Viitorul, iunie 1927 (Anul 20, nr. 5777-5801)
1927-06-01 / nr. 5777
! CONGRESUL soc. „Progresul silvic“ — Seilura ie iubeaţă -Cuvântările de deschidere — ZIUA l-a Eri la ora 11 dim. s’a deschis congresul soc. „Progresul silvic’* în lovatul palatu lu său şi în prezenta d-lui dr Busuiocescu subsecretar de stat la agricultură. D. Aurel Eliescu propune şi adunarea aprobă ca preşedinte al congresului pe d. C. P- Georgescu, inginer silvic. D-sa face istoricul legislaţiei silvice la noi. Aceste legislaţii prevăd hotărât oprirea defrişerilor sălbatice a pădurilor. Astăzi se mai pune şi problema refacerei pădurilor. Membrilor societăţii noastre le revine înfăptuirea operei de refacerea pădurilor. Se mai simte nevoia unui nou cod silvic şi reorganizarea Casei pădurilor. Lozinca la noua legiferare, trebue să fie cuvintele spuse la congresul de anul trecut, de M. S. Regele , cel ce pune toporul la tulpina unui arbore, prepară mormântul codrilor noştri. E o datorie din partea partidelor politice să lucreze la refacerea pădurilor; d-sa îmchee cuvântarea făcând urări de sănătate M-S. Regelui, D. dr. Busuiocescu, spune că pădurile au mare importanţă în viaţa noastră economică. Se simte fericit că participă la deschiderea acestui congres, care are de scop apărarea acestei avuţii naţionale. Cele peste 7 milioane de ha. de pădure valorează la valuta de azi peste 200 miliarde lei. D.inpionescu, din partea şcoalei politechnice, face urări de prosperarea ştiinţei silvice şi a corpului silvic D. ing. Nicolae, din partea A. G. I. R.-ului, urează progres corpului inginerilor silvici şi silviculturii româneşti. D. Căruntu, directorul general al fermelor spune că agronomii şi silvicultorii trebue să lucreze mână în mână. D. Bungeţianu spune că e o datorie de apărare naţională ca acei cari conduc lucrărle de exploatare să fie români. Reaminteşte că la declararea războiulu acei cari au condus armatele duşmane pe cărările munţilor noştri, erau aproape toţi acei străini cari erau angajaţi în exploatările noastre forestiere şi petrolifere. D. Chilibeanu vorbeşte din partea studenţilor în silvicultură. Elogiu memoriei I. Al. Constantinescu D. Aurel Eliescu aduce elogii vieioriei fostuli preşedinte al soc. şi propune un moment de reculegere. Asistenta în picioare întrerupe orice mişcare. In continuarea discuţiei spune că propăşirea cigriculturei este strâns legată de desvoltarea pădurilor. Incheind seria cuvântărilor face urări de sănătate Suveranului. Şedinţa după amiaza La ora 4, d. a congresul îşi deschide lucrările sub preşidenţia d-lui C. P. Georgescu. D. Aurel Eliescu citeşte darea de seamă a consiliulu de administraţie pe 1926. D. C. P. Georgescu citeşte raportul cenzorilor. D- C. Sava-Goiu, casierul societăţii., arată că bugetul pe anul trecut se prezintă la venituri cu 2 milioane 729.000 lei. Complectarea Consiliiului D. C. P. Georgescu spune că in conformitate cu statutul, alegerea preşedintelui societăţii trebue să fie făcută din membrii societăţii D. Andrei Boltescu şi Aurel Eliescu propun ca omagiu adus memoriei lui Al. Constantinescu, alegerea preşedintelui să se facă la viitorul congres. Această chestie se discută cu aprindere şi iau parte la cuvântări d-nii: C. Sava-Goiu, G. Cline, Comanici, Dumitrescu şi Andrei Ionescu. Procedându-se prin vot secret, congresul amână alegerea pentru la anul, cu 87 de voturi contra 37-Membrii din consiliu eşiţi la sorţi cenzorii şi supleanţii lor au fost realeşi prin aclamaţia congresului. Conferita g-neri Martonescu Aseară la ora 9, d. Manoilescu, subsecretarul de stat de la finanţe, a vorbit la soc. „Progresul siU.c“ despre pădurile ca factor important în economia naţională. D-sa a făcut o introducere avântată, poetică şi pitorească asupra, sufletului şi dragostei de cari sunt animaţi silvicultorii de codrii noştri. D-sa spune că obiectul termicei silvice trebue să se îndrepte spre valorificarea materialului lemnos. Silvicultorii mai au şi răspunderea valorificăm produselor pădurilor. In această privinţă s’a făcut foarte puţin. Dela poezia pădurei trebue să se treacă la proza industriei. Conferenţiarul trece apoi la chestia rentabilităţii pădurilor pentru fisc. La ministerul de finanţe s'a studiat totdauna capacitatea pădurilor din punct de vedere fiscal. D Manoilescu a spus, cu această ocazie, că singura nostră capacitate financiară a fost Emil Costinescu. El nu s-a oprit niciodată de chestiile mărunte şi a privit şi rezolvat problemele financiare cu o capacitate care nu şi-a găsit încă egal. Azi, evaluările făcute de Costinescu, asupra veniturilor pădurilor, mai aproape unul de altul. Dacă pă-Diferenţa de rentabilitate între hectarul de pădure şi hectarul arabil trebue de aci înainte să fie cât mai aproape unul de altul. Dacă pădurea va renta mai puţin la hectar, fatal riscă să fie defrişată şi să cedeze locul culturei cerealelor, cel puţin acolo unde pădurea se învecineşte cu câmpul. Grijea ridicării rentabilităţii pădurei este în bună parte in sarcina silvicultorilor, fiindcă ei au dragoste sinceră de codrii. O industrializare sistematică a lemnului va salva pădurea. 2 Uftea Şedinţade dimineaţă Şedinţa se deschide la ora 9 juni. sub preşidenţia d-lui profesor Antonescu. D. prof. ANTONESCU înainte de a intra în subiect vorbeşte de rentabilitatea pădurilorDacă în Franţa pădurile dau un venit destul de ridicat pentru stat, aceasta se datoreşte situaţiei bune a şoselelor cari brăzdează pădurile şi care permit o exploatare şi îngrijire foarte bună. In ultimul timp s’a defrişat la noi 900.000 ha. de pădure în vederea creerii de islazuri, fără să se facă aceasta în mod judicios. Prin tratatul de la Trianon suntem obligaţi să studiem şi să întreţinem un bun regim forestier şi al torenţilor în regiunea apelor care se revarsă spre teritoriile ţărilor vecine. Defrişarea pădurilor făcută la întâmpare aduce mari stricăciuni economiei naţionale. Islazurile existente, dacă ar fi bine întreţinute ar da cu prisosinţă hrana animalelor noastre fără să se mai fae păduri. -----------••»••igo»«.-----—--Cercul dle studii P. H. L. PROGRAMUL de ACTIVITATE LUNI 30 MAIU 1927 : a) La ora 17, Subsectiunea Muncei. b) La ora 18, Secţiunea Apărărei Naţionale. MARŢI 31 MAI 1927 : a) La ora 18, Secţiunea Financiară. b) la aceiaşi oră, Secţiunea Juridică . Procedura Civilă. MIERCURI 1 IUNIE 1927: La ora 16 şedinţă comună a Secţiunilor Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice, la ordinea zilei fiind : „Reorganizarea Ministerelor Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice“, VINERI 3 IUNIE 1927 : a) La ora 16, Subsecţiunea Transporturilor. c) La ora 21, Secţiunea Sănătătei şi Asistenţei sub preşidenţia d-lui N. N. Săveanu, fost ministru. c) La ora 21, Secţiunea N. N. Săveanu, fost ministru, . .... —■ a ţ TEATRU-MUZICA IN CAPITA!,A gnera Bemânâ _ Luni 30 Mai are loc la operă ultima reprezentaţie a baritonului Urbano în Rigoletta cu concursul tenorului D._ Onofrei. Marţi 31 se redă Lohengrin capodopera lui Wagner care nu s’a mai dat de mai bine de o lună, cu d-nele Zina Radzi şi M. Snejina şi d-nii, N. Apostolescu, Gh. Folescu, N. Dumitrescu și Magiari. * Joi 2 Iunie Boema se dă cu d-na Bianca Sarova în Mimi şi tenorul D. Onofrei în Rudolphe. * In această ultimă săptămână a stagiunei Opera va mai da două reprezentaţii cu preţuri populare. Vineri 3 Aida şi Duminică în Matineu Bărbierul din Sevilla. Miercuri 1 e iunie va avea loc deschiderea stagiunii de vară la Teatrul Parcul Otetelişeanu de către Comanna „Cigalia“ cu delicioasa comedie bufă „Agenţia de Căsătorii“ de Stark şi Eysler, pentru prima oară în Capitală. O orchestră compusă din 20 persoane va cânta între acte, opere clasice şi repertoriu nou. Compania numără elemente de valoare de genul acesta şi anume : d-nii I. Cigalia, G. Carussy, Radu Popea, George Florescu, N. Chitiş, G. Teodorescu etc. şi d-rele Veve Cigalia, Stela Bowy, Titty Agemolu, Nelly Constantinescu, Elena Pauly, Tantzi Săndulescu, Eugenia Ştefănescu etc. D-l N. Iorga, în comitatul de lectura al Teatrului Naţional Academia Română a ales în locul d-lui I. Al. Brătescu-Voineşti, ca re Cărţi şi revista România administrativă anul VIII No. 5. Ioan C. Filitti: Originea şi menirea Conciliului legislativ. George Moroianu: Unirea dela 1859 D-l N. IORGA prezentant al acestei înalte instituţiuni culturale, pe d. N. Iorga. TUTORII** NTERE-ARTE-CINEMA Jubileul operei „Mignon“ Pentru a sărbători a 1600-a reprezentaţie a operei „Mignon“ pe scena Operei Comice din Paris, d-na Henri Feroyţi, fica celebrului compozitor, a expus în marele roper al Operei Comice, o colecţie de autografe şi de documente. Ele formează cinci vitrine. Trebue adăugat si mica masă, pecare Ambrose_ Thomas a scris partiţiunea. Prima vitrină arată câţiva creatori şi interprete ale operei: Maria Gabel, Emma Nevada, care a fost creatoarea lui „Mignon“ în Italia si in Spania. Lucea, Siegried Amoldson, Cecilie Ritter etc. Se vede si pistolul pe care-l avea Mouliérat, când în 1837, un incendiu a distrus Opera Comică. A doua vitrină îngădue să, urmărești cariera lui Ambrosie Thomas. Un bilet al lui Cherubini, cotele, prin care Ambroise Thomas a fost numit profesor și director o. Conservatorului. 2 bilete de serviciu ca guard national în 1871. Manuscrisele din vitrina a treia cuprind, partițiunea orchestrei în autograf, prima scenă versificată. Vitrina următoare se raportă, mai cu seamă, la prima, reprezentaţie (17 Novembrie 1866). Patru fotografii ale principalilor creatori Gabi Marie, Marie Cabel, Achard şi Bataille. In sfârşit ultima vitrină se raportă la marile date ale operei, biletul de teatru anunţând a 506-a reprezentaţie, amintiri de la o a mia reprezentaţie, o telegramă a lui Verdi, marele cordon al Légiimei de onoare, care ia fost conferit lui Ambroise Thomas de către preşedintele Carnot, amintiri de la 1500-a reprezentaţie, care a avut loc, în 1919, cu Edmée Favart., şi Ritter Cienopi. Cu ocazia jubilului de 1600 de reprezent Hrni, în faţa bustului încoronat al compozitorului, d-na Madeleine Roch, a recitat versuri scrise de d. Dumas pentru glorificarea lui Ambroise Thomas PAN şi contribuţia vechiului regat la ţinirea cea mare. Eugen Herovann : Paria. Societatea de mâine, anul IV, No. 20 şi 21. Revista Asociaţiei conducătorilor de lucrări publice, anul XX, No. 3-4. Anuarul învăţământului comercial din România pe anul 1926 Întocmit sub conducerea d-lui Ilie C. Purcaru, director general al învăţământului profesional. Léon Bourgeois : Solidaritate (Traducere de Aurel Savela). Bimilrie Hagi Theodorache: Ion Buturugă. Lucrare premiată de Societatea centrală agricolă, Catedra, anul I, No. 2—3. .A apărut: „Generatorii de energie din România“, cărbunele, petrolul gazul metan şi căderile de apă, un volum de 300 pagini, cu statistici şi grafice, de d. dr. Chr. Mr.sceleanu senator. Teatrului Cărăbuş In seara de 1 Iunie se va deschide cunoscuta grădină de vară „Cărăbuş'' unde vajuca compania de reviste C. Tănase. Deschiderea stagiunei se va face cu „Zodia Porcului“ revistă în 2 acte de N. Kiriţescu. Ansamblul este cel cunoscut. D C. Tănase a făcut câteva angajamente la Paris printre care dansatorii Ricaux şi Marcel Maury de la Opera mare din Paris şi cunoscutul şi renumitul comic francez Dranem, cu soţia sa Suzette O’Neil. Decorurile acestei reviste au fost deasemenea comandate la Paris. ÎN STRAINATATE saril saui atanasiu la Berlin Baritonul român Jean Athanasiu a cântat cu mare succes la Opera de Stat din Berlin rolul lui Rene din „Ballo în Mascherra". Toate rolurile au fost cântate de cei mai distinşi artisti berlinezi, printre cari Frieda Leider, Karin Brânzei, etc. Deşi publicul berlinez este foarte disciplinat şi nu obişnueşte a întrerupe în cursul executării unui act, totuşi entuziasmul a fost atât de mare, încât compatriotul nostru a fost aplaudat în mod furtunos atât în timpul primului act, cât şi mai cu seamă după ce a cântat întrun mod magistral marca arte din actul al patrulea. (Rador). SPECTACOLELE ZILEI LUNI 30 MAIU OPERA ROMANA. — Ora 8 jum. precis. — „Rigoletto“ piesă în trei acte de Verdi, cu baritonul Urbano și tenorul Onofrei. TEATRUL NATIONAL. — Ora 8 jum. precis. — „Sapho“ piesă în 5 acte cu d-nele Maria Filotti, Eugenia Ciucurescu, Puia Ionescu, d-nii Al. Remetriad, N. Soreanu, Pop Martian. TEATRUL REGINA MARIA. Ora 9 seara. — „O femee în flăcări“ comedie în trei acte, cu d-nii V. Maximilian, Talianu, M. Enescu, d-nele Cătușă Elvass, Marieta Sadoveanu Nora Piacentini. C'MEMaTOGttflFE ODEON. — „D-ra dela mica publicitate". LIPSCANI-PALACE. — „O femeie la licitaţie“, cu Eleonor Boardman. FRASCATI: „Calea uitării“, cu Hella Moja şi Henry Stuart. LUX. — „Femeia din Orient“ şi comedie 3 acte. MARIOARA VOICULESCU ŞI GRADINA VICTORIA. — „O fată fără zestre“, cu Ossi Osvalda. CAPITOL. — „După divorţ“. EFORIA. — „Răutatea omenire! cu Jean Toller. PALACE. — „Castel cu Annette Machin BULEVARD lana Libanului şi Petrovitch. VLAICU. — „Pentru el mi-aşi da viaţa “, cu Wiliam Boyd şi Jetta Goudar.. Sala şi Grădina CINEMA RAHOVA. — „Metropolis“ cu Rud. Klein Rogge şi Brigitta Helm. PARIS. — „Pratermitzy“ cu Nita Naldi şi o comedie. ATENEUL GOLF.SCU CINEMA. — (Str. Azilul de noapte) „L’Assommoir (otrava Parisului) de Emil Zola. AMERICAN. — „Sylvia“. JUPITER. — „Femeia vampir“, cu Greta Garbo. GRADINA ŞI SALA TEATRULUI CENTRAL. — Revista „Fiecare cu a lui“ şi „Călugărul Negru“. GLORIA. — „Boema“, cu Lillian Gsech şi John Gilbert. MARCONI. — „Michel Stregoff“. MODEL. — „Vidocq“. ROMA. — „Graniţa însângerată“ cu William Boyd. POTERAŞ. — „Potemkin“, cu Jean Angelo şi Wilma Banky. VOLTA. — „Metropolis“. CLIPA-FILM. — ,Piaţa Filantropiei) „Fantoma de la Operă". Serata Societăţii „REGIM EUSflBETfl*’ Societatea de binefacere „Regina Elisabeta” va da la 1 Iunie seara, în palatul Artelor de la şoseaua Kisseleff, sub preşedenţia M. SRegina şi a Familiei Regale, o mare serată de gală, cu prânz, bal, cortillion, supeu, proecţiuni luminoase, focuri de lumină, etc. Biletele se găsesc la Doamnele: Sabina Cantacuzino, 37 str. C. A. Rosetti, Alimăneştianu, 27 Doamnei, Kina Butculescu, 33 C. A. Rosetti, Oct. Goga, 15 B-dul Lascăr Catargi, Petre Negulescu, 2 Spini Haret, G-ral Presan, 12 Caragiale, la cofetăriile Dobriceanu și Zamfirescu, la Athénie Palace, la Mischonzniki str. Golfei No. 7 și la, Socec. Rolul şi activitatea , ps. „Mormintele Sfâsâiori In urma răsboiului pentru întregirea neamului rămâneau răspândite pe tot cuprinsul ţării peste 400.000 morminte de eroi Pentru aducerea la îndeplinire a înaltelor îndatoriri obşteşti faţă de glorioasele rămăşiţe pământeşti aie scumpilor noştri căzuţi la război şi, în Septembrie 1919, s’a fondat, sub înalta ocrotire a M. 8. Regina Maria, Soc. „Mormintele Eroilor“. Atribuţiunile societăţii sunt: 1) Cercetarea şi descoperirea mormintelor de eroi, fără deosebire de confesiune sau origine etnică. 2) Comemorarea eroilor: sărbătorirea „Zilei Eroilor“, monumente, plăci comemorative, troiţe, publicaţiuni, etc 4) Execută, la cererea familiilor, exhumări de oseminte de eroi şi transporturi la vatra părintească. Pentru buna îngrijire a mormintelor de eroi — române şi străine , societatea a adoptat principiul centralizării osemintelor în cimitire de onoare, organizate pe judeţe sau regiuni. Până în prezent s-au organizat şi întreţinut peste 80 cimitire de onoare în care sunt centralizate circa 200.000 morminte de eroi. Societatea continuă, cu organizările de cimitire şi centralizări, făcând apel călduros către toţi bunii români, pentru a-i da un sprijin cât mai larg, spre desăvârşirea acestei pioase opere naţionale. Ziua consacrată pentru sărbătorirea şi comemorarea eroilor este ,,înălţarea Domnului“, care anul acesta cade la 2 iunie. Pentru această zi, Societatea „Mormintele Eroilor“ va organiza solemnităţi în întreaga ţară, potrivit unui program aprobat, de Consiliul de Miniştri. In vederea măririi fondurilor sale, societatea „Mormintele Eroilor“ a organizat cu această ocazie distribuția unor prea frumoase plachete comemorative a eroismului românesc. -----------.«.......-------- ..... ■ DE VÂNZARE 513 id. p. teren Techir-GhSel A sa adresa CLUBUL LIBERAL intendentul Diantenie, SsBsirside Aur, Pistăist, Argintărie, Bijuterii uzat®, fâgsiteSîOrăji PLĂTESC PilETCJRI MALI — Primesc şi în consegnaţie — „LS RUBIK“ Calea Victoriei 63 test 77. FABULA de MOB2LE 1BICD QBTTELKOEMER Depozit de vânzare Str. C£R©L 62, colt Rahovei FURNISEAZA LA TOATE MINISTERELE, PREFECTURI, PRIMARII si SOC. ANONIME DIN TARA. Aranjamente complecte !?entiioase pasteerare Societăţi anenime Autoritiţi Cluburi, Ltc. GATA SI DE COMANDA— Preţuri moderate şi fixe ÎNLESNIRI de plata ,d nai maia amimen ie liliile pats. ie ta felul si ie leale rtetile Se execută orice comandă de mobile şi decora|iun! OFERTE ŞI DEVISE La CERERE GRATIS. EXPEDIŢiUNi IN TOATA ŢARA SE FAC ÎNLESNIRI DE PLATA I 'ZEfKZ2 SSTTSO^.iii^mm^ IMPORTAHJA STUDIULUI CHIMIEI ţSontisiysr® din pseg. S -a* mai presus decât altele s’au afirmat şi încetăţenit ca mijloace moderne sunt : Chimia şi ca urmare a acesteia, aviaţia. Graţie puterii de adaptare, mulţumită diverselor splicaţiuni, precum şi efectele hotărâtoare aduse de această ştiinţă a făcut să se impună în mod imperios, din punct de vedere practic şi strategic. De si denumirea de armă chimică şi de război chimic. Cu toţii ştim astăzi rolul pe care l-a jucat chimia în războiul mondial. Maurice Barres a spus că „Omul laboratorului a fost demn de fratele său martir, omul tranşeelor“ iar colonelul Fabry spunea de la tribuna Camerii franceze : , Laboratoarele bune au valoarea diviziilor în timp de război, gilemiştii mari, au valoarea marilor comandanţi“. Formulă lapidară, care traduce în mod viu şi evomonent necesitatea unei strânse şi continue colaborări dintre reprezentanţii ştiinţei cu şefii armatei când este vorba de apărarea naţională. Tot războiul a făcut legătura dintre omul de ştiinţă şi industriaş, stabilind o strânsă colaborare şi o reciprocă încredere între unul şi altul. De aceea fiecare ţară tiinde să creeze acel Oficiu naţional de cercetări ştiinţifice, industriale şi agricole, precu şi de invenţiuni, al cărui scop să fie : desvoltarea şi coordonarea în special a cercetărilor ştiinţifice, aplicate la progresul agriculturii precum şi a asigura studiile cerute de serviciile publice, şi de a înlesni pe inventatori. AGRICULTORI Aproviziona|i-vă din timp pentru i WPie9 toste Sy£riri|E agricole cu: TRACTOARE FORDSOR 28H.P. Pentru AMT, m SIMT si TREES AT MODEL m? PERFECTIONAT CARE AU DAT CEL MAS BOul REZULTAT LA. CONCURSUL DE MOTICULTURA DELA BANEASA LA TRACTORI A sar. HEPESZENTAMTA AUTORIZATA BUCURESTI Strada Ştirbei Vodă 1 (colt Calea Victoriei) Telefon 330126 Tractorul „FORDSOfIl“ se poate vedea lucrând la Moşi în pavilionul Society VULCAN unde conduce toată instalaţia La noi au fost în decursul războiului mii de femei şi tinere fete în slujba patriei sângerânde. Au fost devotamente umile, jertfe zilnice alături de toată suflarea românească prinsă în aprigul vârtej al morfei. Când pacea s’a făcut au fost decorate multe din surorile de caritate rămase în viaţă şi memoria celor căzute la datorie a fost cinstită în diferite ocazii. Nu s’ar putea spune că devotamentul femenin a fost cu totul neluat în seamă deşi mari şi grele griji au apăsat ţara după trecerea furtunei. Dar aruncând privirea pe ziarele din mândra şi frumoasa Franţă, trebue să ne zicem că tot acolo e mai multă înţelegere pentru tot ce e muncă, devotament şi abnegaţie. Crucea Legiunei de onoare a fost decernată multor femei eroice şi cinstirea faptelor lor a luat proporţii de serbări naţionale. In gesturile de nobilă recunoştinţă Franţa nu poate fi egalată de nici o altă ţară din lume şi nu putem decât privi spre acel accident strălucitor de unde ne-au venit şi ne vor veni mereu îndemnurile cele mai frumoase. Şi totuşi, dacă meritele, devotamentele şi toate faptele frumoase găsesc pretutindeni ecou şi răsplată, trebue să ne gândim şi la cele cam necunoscute, fără nici o speranţă şi nici o laudă, în lumea întreagă, trăesc o viaţă eroică de necontenite sforţări, cu jertfe de fiecare zi pentru binele altora. Femei fără tinereţă, mame împovărate de mulţi copii, văduve în luptă cu viaţa.. Oare nu sunt şi ele eroinele necunoscute, susţinute nu de speranţa onorurilor şi răsplatei ci numai de profundul şi frumosul sentiment al datoriei împlinite? Trăim înconjurate de acest suflu de dragoste şi jertfă a multiplei surorilor umile cari în sudoarea frunţei îşi fac mereu şi mereu, măruntele dar nobilele datorii. O fată veştejită, o haină veche, doi ochi sfioşi şi trişti, povestesc fără cuvinte romanul unei vieţi eroice, unei vieţi banale. Când în uraţele mulţimei o femeie e cinstită pentru o faptă deosebit de curagioasă, ar trebui să cugetăm şi la sutele de mii de femei cari în tăcere se jertfesc zi cu zi, necunoscute. A. mYAHZâBE Un dormitor complect, un blurou de damă sease scaune de sufragerie, toate în stare bună, A se adresa str. Gr. Alexansfrescu 33. Champagne itSlMarceaux Representant general: Casa GRISGYE CAPSA Crontea Femenină EROINELE NECUNOSCUTE Duminică 29 Mai, la şcoala normală a societăţii pentru învăţătura poporului român a fost sărbătorit de foştii elevi şi eleve, colegi şi prieteni, d-l Petre Dulfu distins profesor şi literat Serbarea a început la ora 10 dimineaţa în sala festivă a numitei şcoale. D-l Petre Gârboviceanu vrednicul director al şcoalei, a deschis şedinţa arătând meritele distinsului sărbătorit care a fost un model de profesor timp de 40 de ani cât a predat ca profesor la şcoala normală a societăţii şi la Azilul Elena Doamna. Ca profesor de pedagogie, a avut o mare însărcinare şi anume aceea de a forma pe învăţători şi învăţătoare Timp de 40 de ani sărbătoritul a dat suflet din sufletul său la peste 2000 de elevi, azi învăţători răspândiţi în tot întinsul României Mari. Au mai vorbit d-nii : general Moşoiu arătând că d-l Petre Dulfu are o mare" parte de contribuţie la formarea sufletului şi moralului întregului popor, învăţătorii au dat dovada de eroismul lor şi prin vorbe şi prin fapte, cu prilejul marelui război. Prin scrierile sale d-l Dulfu a contribuit la desvoltarea şi înaintarea culturii româneşti. Omagiile ce i se aduc sunt răsplata muncii desinteresate ce a depus şi ce poate servi exempli tuturor. D-l Ciceo Pop a arătat cum d-l Petre Dulfu a descins din Ardeal unde şi-a făcut studiile într’o limbă streină şi că întocmai ca şi Gh. Lázár, a trecut Carpaţii pentru a se pune în slujba neamului cu vorba şi cu fapta. Cu drept cuvânt d-l Petre Dulfu poate sta alături de Creangă, Ispirescu şi A. Pan scriitorii cei mai populari. Au mai vorbit: d-na Rădulescu Pogoneanu, directoarea azilului „Elena Doamna“, d-l D. Theodoriu, d-na Maria Angelescu, d-ra Fiorica Georgescu, d-nii I. Ghiaţă, Longinescu, Lungulescu, Castrişan, R. Petre, Matuşescu, Iacobescu etc. arătând meritele ilustrului sărbătorit. Corurile celor două şcoale normale unde d-lu Dulfu a fost profesor, au cântat diferite bucăţi cu versuri deale d-lui Dulfu. D. Dulfu a mulţumit tuturor pentru manifestarea ce i s’a făcut. A urmat apoi un banchet la Eforie care a luat sfârşit la ora 3 luni p. m. I. N. C. înfiinţăm depozite pentru vânzarea „Viitorului“ în toate staţiunile balneare şi climaterice din ţară. Doritorii pot lua informaţiuni la administraţia ziarului nostru, Str. E. Poincare 17, București. mâi im iii uliMTffriBBuHMmwiîiTHBiiî ESEff SĂRBĂTORIREA d-lui profesor Petre Sule i Ministerul Justiţiei Comisiunea de naturalizări Conform art. 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea raţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Ministru, Subsemnata Lichtenstein Malvina născută în anul 1869 şi domiciliată în Oradea strada Oituz No. 4 am onoare a depune actele necesare şi vă rog să dispuneţi încetăţenirea mea. Doresc să dobândesc cetăţenia română, căci de această ţară mă leagă interesele existenţei mele. Cu deosebită stimă, Lichtenstein Malvina ----——----«•®—............. Grefe Trib. Domfeo#’ Secţia 1-3 EXTRA eT D-l Vasile Năstăsescu cu petiţia înregistrată la No. 20204/926 din Iulie 29 a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Radu V. Năstăsescu pentru motive determinate. Din căsătorie a rezultat copila Maria. Soţii nu au avere şi termenul înfăţişărei este la 4 Mai 1927. Grefier, J. Petrescu No. 8258, 1927 Martie 14. ------------.............................