Viitorul, iunie 1927 (Anul 20, nr. 5777-5801)

1927-06-01 / nr. 5777

! CONGRESUL soc. „Progresul silvic“ — Seilura ie iubeaţă -Cuvântările de deschide­re — ZIUA l-a Eri la ora 11 dim. s’a deschis con­gresul soc. „Progresul silvic’* în lo­vatul pala­tu lu său şi în prezenta d-lui dr­ Busuiocescu subsecretar de stat la agricultură. D. Aurel Eliescu propune şi adu­narea aprobă ca preşedinte al con­gresului pe d. C. P- Georgescu, in­giner silvic. D-sa face istoricul le­gislaţiei silvice la noi. Aceste legis­laţii prevăd hotărât oprirea defri­şerilor sălbatice a pădurilor. As­tăzi se mai pune şi problema refa­­cerei pădurilor. Membrilor societă­ţii noastre le revine înfăptuirea o­­perei de refacerea pădurilor. Se mai simte nevoia unui nou cod silvic şi reorganizarea Casei pădurilor. Lozinca la noua legiferare, tre­bue să fie cuvintele spuse la con­gresul de anul trecut, de M. S. Re­gele , cel ce pune toporul la tulpina unui arbore, prepară mormântul codrilor noştri. E o datorie din partea partidelor politice să lucreze la refacerea pă­durilor; d-sa îmchee cuvântarea fă­când urări de sănătate M-­S. Re­gelui, D. dr. Busuiocescu, spune că pă­durile au mare importanţă în viaţa noastră economică. Se simte feri­cit că participă la deschiderea a­­cestui congres, care are de scop a­­părarea acestei avuţii naţionale. Cele peste 7 milioane de ha. de pă­dure valorează la valuta de azi pe­ste 200 miliarde lei. D.­inp­­ionescu, din partea şcoa­­lei politechnice, face urări de pros­­perarea ştiinţei silvice şi a corpu­lui silvic­ D. ing. Nicolae, din partea A. G. I. R.-ului, urează progres corpului inginerilor silvici şi silviculturii româneşti. D. Căruntu, directorul general al fermelor spune că agronomii şi sil­vicultorii trebue să lucreze mână în mână. D. Bungeţianu spune că e o dato­rie de apărare naţională ca acei cari conduc lucrărle de exploatare să fie români. Reaminteşte că la declararea războiulu acei cari au condus armatele duşmane pe cără­rile munţilor noştri, erau aproape toţi acei străini cari erau angajaţi în exploatările noastre forestiere şi petrolifere. D. Chilibeanu vorbeşte din par­tea studenţilor în silvicultură. Elogiu memoriei I. Al. Constantinescu D. Aurel Eliescu aduce elogii vie­­ioriei fostuli preşedinte al soc. şi propune un moment de recule­gere. Asistenta în picioare între­rupe orice mişcare. In continuarea discuţiei spune că propăşirea cigriculturei este strâns legată de desvoltarea pădurilor. In­cheind seria cuvântărilor face u­rări de sănătate Suveranului. Şedinţa­ după a­­m­iaza La ora 4, d. a congresul îşi des­chide lucrările sub preşidenţia d-lui C. P. Georgescu. D. Aurel Eliescu citeşte darea de seamă a consiliulu de adminis­traţie pe 1926. D. C. P. Georgescu citeşte rapor­tul cenzorilor. D- C. Sava-Goiu, casierul societă­ţii.­, arată că bugetul pe anul tre­cut se prezintă la venituri cu 2 mi­lioane 729.000 lei. Complectarea Consiliiului D. C. P. Georgescu spune că in conformitate cu statutul, alege­rea preşedintelui societăţii trebue să fie făcută din membrii societă­ţii D. Andrei Boltescu şi Aurel Eli­escu propun ca omagiu adus me­moriei lui Al. Constantinescu, ale­gerea preşedintelui să se facă la viitorul congres. Această chestie se discută cu a­­prindere şi iau parte la cuvântări d-nii: C. Sava-Goiu, G. Cline, Co­­manici, Dumitrescu şi Andrei Io­­nescu. Procedându-se prin vot secret, congresul amână alegerea pentru la anul, cu 87 de voturi contra 37-Membrii din consiliu eşiţi la sorţi cenzorii şi supleanţii lor au fost re­­aleşi prin aclamaţia congresului. Conferita g-neri Ma­­rton­escu Aseară la ora 9, d. Manoilescu, subsecretarul de stat de la finanţe, a vorbit la soc. „Progresul siU.c“ des­pre pădurile ca factor important în economia naţională. D-sa a făcut o introducere avântată, poetică şi pitorească asupra, sufle­tului şi dragostei de cari sunt ani­maţi silvicultorii de codrii noştri. D-sa spune că obiectul termicei silvice trebue să se îndrepte spre valorificarea materialului lemnos. Silvicultorii mai au şi răspunde­rea valorificăm produselor păduri­lor. In această privinţă s’a făcut foarte puţin. Dela poezia pădurei trebue să se treacă la proza industriei. Conferenţiarul trece apoi la ches­tia rentabilităţii pădurilor pentru fisc. La ministerul de finanţe s'a studiat totdauna capacitatea pădu­rilor din punct de vedere fiscal. D Manoilescu a spus, cu această oca­­zie, că singura nostră capacitate fi­nanciară a fost Emil Costinescu. El nu s-a oprit nici­odată de ches­tiile mărunte şi a privit şi rezolvat problemele financiare cu o capaci­tate care nu şi-a găsit încă eg­al. Azi, evaluările făcute de Costine­scu, asupra veniturilor pădurilor, mai aproape unul de altul. Dacă pă-Diferenţa de rentabilitate între hectarul de pădure şi hectarul ara­bil trebue de aci înainte să fie cât mai aproape unul de altul. Dacă pă­durea va renta mai puţin la hectar, fatal riscă să fie defrişată şi să ce­deze locul culturei cerealelor, cel puţin acolo unde pădurea se înve­­cineşte cu câmpul. Grijea ridicării rentabilităţii pă­durei este în bună parte in sarcina silvicultorilor, fiindcă ei au dragoste sinceră de codrii. O industrializare sistematică a lemnului va salva pă­durea. 2 Uft­­e­a Şedinţa­­de dimineaţă Şedinţa se deschide la ora 9 juni. sub preşidenţia d-lui profesor­­ Antonescu. D. prof. ANTONESCU înainte de a intra în subiect vorbeşte de rentabilitatea pădurilor­Dacă în Franţa pădurile dau un venit destul de ridicat pentru stat, aceasta se datoreşte situaţiei bune a şoselelor cari brăzdează pădurile şi care permit o exploatare şi în­grijire foarte bună. In ultimul timp s’a defrişat la noi 900.000 ha. de pădure în vede­rea creerii de islazuri, fără să se facă aceasta în mod judicios. Prin tratatul de la Trianon sun­tem obligaţi să studiem şi să între­ţinem un bun regim forestier şi al torenţilor în regiunea apelor care se revarsă spre teritoriile ţărilor vecine. Defrişarea pădurilor făcută la întâmp­are aduce mari stricăciuni economiei naţionale. Islazurile e­­xistente, dacă ar fi bine întreţinute ar da cu prisosinţă hrana anima­lelor noastre fără să se mai fae păduri. -----------••»••igo»«.-----—--­Cercul dle studii P. H. L. PROGRAMUL de ACTIVITATE LUNI 30 MAIU 1927 : a) La ora 17, Subsectiunea Mun­cei. b) La­ ora 18, Secţiunea Apărărei Naţionale. MARŢI 31 MAI 1927 : a) La ora 18, Secţiunea Finan­ciară. b) l­a aceiaşi oră, Secţiunea Juri­dică . Procedura Civilă. MIERCURI 1 IUNIE 1927: La ora 16 şedinţă comună a Sec­ţiunilor Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice, la ordinea zilei fiind : „Re­organizarea Ministerelor Comunica­ţiilor şi Lucrărilor Publice“, VINERI 3 IUNIE 1927 : a) La ora 16, Subsecţiunea Trans­porturilor. c) La ora 21, Secţiunea Sănătătei şi Asistenţei sub preşidenţia d-lui N. N. Săveanu, fost ministru. c) La ora 21, Secţiunea N. N. Să­veanu, fost ministru, . .... —■ a ţ TEATRU-MUZICA IN CAPITA!,A­ gnera Bemânâ _ Luni 30 Mai are loc la operă ul­tima reprezentaţie a baritonului Ur­bano în Rigoletta cu concursul teno­rului D._ Onofrei. Marţi 31 se redă Lohengrin capodopera lui Wagner care nu s’a mai dat de mai bine de o lună, cu d-nele Zina Radzi şi M. Snejina şi d-nii, N. Apostolescu, Gh. Folescu, N. Dumitrescu și Magiari. * Joi 2 Iunie Boema se dă cu d-na Bianca Sarova în Mimi şi tenorul D. Onofrei în Rudolph­e. * In această ultimă săptămână a stagiunei Opera va mai da două re­­pre­zentaţii cu preţuri populare. Vi­neri 3 Aida şi Duminică în Matineu Bărbierul din Sevilla. Miercuri 1 e iunie va avea loc des­chiderea stagiunii de vară la Teatrul Parcul Otetelişeanu de către Com­­anna „Cigalia“ cu delicioasa comedie bufă „Agenţia de Căsătorii“ de Stark şi Eysler, pentru prima oară în Ca­pitală. O orchestră compusă din 20 per­soane va cânta între acte, opere cla­sice şi repertoriu nou. Compania numără elemente de valoare de genul acesta şi anume : d-nii I. Cigalia, G. Carussy, Radu Popea, George Florescu, N. Chitiş, G. Teodorescu etc. şi d-rele Veve Ci­galia, Stela Bowy, Titty Agemolu, Nelly Constantinescu, Elena Pauly, Tantzi Săndulescu, Eugenia Ştefă­­nescu etc. D-l N. Iorga, în comitatul de lectura al Teatrului Naţional Academia Română a ales în locul d-lui I. Al. Brătescu-Voineşti, ca re Cărţi şi revista România administrativă anul VIII No. 5. Ioan C. Filitti: Originea şi meni­rea Conciliului legislativ. George Moroianu: Unirea dela 1859 D-l N. IORGA prezentant al acestei înalte institu­­ţiuni culturale, pe d. N. Iorga. TUTORII** N­TERE-ARTE-CINEMA Jubileul operei „Mignon“ Pentru a sărbători a 1600-a re­­prezentaţie a operei „Mignon“ pe scena Operei Comice din Paris, d-na Henri Feroyţi, fica celebrului compozitor, a expus în marele ro­­per al Operei Comice, o colecţie de autografe şi de documente. Ele for­mează cinci vitrine. Trebue adău­­gat si mica masă, pe­­care Ambro­­­se_ Thomas a scris partiţiunea. Prima vitrină arată câţi­va crea­tori şi interprete ale operei: Maria Gabel, Emma Nevada, care a fost creatoarea lui „Mignon“ în Italia si in Spania. Lucea, Siegried A­­moldson, Cecilie Ritter etc. Se vede si pistolul pe care-l avea Moulié­­rat, când în 1837, un incendiu a dis­trus Opera Comică. A doua vitrină îngădue să, ur­­mărești cariera lui Ambrosie Tho­mas. Un bilet al lui Cherubini, cotele, prin care Ambroise Thomas a fost numit profesor și director o­. Conservatorului. 2 bilete de ser­viciu ca guard national în 1871. Manuscrisele din vitrina a treia cuprind, partițiunea orchestrei în autograf, prima scenă versificată. Vitrina următoare se raportă, mai cu seamă, la prima, reprezentaţie (17 Novembrie 1866). Patru foto­grafii ale principalilor creatori Gab­i Marie, Marie Cabel, Achard şi Bataille. In sfârşit ultima vitrină se ra­portă la marile date ale operei, bi­letul de teatru anunţând a 506-a reprezentaţie, amintiri de la o a mia reprezentaţie, o telegramă a lui Verdi, marele cordon al Légi­imei de onoare, care ia fost con­ferit lui Ambroise Thomas de către preşedintele Carnot, amintiri de la 1500-a reprezentaţie, care­ a avut loc, în 1919, cu Edmée Favart­., şi Ritter Cienopi. Cu ocazia jubil­ului de 1600 de reprezent­ Hrni, în faţa bustului încoronat al compozitorului, d-na Madeleine Roch, a­ recitat versuri scrise de d. Dumas pentru glorifi­carea lui Ambroise Thomas PAN şi contribuţia vechiului regat la ţi­ni­rea cea mare. Eugen Herovann : Paria. Societatea de mâine, anul IV, No. 20 şi 21. Revista Asociaţiei conducătorilor de lucrări publice, anul XX, No. 3-4. Anuarul învăţământului comer­cial din România pe anul 1926 Întoc­mit sub conducerea d-lui Ilie C. Pur­­caru, director general al învăţămân­tului profesional. Léon Bourgeois : Solidaritate (Tra­ducere de Aurel Savela). Bimilrie Hagi Theodorache: Ion Buturugă. Lucrare premiată de So­cietatea centrală agricolă, Catedra, anul I, No. 2—3. .A apărut: „Generatorii de ener­gie din România“, cărbunele, petro­lul gazul metan şi căderile de apă, un volum de 300 pagini, cu statistici şi grafice, de d. dr. Chr. Mr.sceleanu senator. Teatrului Cărăbuş In seara de 1 Iunie se va deschide cunoscuta grădină de vară „Cără­buş'' unde va­­juca compania de re­viste C. Tănase. Deschiderea stagiunei se va face cu „Zodia Porcului“ revistă în 2 acte de N. Kiriţescu. Ansamblul este cel cunoscut. D C. Tănase a făc­ut câteva anga­jamente la Paris printre care dan­satorii Ricaux şi Marcel Maury de la Opera ma­re din Paris şi cunoscu­tul şi renumitul comic francez Dranem, cu soţia sa Suzette O’Neil. Decorurile acestei reviste au fost deasemenea comandate la Paris. ÎN STRAINATATE saril saui atanasiu la Berlin Baritonul român Jean Athana­­siu a cântat cu mare succes la Opera de Stat din Berlin rolul lui Rene din „Ballo în Mascherra". Toate rolurile au fost cântate de cei mai distinşi artisti berli­­nezi, printre cari Frieda Leider, Karin Brânzei, etc. Deşi publicul berlinez este foarte disciplinat şi nu obişnueşte a întrerupe în cursul executării unui act, totuşi entuzi­asmul a fost atât de mare, încât compatriotul nostru a fost aplau­dat în mod furtunos atât în timpul primului act, cât şi mai cu seamă după ce a cânta­t întrun mod ma­gistral marca arte din actul al pa­­trulea. (Rador). SPECTACOLELE ZILEI LUNI 30 MAIU OPERA ROMANA. — Ora 8 jum. precis. — „Rigoletto“ piesă în trei acte de Verdi, cu baritonul Urbano și tenorul Onofrei. TEATRUL NATIONAL. — Ora 8 jum. precis. — „Sapho“ piesă în 5 acte cu d-nele Maria Filotti, Eugenia Ciucurescu, Puia Ionescu, d-nii Al. Remetriad, N. Soreanu, Pop Martian. TEATRUL REGINA MARIA.­­ Ora 9 seara. — „O femee în flăcări“ comedie în trei acte, cu d-nii V. Maximilian, Talianu, M. Enescu, d-nele Cătușă Elvass, Marieta Sado­veanu Nora Piacentini. C'MEMaTOGttflFE ODEON. — „D-ra dela mica publi­citate". LIPSCANI-PALACE. — „O femeie la licitaţie“, cu Eleonor Boardman. FRASCATI: „Calea uitării“, cu Hella Moja şi Henry Stuart. LUX. — „Femeia din Orient“ şi comedie 3 acte. MARIOARA VOICULESCU ŞI GRADINA VICTORIA. — „O fată fără zestre“, cu Ossi Osvalda. CAPITOL. — „După divorţ“. EFORIA. — „Răutatea omenire! cu Jean Toller. PALACE. — „Caste­­l cu Annette Machin BULEVARD lana Libanului şi Petrovitch. VLAICU. — „Pentru el mi-aşi da viaţa “, cu Wiliam Boyd şi Jetta Gou­dar.. Sala şi Grădina CINEMA RA­HOVA. — „Metropolis“ cu Rud. Klein Rogge şi Brigitta Helm. PARIS. — „Pratermitzy“ cu Nita Naldi şi o comedie. ATENEUL GOLF.SCU CINEM­A. — (Str. Azilul de noapte) „L’Assom­­moir (otrava Parisului) de Emil Zola. AMERICAN. — „Sylvia“. JUPITER. — „Femeia vampir“, cu Greta Garbo. GRADINA ŞI SALA TEATRULUI CENTRAL. — Revista „Fiecare cu a lui“ şi „Călugărul Negru“. GLORIA. — „Boema“, cu Lillian Gsech şi John Gilbert. MARCONI. — „Michel Stregoff“. MODEL. — „Vidocq“. ROMA. — „Graniţa însângerată“ cu William Boyd. POTERAŞ. — „Potemkin“, cu Jean Angelo şi Wilma Banky. VOLTA. — „Metropolis“. CLIPA-FILM. — ,­Piaţa Filantro­piei) „Fantoma de la Operă". Serata Societăţii „REGIM EUSflBETfl*’ Societatea de binefacere „Regina Elisabeta” va da la 1 Iunie seara, în palatul Artelor de la şoseaua Kisseleff, sub preşedenţia M. S­­Regina şi a Familiei Regale, o mare serată de gală, cu prânz, bal, cortillion, supeu, proecţiuni lumi­noase, focuri de lumină, etc. Biletele se găsesc la Doamnele: Sabina Cantacuzino, 37 str. C. A. Rosetti, Alimăneştianu, 27 Doam­nei, Kina Butculescu, 33 C. A. Ro­setti, Oct. Goga, 15 B-dul Lascăr Catargi, Petre Negulescu, 2 Spini Haret, G-ral Presan, 12 Caragiale, la cofetăriile Dobriceanu și Zamfi­­rescu, la Athénie Palace, la Mi­­schonzniki str. Golfei No. 7 și la, Socec. Rolul şi activitatea , ps. „Mormintele Sfâsâiori In­ urma răsboiului pentru în­tregirea neamului rămâneau răs­pândite pe tot cuprinsul ţării peste 400.000 morminte de eroi­ Pentru aducerea la îndeplinire a înaltelor îndatoriri obşteşti faţă de glorioasele rămăşiţe pământeşti aie scumpilor noştri căzuţi la răz­boi şi, în Septembrie 1919, s’a fon­dat, sub înalta o­crotire a M. 8. Regina Maria, Soc. „Mormintele Eroilor“. Atribuţiunile societăţii sunt: 1) Cercetarea şi descoperirea mormintelor de eroi, fără deose­bire de confesiune sau origine etnică. 2) Comemorarea eroilor: sărbă­torirea „Zilei Eroilor“, monu­mente, plăci comemorative, troiţe, publicaţiuni, etc­ 4) Execută, la cererea familiilor, exhumări de oseminte de eroi şi transporturi la vatra părintească. Pentru buna îngrijire a mor­mintelor de eroi —­ române şi stră­ine , societatea a adoptat prin­cipiul centralizării osemintelor în cimitire de onoare, organizate pe judeţe sau regiuni. Până­ în prezent s-au organizat şi întreţinut peste 80 cimitire de onoare în care sunt centralizate circa 200.000 morminte de eroi. So­cietatea continuă, cu organizările de cimitire şi centralizări, făcând apel călduros către toţi bunii ro­mâni, pentru a-i da un sprijin cât mai larg, spre desăvârşirea aces­tei pioase opere naţionale. Ziua consacrată pentru sărbă­torirea şi comemorarea eroilor este ,,înălţarea Domnului“, care anul acesta cade la 2 iunie. Pentru acea­stă zi, Societatea „Mormintele Eroilor“ va organiza solemnităţi în întreaga ţară, po­trivit unui program aprobat, de Consiliul de Miniştri. In vederea măririi fondurilor sale, societatea „Mormintele Ero­ilor“ a organizat cu această ocazie distribuția unor prea frumoase plachete comemorative a eroismu­lui românesc. -----------.«­.......-------- ..... ■ DE VÂNZARE 513 id. p. teren Techir-GhSel A sa adresa CLUBUL LIBERAL intendentul Diantenie, SsBsirside Aur, Pistăist, Argintărie, Bijuterii uzat®, fâgsiteSîOrăji PLĂTESC PilETCJRI MALI — Primesc şi în consegnaţie — „LS RUBI­K“ Ca­lea Victoriei 63 test 77. FABULA de MOB2LE 1BICD QBTTELKOEMER Depozit de vânzare Str. C£R©L 62, colt Rahovei FURNISEAZA LA TOATE MINISTERELE, PREFECTURI, PRI­MARII si SOC. ANONIME DIN TARA. Aranjamente complecte !?entii­oase pasteerare Societăţi anenime Autoritiţi Cluburi, Ltc. GATA SI DE COMANDA— Preţuri moderate şi fixe ÎNLESNIRI de plata ,d­ nai maia amimen ie liliile pats. ie ta­ felul si ie leale rtetile Se execută orice comandă de mobile şi decora|iun! OFERTE ŞI DEVISE La CERERE GRATIS. EXPEDIŢiUNi IN TOATA ŢARA SE FAC ÎNLESNIRI DE PLATA I 'ZEfKZ2 SSTTSO^.iii^mm^ IMPORTAHJA STUDIULUI CHIMIEI ţSontisiysr® din pseg. S -a* mai presus decât altele s’au afir­mat şi încetăţenit ca mijloace mo­derne sunt : Chimia şi ca urmare a acesteia, aviaţia. Graţie puterii de adaptare, mul­ţumită diverselor splicaţiuni, pre­cum şi efectele hotărâtoare aduse de această ştiinţă a făcut să se im­pună în mod imperios, din punct de vedere practic şi strategic. De s­i denumirea de armă chimică şi de război chimic. Cu toţii ştim astăzi rolul pe care l-a jucat chimia în războiul mon­dial. Maurice Barres a spus că „Omul laboratorului a fost demn de fratele său martir, omul tran­­şeelor“ iar colonelul Fabry spunea de la tribuna Camerii franceze : , Laboratoarele bune au valoarea diviziilor în timp de război, gile­­miştii mari, au valoarea marilor comandanţi“. Formulă lapidară, care traduce în mod viu şi evomonent necesitatea unei strânse şi conti­nue colaborări dintre reprezentan­ţii ştiinţei cu şefii armatei când este vorba de apărarea naţională. Tot războiul a făcut legătura dintre omul de ştiinţă şi industriaş, stabilind o strânsă colaborare şi o reciprocă încredere între unul şi altul. De aceea fiecare ţară tiin­de să creeze acel Oficiu naţional de cercetări ştiinţifice, industriale şi agricole, precu­­ şi de invenţi­­uni, al cărui scop să fie : desvolta­­rea­ şi coordonarea în special a cer­cetărilor ştiinţifice, aplicate la pro­gresul agriculturii precum şi­ a asi­gura studiile cerute de serviciile publice, şi de a înlesni pe inventa­tori. AGRICULTORI Aproviziona|i-vă din timp pentru i WPie9 toste Sy£riri|E agricole cu: TRACTOARE FORDSOR 28H.P. Pentru AMT, m SIMT si TREES AT MODEL m? PERFECTIONAT CARE AU DAT CEL MAS BOu­l REZULTAT LA. CON­CURSUL DE MOTICUL­­TURA DELA BANEASA LA TR­ACTORI A sar. HEPESZENTAMTA AUTORIZATA BUCURESTI Strada Ştirbei Vodă 1 (colt Calea Victoriei) Telefon 330126 Tractorul „FORDSOfIl“ se poate vedea lucrând la Moşi în pavilionul Society VULCAN unde conduce toată instalaţia La noi au fost în decursul războ­iului mii de femei şi tinere fete în slujba patriei sângerânde. Au fost devotamente umile, jertfe zilnice a­­lături de toată suflarea românea­scă prinsă în aprigul vârtej al mor­fei. Când pacea s’a făcut au fost decorate multe din surorile de ca­ritate rămase în viaţă şi memoria celor căzute la datorie a fost cins­tită în diferite ocazii. Nu s’ar putea spune că devotamentul femenin a fost cu totul neluat în seamă deşi mari şi grele griji au apăsat ţara după trecerea furtunei. Dar aruncând privirea pe ziarele din mândra şi frumoasa Franţă, trebue să ne zicem că tot acolo e mai multă înţelegere pentru tot ce e muncă, devotament şi abnegaţie. Crucea Legiunei de onoare a fost decernată multor femei eroice şi cinstirea faptelor lor a luat pro­porţii de serbări naţionale. In gesturile de nobilă recunoştin­ţă Franţa nu poate fi egalată de nici o altă ţară din lume şi nu pu­tem decât privi spre acel accident strălucitor de unde ne-au venit şi ne vor veni mereu îndemnurile cele mai frumoase. Şi totuşi, dacă meritele, devota­mentele şi toate faptele frumoase găsesc pretutindeni ecou şi răspla­tă, trebue să ne gândim şi la cele cam­ necunoscute, fără nici o spe­ranţă şi nici o laudă, în lumea în­treagă, trăesc o viaţă eroică de ne­contenite sforţări, cu jertfe de fie­care zi pentru binele altora. Femei fără tinereţă, mame împo­vărate de mulţi copii, văduve în luptă cu viaţa­.. Oare nu sunt şi ele eroinele ne­cunoscute, susţinute nu de speranţa onorurilor şi răsplatei ci numai de profundul şi frumosul sentiment al datoriei împlinite? Trăim înconjurate de acest su­flu de dragoste şi jertfă a multi­plei surorilor umile cari în sudoa­rea frunţei îşi fac mereu şi mereu, măruntele dar nobilele datorii. O fată veştejită, o haină veche, doi ochi sfioşi şi trişti, povestesc fără cuvinte romanul unei vieţi e­­roice, unei vieţi banale. Când­ în uraţele mulţimei o fe­meie e cinstită pentru o faptă deo­sebit de curagioasă, ar trebui să cugetăm şi la sutele de mii de fe­mei cari în tăcere se jertfesc zi cu zi, necunoscute. A. mYAHZâBE Un dormitor complect, un blu­­rou de damă sease scaune de sufragerie, toate în stare bună, A se adresa str. Gr. Ale­­xansfrescu 33. Champagne itSlMarceaux Representant general: Casa GRISGYE CAPSA Crontea Femenină EROINELE NECUNOSCUTE Duminică 29 Mai, la şcoala nor­mală a societăţii pentru învăţătura poporului român a fost sărbătorit de foştii elevi şi eleve, colegi şi prie­teni, d-l Petre Dulfu distins profe­sor şi literat Serbarea a început la ora 10 di­mineaţa în sala festivă a numitei şcoale. D-l Petre Gârboviceanu vred­nicul director al şcoalei, a deschis şedinţa arătând meritele distinsului sărbătorit care a fost un model de profesor timp de 40 de ani cât a predat ca profesor la şcoala normală a societăţii şi la Azilul Elena Doam­na. Ca profesor de pedagogie, a avut o mare însărcinare şi anume aceea de a forma pe învăţători şi învăţă­toare Timp de 40 de ani sărbătoritul a dat suflet din sufletul său la peste 2000 de elevi, azi învăţători răspân­diţi în tot întinsul României Mari. Au mai vorbit d-nii : general Mo­­şoiu arătând că d-l Petre Dulfu are o mare" parte de contribuţie la formarea sufletului şi moralului în­tregului popor, învăţătorii au dat dovada de erois­mul lor şi prin vorbe şi prin fapte, cu prilejul marelui război. Prin scrierile sale d-l Dulfu a con­tribuit la desvoltarea şi înaintarea culturii româneşti. Omagiile ce i se aduc sunt răsplata muncii desinte­­resate ce a depus şi ce poate servi exempli­ tutur­or. D-l Ciceo Pop a arătat cum d-l Petre Dulfu a descins din Ardeal unde şi-a făcut studiile într’o limbă streină şi că întocmai ca şi Gh. Lá­zár, a trecut Carpaţii pentru a se pune în slujba neamului cu vorba şi cu fapta. Cu drept cuvânt d-l Petre Dulfu poate sta alături de Creangă, Ispi­­rescu şi A. Pan scriitorii cei mai populari. Au mai vorbit: d-na Rădulescu Pogoneanu, directoarea azilului „E­­lena Doamna“, d-l D. Theodoriu, d-na Maria Angelescu, d-ra Fiorica Georgescu, d-nii I. Ghiaţă, Longine­­scu, Lungulescu, Castrişan, R. Pe­tre, Matuşescu, Iacobescu etc. ară­tând meritele ilustrului sărbătorit. Corurile celor două şcoale normale unde d-lu Dulfu a fost profesor, au cântat diferite bucăţi cu versuri de­ale d-lui Dulfu. D. Dulfu a mulţumit tuturor pen­tru manifestarea ce i s’a făcut. A urmat apoi un banchet la Eforie care a luat sfârşit la ora 3 luni p. m. I. N. C. înfiinţăm depozite pentru vân­zarea „Viitorului“ în toate sta­ţiunile balneare şi climaterice din ţară. Doritorii pot lua infor­­maţiuni la administraţia ziarului nostru, Str. E. Poincare 17, Bu­curești. mâi im iii uliMTffriBBuHMm­wiîiTHBiiî ESEff SĂRBĂTORI­REA d-lui profesor Petre Sul­e i Ministerul Justiţiei Comisiunea de naturalizări Conform art. 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea raţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Ministru, Subsemnata Lichtenstein Malvina născută în anul 1869 şi domiciliată în Oradea strada Oituz No. 4 am o­noare a depune actele necesare şi vă rog să dispuneţi încetăţenirea mea. Doresc să dobândesc cetăţenia ro­mână, căci de această ţară mă­ leagă interesele existenţei mele. Cu deosebită stimă, Lichtenstein Malvina ----——----«•®—............. Grefe Trib. Domfeo#’ Secţia 1-3 EXTRA eT D-l Vasile Năstăsescu cu petiţia înregistrată la No. 20204/926 din Iulie 29 a intentat acţiune de divorţ con­tra soţiei sale Radu V. Năstăsescu pentru motive determinate. Din căsătorie a rezultat copila Ma­ria. Soţii nu au avere şi termenul înfăţişărei este la 4 Mai 1927. Grefier, J. Petrescu No. 8258, 1927 Martie 14. ------------.............................

Next