Viitorul, iunie 1927 (Anul 20, nr. 5777-5801)

1927-06-11 / nr. 5785

TEATRU-MUZICA IITERE-ARTE-K­NEMA a kisam wwmsmsmsm TARIFELE la STAŢIUNILE balneare şi mitmafe^ce — Băile „Felix“ Bihor — la Ministerul industriei şi comerţului a fixat următoarele tarife pentru băile, hotelurile, hanurile, locuinţele ce se închiriază pe timpul sezonului restaurantele şi ospătăriile din sta­ţiunea balneară „Felix“ (județul Bi­hor), pe timpul sezonului anului 1927 TARIF PENTRU BAI O bae bazinul Feretz ... lei 40. O bae în vană..........lei 35. O bae în vană a 2 persoane lei 35. O bae în bazinul Felix cl. II lei 25 O bae în bazinul Ulpia Ame­rica clasa III .............lei 10. O bae în liber la școala de îno­tat ............................. lei 25. Răeţii până la 10 ani, vor benefi­cia de o reducere de 50 la sută. TARIF PENTRU LOCUINŢE DE ORICE FEL Hotelurile Astra şi Splendid cl. I. O cameră cu 2 paturi şi linjerie .Sezon princ. lei 145, sezon secundar lei 130. O cameră cu 1 pat şi linjerie se­­-zon principal lei 130, sezon secundar lei 110 Un pat separat cu linjerie sezon principal lei 50, sezon secund, lei 40. Hotel Ulpia clasa II. — O cameră cu 2—3 paturi pro pat cu linjerie se­zon principal lei 60, sezon secun­­dar lei 50. Hotel Crişana clasa III. — O ca­meră cu 2—3 paturi și linjerie pro pat sezon principal lei 50, sezon se­cundar lei 40. Hanul Bihor clasa III. — O cameră cu 2 paturi și linjerie sezon princi­pal lei 100, sezon secundar lei 80. O cameră cu 1 pat sezon principal lei 70, sezon secundar lei 50. TARIF PENTRU RESTAURANTE SI OSPĂTARII Supă cu carne clasa I lei 6, cl. II lei 4, cl. III lei 3. Ciorbă de fasole, linte, cartofi, păt­lăgele roșii, mazăre sau ficat, clasa I lei 6 clasa II lei 4,50, cl. III lei 3,50. Rasol cu sos 200 gr. carne, 20 gr. sos cl. I lei 22, cl. II lei 20, cl. III 18. Orice fel de legume uscate ori verzi 3 dl. legumă cu 100 gr. carne de vită cl. I lei 19, cl. II lei 17 cl. III lei 15. Orice fel de legumă uscată ori verde 3 d.1. legumă fără garnit de carne cl. I lei 8,50, cl. II 7, cl. III 6. Orice fel de legumă uscată ori verde 3 dl. legumă cu 100 gr. carne de orc cl. I lei 22, cl. II 20, cl. III 18. Tocană la castron 100 gr. carne cl. I lei 20 cl. II 18 cl. III 16. Friptură pregătită din carne de vită 200 gr. cl. I lei 25, cl. II 22, cl. III 20. Friptură la tavă cu sos cl. I lei 25, cl. II 22 cl. III 20. Friptură de carne albă cl. I lei 25, cl. II 22, cl. III 20. Friptură cu usturoi cl. I lei 25, cl. II lei 22, cl. III 20. Friptură cu slănină cl. I lei 25, cl. II 22, cl. III 20. Friptură de viţel 200 gr. carne, ri­nichi, pulpă de viţel şi piept de vi­ţel cl. I lei 28, cl. II 25, cl. III 22. Friptură pulpă de porc. cl. I lei 30 cl. II 26, cl. III 24. O porţie a luat fiert tăiţei cu brânză mac sau nuci, varză etc. cl. I lei 15, cl. II 12, cl. III 11. O bucată pâine albă cl. I lei 1,50. cl. II 1,50, cl. III 1,50. Un pahar cu lapte fiert 200 gr. cl. I lei 6, cl. II 5, cl. III 5. Două ouă fierte cl. I lei 9, cl. II 8, cl. III 7. Două ouă ochiuri cu unt cl. I lei 14, cl. II 12, cl. III 10. O porţie brânză cu unt 200 gr. cl. I lei 24, cl. II 22, cl. III 20. Funcţionarii şi pensionarii publici, vor beneficia de o reducere de 30 la sută la băi, camere şi restaurante. Preţurile fixate mai sus, vor fi a­fişate în interiorul localurilor res­pective în mod vizibil. Autoritatea comunală este obligată să aducă la cunoştinţa publicului a­­ceastă ordonanţă prin toate mijloa­cele de publicitate. i ai—H—M Ştiri despre Români în secolul al Vll-lea — Continuare elin pagina l-a — .reuşită. O trădare le denunţă Bi­zantinilor şi flota Imperială co­mandată de amiralul Sisinios so­si pe neaşteptate şi zădărnici re­volta. Negrul fu arestat şi dus de­parte de Salonic. Ştirile acestea, expuse pe scurt, aici sunt foarte interesante pen­tru istoria Românilor în evul me­diu. Ele ne arată, că în veacul al IVlI-lea, elemente româneşti, cu­­ limba­ţi moravuri romane, trec de la nord Dunărea şi se stabilesc în peninsula Balcanică. Deci, iată un argument, care, pe lângă ce­lelalte ştiute, infirmă teza lui Roesler şi a celorlalţi savanţi cari au aceeaş părere cu dânsul, că Românii ar fi deşertat cu to­tul Dacia şi regiunile de la nor­dul Dunărei şi s’ar fi format ca popor la sudul ei. .,ta*Q*tll*''*t** ROMANII la PARIS­ ­ Din mulţimea românilor veniţi la Paris cu un scop bine determi­nat, sau a celor cari nu fac nimic, ei sunt aşa de mulţi dintre aceş­tia, se disting câţiva cari s-au sta­bilit definitiv aici şi au reuşit să-şi câştige chiar un nume în capitala Franţei. Sunt cunoscuţi atâţia doctori cari în clinicile şi laboratoriile acestei ţări au făcut lucrări eminente cari au uimit pe cei mai de seamă practiciani fran­cezi , sunt profesori cari s-au iden­tificat cu totul programului edu­cativ al şcolilor franceze şi sunt firme româneşti cari şi-au câştigat o situaţie respectată pe piaţa Pa­risului. Librarul Gambet, de pildă, care posedă un imens depozit de cele fuai­ rare cărţi şi care aduce şi în­semnate servicii culturii româ­neşti, este foarte bine cunoscut nici în toate cercurile. In afară de dânsul, vreau să pomenesc de croitorul Vasile Ma­­noil romaşcan de origină, care a reuşit, deşi destul de tânăr, să-şi instaleze un­ mare magazin pe una '­din cele mai­ importante străzi din Paris, une de, la Boelle 18, în apro­piere de Madeleine, St- Augustin, Opera, avenue Champs Elisées, etc. Sunt interesante peripeţiile prin care acest strălucit meseriaş ro­mân a reuşit s­ă se instaleze în capitala Franţei. Originar din­ Roman, dintr’o familie modestă, a urmat mai întâi cursul gimnazial, dar în 1902 ministrul Spiru Haret, care rămâne şi pirtr’asta cea mai s­trălucitoare figură a şcoalei ro­mâneşti, voind să pregătească breslaşi români a ales şi din Ro­man, între alţii, trei elevi, printre ei şi V. Manoil, pe care i-a între­ţinut pe contul ministerului la so­cietatea de croitorie românească „Avântul“, unde adusese, ca con­ducători, maiştri de la Paris, ca să îndrumeze pe tinerii ucenici­ Acolo a învăţat Manoil această branşă şi după patru ani urmaţi la această şcoală, ambiţionând să se perfecţioneze a venit singur la Paris şi s-a înscris la atelierul de croit „Roussel“. In 1910 asociaţia „Maîtres tail­­leurs de Paris“ organizează un concurs de croit şi Manoil, între 300 de concurenţi este clasificat al V-lea cu menţinea „très­ bien et fé­­licitations du jury“. Era un prim şi important succes. Reîntors în ţapă dirijează la Iaşi societatea de croitorie „Renaşte­rea“ care a reuşit să dea mulţi ab­solvenţi, iar după război, în 1919, revine la Paris şi angajându-se ca „coupeur“ în case foarte mari, reu­şeşte în 1925 să-şi instaleze un ma­gazin propriu. Astfel Manoil, ple­cat modest de la Roman, a reuşit să-şi facă un nume în capitala Franţei, bucurându-se de foarte multă încredere. Şi dacă la Gam­bei’ este un adevărat pelerinaj al românilor cari vin să se instruia­scă în Franţa, la Manoil vin foar­te mulţi să se îmbrace. Corectitu­dinea şi cinstea profesională i-au atras foarte multă clientelă şi un loc de vază în asociaţia croitori­lor parizieni. Şi dacă astăzi vorbim cu evla­vie de toţi românii cari în veacul trecut au fost în Franţa, sunt si­gur că vremurile viitoare vor vorbi, între alţii, şi de numele mai modeste ale lui Manoliu şi Gam­ben Em. D. m CAPITALA Teatrul Nostru Deschiderea stagiunei nouei com­panii dramatice „Teatrul nostru1­, a rămas definitiv fixată pentru Vineri seara, cu „D’ale Carnavalului“ de I. L. Caragiale. Ion Morfun, C. Toneanu, Al. Ghi­­berc­on, Mişu Ştefănescu, V. Bre­­beanu, Toto Ionescu şi Nelly Cara­­cioni deţin rolurile principale. Biletele (90, 60 şi 30 ei) se vând la cassa teatrului. Orqfhestra „Filar­mosassa“ E vorba ca orchestra „Filarmo­nica“ şi nu orchestra Operei Ro­mâne să fuzioneze, aşa că nu vom a­­vea decât o singură orchestră, bine alcătuită. Concertele vor avea loc Lunea seara, la Opera Română. Se urmează tratative cu maestrul George Enescu, pentru a-l hotărî să dirijeze cu ciclu mai mare de con­certe. De asemenea e vorba ca maestrul George Georgescu să vie să dirijeze o serie de concerte. Teatrul Nou Un imens succes obţine la „Tea­trul Nou“ (Calea Văcăreşti) spiri­tuala revistă „Treaba mea !“ de Ni­­con-Nican-Bodin. Baletul, humo­rul cupletelor şi fastul montărei,, produc senzaţie. In fiecare seară in­terpreţii şi autorii sunt viu aplau­daţi. in STRAINATATE Ordinul de zi al ma° regalului Jofffre Mareşalul Joffre, pentru a dovedi recunoştinţa sa faţă de eroii răz­boiului, care formează astăzi, cunos­cuta asociaţie „Les gueules cassées“, a hotărt să pue la dispoziţia lor, pentru a fi scos la licitaţie, la marea serbare pe care o organizează mâine asociaţia, faimosul ordin de zi, scris şi semnat de dânsul, al bătăliei de la Marna. Era vorba ca Sacha Guitry să ci­tească acest ordin de zi. Cu­m însă Sacha Guitry nu a fost pe front, i se contestă această mare onoare de a citi faimosul ordin de zi. Trebue oare să ne supunem în toate prescripţiilor modei? Trebue să imităm fără discuţie orice toa­letă, orice lucruşor ce apare în ulti­mul ceas ca fiind ,dernier cri“? De câte ori la observaţia că o ro­chie este prea decoltată sau de cu­loare prea strigătoare, nu am au­zit acest răspuns laconic: — Ce vrei? Aşa e moda­­... Majoriatea tinerilor femei arare ori încearcă să discute dacă cea ce-i place, convine totdeodată şi figu­­rei şi felului lor de a fi. Este, penibil să priveşti, femeia scundă şi rotundă, purtând o ro­chie subţire roşie-albastru, cu volan din­ talie, creţ (ca s’o îngroaşe şi mai mult?) Cu decolajul până la umeri şi adeseori cu braţele goale. Lungimea acestei rochile lasă să vadă gambele solide, iar o mică pălărie lasă ceafa grasă expusă pri­virilor. Aşa e moda Vai, dar ce siluetă, disgraţioasă a creiat această modă, femeilor solide, mamelor de câte 3- 4 copii, căci rochiile au exact forma şi culorile rochiţelor cu cari îşi îm­bracă şi fetiţele de 6—8 anişori. A fi originală nu înseamnă a a­­trage atenţiunea prin toalete foarte colorate prin pălării abracadabran­te. Dimpotrivă, originalitatea cere gust şi mult bun simţ pentru a al­cătui o toaletă ce iese din comun. Fiecare vrăstă are frumuseţea ei şi a ne îmbrăca după anii noştri, după cum cere statura şi figura noastră înseamnă a câştiga în pres­tigiu şi elegantă. Zadarnic la 40 ani, am pune pălă­ria şi rochia tinerească, nu ne înşe­lăm decât pe noi înşi­ne , trădând în acelaş timp dorinţa irealizabilă de a înşela şi pe­ alţii. Nimic mai uşor decât a păstra justa măsură în portul şi atitudi­nea noastră. Fără, a exagera, nici într’un sens nici în altul, obţinem cu timpul o experienţă a bunului gust care formează mai ales în do­meniul toaletelor, acea fină origina­litate care indică de la prima ochire femeia cu adevărat cultă deprinsă să se judece pe sine însăși pentru a nu-și face concesii cari adeseori o fac ridicolă. I A. Crsmica Feraie sin­să ORIGINALITATEA In MODA ----­ m\m\ streini BERNARD SCHAW Iată una din cele mai reușite cari­­caturi ale celebrului scriitor irlan­dez. VIITORUS 2 Opera din Cluj bile bucureşti Ansamblul Operei din Cluj, care face acum un turneu, în oraşele Moldovei, va da două reprezentaţii la Opera din Bucureşti, cu opera „Fidelio“ de Beethoven. Protagoniştii trupei sunt d-na Aca de Barbu şi d. Marius Niculescu. Veşti din Dorohoi CONFERINŢA.­­ Zilele acestea a sosit în localitate preotul econom I. P. Ţincoca, fost protoereu al jude­ţului Iaşi şi actualmente conferen­ţiar şi misionar cultural în serviciul căilor ferate. Cu prilejul acestei conferinţe, Se­minarul dorohoian, sub direcţiunea preotului econom D. Furtună, a luat o parte activă, corul acestui seminar, condus de clerul I. C. Po­­pescu, din clasa VIII, a executat mai multe bucăţi alese, iar preotul Fur­tună, directorul Seminarului, a ros­tit un cuvânt de bun sosit. Părintele Ţincoca, intrând în des­­voltarea subiectului conferinţei sale cu caracter social, a amintit cuvin­tele evanghelistului Mateiu: „Ni­mic nu este ascuns care să nu se vă­dească şi tăinuit care să nu se des­copere“. Sfârşeşte prin a analiza stările de conştiinţă,­in faţa judecătorului cel drept, nepărtinitor al faptelor bune şi rele. D. dr. T. Ciopara, medicul corpo­raţiei C. F. R., a încheiat cu sfaturi igienice date ceferiştilor, iar pă­rintele Furtună şi d. V. Prutescu, şeful gărei Dorohoi, au mulţumit conferenţiariului ieşan. MAMA CRIMINALA.­­ Delegatul satului Borzeşti a găsit aruncat în­­tr’o gârlă cu papură un copil de sex femenin de curând născut. Transportat acasă, pruncul a trăit o zi și a sucombat. Parchetul a ordonat facerea unei anchete pentru descoperirea denatu­ratei mame. JAF ȘI SCHINGIUIRE. — G. Evoiu și G. Cojocaru din Săveni au atacat pe un anume Neculai Nastasă, care trecea cu sacaua în marginea târ­gului maltratându-l şi jefuindu-l de suma de 500 lei după care au dis­părut. FURT. — Hoţi necunoscuţi au fu­rat două epe proprietatea locuitoru­lui Petre Darvariu din satul Bold, pendinte de comuna Manoleasa, ju­deţul Dorohoi ^ BRUNO Ştiri din Constanţa CRIMA­ — Ţiganul Sava Marin, din corn. Osmaniacă, fiind de mai multă vreme suferind de alienaţie mintală, şi apucat de o criză de nervi a omorât pe nepotul său de 12 ani anume Nicola Cojan. Criminalul după săvârşirea aces­tui odios act a dispărut fără urme. AGRESIUNE. — Locuitorul Ște­fan Neacşu din corn. Topolu, având de mai multă vreme ură pe consă­teanul său Ion Ion, s’a năpustit a­­supra lui, pe când se afla în drum spre casă, bătându-1 într’un mod barbar- In agonie, victima a fost internată la spitalul din Hârșova. SINUCIDEREA UNUI MARI­NAR. — Soldatul marinar Erofcen­­co Constantin dela baza navală, s’a sinucis ori tăindu-și beregata cu un brici. După câteva ore de chinuri sinucigașul a sucombat. Cauzele si­nuciderii nu se cunosc. GRĂNICER OMORÂT DE TÂL­HARI. — La spitalul militar a în­cetat din ioată Soldatul Sandu Co­­man din reg. II grăniceri, care era împuşcat în piept de mai mulţi tâl­hari, în timpul flatrulărei sale la graniţă­ ■ f- r TESGHETAR HOT- — Comerci­antul A. Sochmary din str. Carol a reclamat poliţiei pe teşghetarul său Fereut Bela care a dispărut fără urmă delapidând suma de 12 mii lei. TRAUMOL CERCUL DE STUDII P. N. L PROGRAMUL de ACTIVITATE 4) JOI 9 IUNIE 1927 : a) La ora 16, Subsecţiunea Trans­porturilo­r. b) La ora 17, subsecţiunea Agri­­culturei. c) L­a ora 21, Secţiunea Sănătă­­ţei şi Asistenţei, sub preşidentia d-lui deputat N. N. Săveanu, fost ministru­ 6) SAMBATA 11 IUNIE 1927: La ora 18, şedinţă comună a Sec­tiunilor Juridice, Financiare, E­­conomice şi Sociale, la ordinea zi­ iu­ lei fiind: „Codul de Comerţ". La lucrările din comisiuni şi sub­­comisiuni nu pot participa decât numai membrii acestui Cerc. SECRETARIATUL GENERAL înfiinţăm depozite pentru vân­zarea „Viitorului“ în toate sta­ţiunile balneare şi climaterice din ţară. Doritorii pot lua infor­maţiuni la administraţia ziarului nostru, Str. R. Foincare 17, Bu­cureşti. b­atauB f[I ?aturi de Ter lesturi de Xrcn$ faiuride copii găsiţi fa­­brica dsJHobile SuîmanJn arcus 68 Str. Sfi­­. Apostolic b lagare şi tumisiuni TEVI NEGRE ST“* ?i ga,va- Sojle,Fitinguri şi Armături CURELE de piele şi păr de cămilă TOT FELUL de ARTICOLE TECHNICE de VÂNZ­ARE la Soc. „FOBIA“ Bucureşti, Str. Doamnei No. 17 precum si Depozitul de REZERVE pentru SECERATURI, LEGATURI, COSI­TOARE, toate sistemele al SOC. ANCN. „AGRARA“ MASINI AGRICOLE, MOTOARE etc DE VÂNZARE 513 R­. p. teren Techir-Ghiol A se adresa CLUBUL LIBERAL Intendentul ABUZURILE si traficanţii den Prahova - Partidul liberal i­a poziţie contra lor - Campania electorală a început. — Cum este primit partidul liberal PLOEŞTI. 8. — Campania electo­rală în Prahova se poate considera deschisă. De la căderea guvernului Avere­­scu, fruntaşii partidului liberal sunt obiectul unor vii manifestaţi­uni de simpatie din partea cetăţe­nilor. D. Dem- I. Nicolaescu şeful par­tidului prahovean înconjurat de dragostea unui întreg judeţ şi în cea mai deplină solidaritate, a des­chis campania electorală. In fiecare zi au loc la clubul par­tidului consfătuiri politice, iar şti­rile din judeţ arată situaţia exce­lentă din toate punctele de vedere pentru partidul liberal. Populaţia sătească care a trăit un an şi mai bine sub teroare, a în­ţeles că scăparea şi îndreptarea nu-i poate veni decât de la partidul liberal ai căror conducători au şti­ut să-i organizeze, să-i întărească şi să-i îndrumeze spre munca cons­tructivă zi de zi. In oraş situaţia se prezintă la fel. Cetăţenii oraşului sături de gospo­dăria cea mai rea din câte s’a vă­zut vreodată aşteaptă nerăbdători ziua când îşi vor putea arăta toa­tă încrederea fruntaşilor liberali D. C. Vasilescu şuprefectul jude­ţului, delegat prefect, în urma or­dinului telegrafic al ministerului de interne, a luat urgente dispozi­­ţiuni pentru reintegrarea tuturor consiliilor comunale dizolvate ile­gal de guvernarea trecută. Abuzul ce l-au făcut timp de un an de zile cu dizolvarea acestor consilii, alese regulat şi care repre­zentau libera voinţă a satelor noa­stre, a întrecut orice închipuire şi orice îndrăzneală Se făcea un adevărat trafic cu a­­ceste dizolvări de unele personagii influente ale actualului regim. Partidul liberal de Prahova, în faţa acestor acte care se perpetuau, a dat la vreme un comunicat care nu este de­cât un strigăt de alarmă asupra acestui nem­ai­pomenit abuz. Comunicatul spune : „Se cer mari sume de bani primăriilor din comu­nei rurale spre a fi menţinuţi ori se dizolvă consiliile comunale spre a se numi comisiuni interimare ai căror preşedinţi îşi capătă această situaţie, după ce mai întâi le-au plătit cu zeci de mii de lei. Iată originea şi scopul pentru care se fac atâtea disolvări. De la prefectură nu se dă nici o aprobare pentru începerea, unei lu­crări publice sau particulare până ce mai întâi nu se împing însem­nate sume de bani.­Traficanţii sunt urmăriţi de a­­proape şi la timp vor fi trimişi în judecată spre a-şi lua pedeapsa ti­căloşiei lor“. Din cele cuprinse în acest comu­nicat, se poate vedea cum a fost condus judeţul nostru şi ce etapă dezastroasă au marcat averescanii în viaţa noastră politică­ Deocamdată s’au luat dispoziţi­­uni pentru imediata repunere în drepturi a consiliilor comunale din Vălenii de Munte, care are în frun­te pe d. C. Pantazol şi a celui din Sinaia care are în frunte pe d. Ma­­teescu. Ambii fruntaşi ai partidu­lui nostru, care se bucură de toată stima şi încrederea cetăţenilor din aceste oraşeş, prin felul cum le-au administrat un şir de ani. Consiliile din celelalte comuni şi a căror apeluri contra dizolvării au fost admise, vor fi reinstalate în cursul săptămânei viitoare. La Câmpina, unde consiliul co­munal în frunte cu d. Victor Rădu­­lescu a fost dizolvat prin inducere, în eroare și ca o urmare a unei meschine răzbunări din partea fos­tului deputat Niculescu-Malu, se va institui o comisiune interimară în frunte tot cu d. Victor Rădulescu avocat şi proprietar. Treptat vor fi repuşi cu toţii în drepturile legale ş­i peste puţin se va putea spune, că şi în judeţul nostru s’a reîntronat dreptatea şi respectul legei şi începe viaţa de pură gospodărie şi interes general, despre care nu se mai ştia nimic de un an de zile. POP. FURTUL dela MfiMAIfl Constanta, 9— D-lor Wochermel şi Alfred Marcus li s’au furat suma de 12.000 lei, dintr’o cabină dela băile Mamaia, în timp ce se aflau Aceste lucruri se întâmplă ade­sea la băile Mamaia­ N’ar strica dacă autorităţile şi în special an­treprenorul băilor ar lua vre-o mă­sură pentru a pune la adăpost a­­vutul sezon­i­știi­or, cari își găsesc o clipă de odihnă, pe această plăje. — m — D­ l .Dumitru Gh. Dincă, domiciliat în Ocnele Mari (Vâlcea) a făcut ce­rere acestui mnister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Dincă in acela de Dincu­lescu-Gogiu, spre a se numi Dumitru Dinculescu- Gogiu, D-l Mihail S. Szumansky, domiciliat in Oltenița, a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizat să schimbe nu­mele său patronimic de Szumansky în acela de­ Suman, spre a se numi Mihail Suman, D-l sub­ lt. Georghe V. Vasile, do­miciliat în Tg. Mureş a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adauge la numele său patronimic de Vasile pe acela de Onojescu, spre a se numi Georghe Vasile-Onojescu. D. Constantin Gh. Ţigănaş, domici­liat în comuna Haihiu (Braşov), a fă­cut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său pa­tronimic de Ţigănaş în acela de Şte­fănescu, spre a se numi Constantin Ştefănescu. D-l Iancu Sfartz, domiciliat în Ro­man a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Sfartz în acela de Cior­tan, spre a se numi Iancu Ciortan. D. Gheorghe I. Gătej, domiciliat in corn. Joseni (Buzău) a făcut cerere a­­cestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Gă­­tej în acela de Bonciu, spre a se numi Gheorghe Bonciu. I ■ ■ .»..a. D. Beri H. Leizer, domiciliat In Bacău a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Leizer în acela de Silvianu, spre a se numi Beri Silvianu D-l loan Popescu, domiciliat la com. Gheoroc (Arad) a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Popescu in acela de Sclau, spre a se numi Ioan Sclau. D. Paul H. Braunstein, domiciliat în­ Bucureşti, a făcut cerere acestui minister de a fi utorizat să schimbe numele său patronimic de Braunstein in acela de Bunea, spre a se numi Paul Bunea. D. Alexe I. Goldfeld, domiciliat in Bucureşti, a făcut cerere aces­tui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Goldfeld în acela de Garitm, spre a se numi Alexe Garian. D-ra Maria I. Gluxman, domiciliată­­. în Bucureşti a făcut cerere acestui minister de a fi autorizată să schimbi numele său patronmic de „Grixman” în acela de „Gruian“, care a se numi Maria Gruian. D. Dobre D. Capră, domiciliat in București, a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizat să schimbe nu­­mele său­­patronimic de Capră in acea de Căprescu, spre a se numi Dobre Căprescu. D-l Tănase L Geană, domiciliat în București, a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Geană in acela de Ionescu, spre a se numi Tă­nase Ionescu. D. Iosef-Bernard S. Rabinovici, domiciliat în Câmpina, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Rabinovici, în acela de Popovici, spre a se numi Iosef-Bernard Popovici. D. Ithoe M. sin Hers, domiciliat în Focșani, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic de sin Hers în acela de Rosner, spre a se numi Ithoe Rosner. D-l Traian S. Frăţilă, domiciliat în com. Nehoiaş (Buzău) a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Frăţilă în acela de Constantin I.­ Po­­sescu, spre a se numi Traian Con­stantin I. Posescu. D-l Ioan D. Fekete, domiciliat in com­. Guşteriţa (Sibiu), a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Fe­kete in acela de Negrilescu, spre a se numi loan Negrilescu. — D. Alexandru Cohn, domiciliat în comuna Aleşd (Bihor) a făcut cerere acestui minister de a fi au­torizat să schimbe numele său pa­tronimic de „Cohn“ în acela de „Mo- Iin“, spre a se numi „Alexandru Molin“. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre Ştiinţa acelora cari ar voi să faca opoziţiune in termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol. Ştiri din Iaşi IAŞI, 9­ 9 In comuna Vlădeni a fost ales consiliul comunal în care a reuşit lista liberală în frun­te cu d. Vasile Olaru şeful organi­zaţiei liberale locale. ADMINISTRATIVE.­­ D. Const Marinoiu, fostul director al prefec­turii de judeţ a fost delegat prefect al judeţului. IAŞI. D. Gr Motoc a fost un n,­mit inspector al regiunii P.T.T. din Iaşi, iar d. Gh. Gheorghiu a fost nu­mit directorul oficiului Costal Iaşi. TIFOS EXANTEMATIC.­­ La Iaşi s’a ivit un caz de tifos exan­­tematic. ÎNTRUNIRI.­­ Duminică va a­­vea loc o întrunire a partidului na­ţional ţărănist convocată de d. Cos­­tăchescu. — Luni 13 iunie are loc o întru­nire a tuturor funcţionarilor pu­blici din Iaşi. PUBLICATION! Ministeul Justiţiei SECERATOARE SIMPLE şi COSITOARE Greble u fân! PLUC­URI de TRACTOARE PIESE de SCHIMB ORIGINALE HOTI Din renumita Fabrică Jasser-Harris Ltd. Toronto tarka CU PREŢURI ORIGINALE­ ALE FABRICEI LA: Societatea Anonimă Română de Comerţ FOST NICOLAE FEHER & C-ie. BUCUREŞTII, Str. Smârdan No.1.- BRĂILA, Buf.Cuza No.951 ■m D. Constantin P. Dinu, domiciliat in com. Câmpurile (Putna) a făcut ce­rere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Dinu in acela de Ionescu, spre a se numi Constantin P. Ionescu. Direcţiunea afacerilor judiciare

Next