Viitorul, iunie 1927 (Anul 20, nr. 5777-5801)
1927-06-11 / nr. 5785
TEATRU-MUZICA IITERE-ARTE-KNEMA a kisam wwmsmsmsm TARIFELE la STAŢIUNILE balneare şi mitmafe^ce — Băile „Felix“ Bihor — la Ministerul industriei şi comerţului a fixat următoarele tarife pentru băile, hotelurile, hanurile, locuinţele ce se închiriază pe timpul sezonului restaurantele şi ospătăriile din staţiunea balneară „Felix“ (județul Bihor), pe timpul sezonului anului 1927 TARIF PENTRU BAI O bae bazinul Feretz ... lei 40. O bae în vană..........lei 35. O bae în vană a 2 persoane lei 35. O bae în bazinul Felix cl. II lei 25 O bae în bazinul Ulpia America clasa III .............lei 10. O bae în liber la școala de înotat ............................. lei 25. Răeţii până la 10 ani, vor beneficia de o reducere de 50 la sută. TARIF PENTRU LOCUINŢE DE ORICE FEL Hotelurile Astra şi Splendid cl. I. O cameră cu 2 paturi şi linjerie .Sezon princ. lei 145, sezon secundar lei 130. O cameră cu 1 pat şi linjerie se-zon principal lei 130, sezon secundar lei 110 Un pat separat cu linjerie sezon principal lei 50, sezon secund, lei 40. Hotel Ulpia clasa II. — O cameră cu 2—3 paturi pro pat cu linjerie sezon principal lei 60, sezon secundar lei 50. Hotel Crişana clasa III. — O cameră cu 2—3 paturi și linjerie pro pat sezon principal lei 50, sezon secundar lei 40. Hanul Bihor clasa III. — O cameră cu 2 paturi și linjerie sezon principal lei 100, sezon secundar lei 80. O cameră cu 1 pat sezon principal lei 70, sezon secundar lei 50. TARIF PENTRU RESTAURANTE SI OSPĂTARII Supă cu carne clasa I lei 6, cl. II lei 4, cl. III lei 3. Ciorbă de fasole, linte, cartofi, pătlăgele roșii, mazăre sau ficat, clasa I lei 6 clasa II lei 4,50, cl. III lei 3,50. Rasol cu sos 200 gr. carne, 20 gr. sos cl. I lei 22, cl. II lei 20, cl. III 18. Orice fel de legume uscate ori verzi 3 dl. legumă cu 100 gr. carne de vită cl. I lei 19, cl. II lei 17 cl. III lei 15. Orice fel de legumă uscată ori verde 3 d.1. legumă fără garnit de carne cl. I lei 8,50, cl. II 7, cl. III 6. Orice fel de legumă uscată ori verde 3 dl. legumă cu 100 gr. carne de orc cl. I lei 22, cl. II 20, cl. III 18. Tocană la castron 100 gr. carne cl. I lei 20 cl. II 18 cl. III 16. Friptură pregătită din carne de vită 200 gr. cl. I lei 25, cl. II 22, cl. III 20. Friptură la tavă cu sos cl. I lei 25, cl. II 22 cl. III 20. Friptură de carne albă cl. I lei 25, cl. II 22, cl. III 20. Friptură cu usturoi cl. I lei 25, cl. II lei 22, cl. III 20. Friptură cu slănină cl. I lei 25, cl. II 22, cl. III 20. Friptură de viţel 200 gr. carne, rinichi, pulpă de viţel şi piept de viţel cl. I lei 28, cl. II 25, cl. III 22. Friptură pulpă de porc. cl. I lei 30 cl. II 26, cl. III 24. O porţie a luat fiert tăiţei cu brânză mac sau nuci, varză etc. cl. I lei 15, cl. II 12, cl. III 11. O bucată pâine albă cl. I lei 1,50. cl. II 1,50, cl. III 1,50. Un pahar cu lapte fiert 200 gr. cl. I lei 6, cl. II 5, cl. III 5. Două ouă fierte cl. I lei 9, cl. II 8, cl. III 7. Două ouă ochiuri cu unt cl. I lei 14, cl. II 12, cl. III 10. O porţie brânză cu unt 200 gr. cl. I lei 24, cl. II 22, cl. III 20. Funcţionarii şi pensionarii publici, vor beneficia de o reducere de 30 la sută la băi, camere şi restaurante. Preţurile fixate mai sus, vor fi afişate în interiorul localurilor respective în mod vizibil. Autoritatea comunală este obligată să aducă la cunoştinţa publicului această ordonanţă prin toate mijloacele de publicitate. i ai—H—M Ştiri despre Români în secolul al Vll-lea — Continuare elin pagina l-a — .reuşită. O trădare le denunţă Bizantinilor şi flota Imperială comandată de amiralul Sisinios sosi pe neaşteptate şi zădărnici revolta. Negrul fu arestat şi dus departe de Salonic. Ştirile acestea, expuse pe scurt, aici sunt foarte interesante pentru istoria Românilor în evul mediu. Ele ne arată, că în veacul al IVlI-lea, elemente româneşti, cu limbaţi moravuri romane, trec de la nord Dunărea şi se stabilesc în peninsula Balcanică. Deci, iată un argument, care, pe lângă celelalte ştiute, infirmă teza lui Roesler şi a celorlalţi savanţi cari au aceeaş părere cu dânsul, că Românii ar fi deşertat cu totul Dacia şi regiunile de la nordul Dunărei şi s’ar fi format ca popor la sudul ei. .,ta*Q*tll*''*t** ROMANII la PARIS Din mulţimea românilor veniţi la Paris cu un scop bine determinat, sau a celor cari nu fac nimic, ei sunt aşa de mulţi dintre aceştia, se disting câţiva cari s-au stabilit definitiv aici şi au reuşit să-şi câştige chiar un nume în capitala Franţei. Sunt cunoscuţi atâţia doctori cari în clinicile şi laboratoriile acestei ţări au făcut lucrări eminente cari au uimit pe cei mai de seamă practiciani francezi , sunt profesori cari s-au identificat cu totul programului educativ al şcolilor franceze şi sunt firme româneşti cari şi-au câştigat o situaţie respectată pe piaţa Parisului. Librarul Gambet, de pildă, care posedă un imens depozit de cele fuai rare cărţi şi care aduce şi însemnate servicii culturii româneşti, este foarte bine cunoscut nici în toate cercurile. In afară de dânsul, vreau să pomenesc de croitorul Vasile Manoil romaşcan de origină, care a reuşit, deşi destul de tânăr, să-şi instaleze un mare magazin pe una 'din cele mai importante străzi din Paris, une de, la Boelle 18, în apropiere de Madeleine, St- Augustin, Opera, avenue Champs Elisées, etc. Sunt interesante peripeţiile prin care acest strălucit meseriaş român a reuşit să se instaleze în capitala Franţei. Originar din Roman, dintr’o familie modestă, a urmat mai întâi cursul gimnazial, dar în 1902 ministrul Spiru Haret, care rămâne şi pirtr’asta cea mai strălucitoare figură a şcoalei româneşti, voind să pregătească breslaşi români a ales şi din Roman, între alţii, trei elevi, printre ei şi V. Manoil, pe care i-a întreţinut pe contul ministerului la societatea de croitorie românească „Avântul“, unde adusese, ca conducători, maiştri de la Paris, ca să îndrumeze pe tinerii ucenici Acolo a învăţat Manoil această branşă şi după patru ani urmaţi la această şcoală, ambiţionând să se perfecţioneze a venit singur la Paris şi s-a înscris la atelierul de croit „Roussel“. In 1910 asociaţia „Maîtres tailleurs de Paris“ organizează un concurs de croit şi Manoil, între 300 de concurenţi este clasificat al V-lea cu menţinea „très bien et félicitations du jury“. Era un prim şi important succes. Reîntors în ţapă dirijează la Iaşi societatea de croitorie „Renaşterea“ care a reuşit să dea mulţi absolvenţi, iar după război, în 1919, revine la Paris şi angajându-se ca „coupeur“ în case foarte mari, reuşeşte în 1925 să-şi instaleze un magazin propriu. Astfel Manoil, plecat modest de la Roman, a reuşit să-şi facă un nume în capitala Franţei, bucurându-se de foarte multă încredere. Şi dacă la Gambei’ este un adevărat pelerinaj al românilor cari vin să se instruiască în Franţa, la Manoil vin foarte mulţi să se îmbrace. Corectitudinea şi cinstea profesională i-au atras foarte multă clientelă şi un loc de vază în asociaţia croitorilor parizieni. Şi dacă astăzi vorbim cu evlavie de toţi românii cari în veacul trecut au fost în Franţa, sunt sigur că vremurile viitoare vor vorbi, între alţii, şi de numele mai modeste ale lui Manoliu şi Gamben Em. D. m CAPITALA Teatrul Nostru Deschiderea stagiunei nouei companii dramatice „Teatrul nostru1, a rămas definitiv fixată pentru Vineri seara, cu „D’ale Carnavalului“ de I. L. Caragiale. Ion Morfun, C. Toneanu, Al. Ghibercon, Mişu Ştefănescu, V. Brebeanu, Toto Ionescu şi Nelly Caracioni deţin rolurile principale. Biletele (90, 60 şi 30 ei) se vând la cassa teatrului. Orqfhestra „Filarmosassa“ E vorba ca orchestra „Filarmonica“ şi nu orchestra Operei Române să fuzioneze, aşa că nu vom avea decât o singură orchestră, bine alcătuită. Concertele vor avea loc Lunea seara, la Opera Română. Se urmează tratative cu maestrul George Enescu, pentru a-l hotărî să dirijeze cu ciclu mai mare de concerte. De asemenea e vorba ca maestrul George Georgescu să vie să dirijeze o serie de concerte. Teatrul Nou Un imens succes obţine la „Teatrul Nou“ (Calea Văcăreşti) spirituala revistă „Treaba mea !“ de Nicon-Nican-Bodin. Baletul, humorul cupletelor şi fastul montărei,, produc senzaţie. In fiecare seară interpreţii şi autorii sunt viu aplaudaţi. in STRAINATATE Ordinul de zi al ma° regalului Jofffre Mareşalul Joffre, pentru a dovedi recunoştinţa sa faţă de eroii războiului, care formează astăzi, cunoscuta asociaţie „Les gueules cassées“, a hotărt să pue la dispoziţia lor, pentru a fi scos la licitaţie, la marea serbare pe care o organizează mâine asociaţia, faimosul ordin de zi, scris şi semnat de dânsul, al bătăliei de la Marna. Era vorba ca Sacha Guitry să citească acest ordin de zi. Cum însă Sacha Guitry nu a fost pe front, i se contestă această mare onoare de a citi faimosul ordin de zi. Trebue oare să ne supunem în toate prescripţiilor modei? Trebue să imităm fără discuţie orice toaletă, orice lucruşor ce apare în ultimul ceas ca fiind ,dernier cri“? De câte ori la observaţia că o rochie este prea decoltată sau de culoare prea strigătoare, nu am auzit acest răspuns laconic: — Ce vrei? Aşa e moda... Majoriatea tinerilor femei arare ori încearcă să discute dacă cea ce-i place, convine totdeodată şi figurei şi felului lor de a fi. Este, penibil să priveşti, femeia scundă şi rotundă, purtând o rochie subţire roşie-albastru, cu volan din talie, creţ (ca s’o îngroaşe şi mai mult?) Cu decolajul până la umeri şi adeseori cu braţele goale. Lungimea acestei rochile lasă să vadă gambele solide, iar o mică pălărie lasă ceafa grasă expusă privirilor. Aşa e moda Vai, dar ce siluetă, disgraţioasă a creiat această modă, femeilor solide, mamelor de câte 3- 4 copii, căci rochiile au exact forma şi culorile rochiţelor cu cari îşi îmbracă şi fetiţele de 6—8 anişori. A fi originală nu înseamnă a atrage atenţiunea prin toalete foarte colorate prin pălării abracadabrante. Dimpotrivă, originalitatea cere gust şi mult bun simţ pentru a alcătui o toaletă ce iese din comun. Fiecare vrăstă are frumuseţea ei şi a ne îmbrăca după anii noştri, după cum cere statura şi figura noastră înseamnă a câştiga în prestigiu şi elegantă. Zadarnic la 40 ani, am pune pălăria şi rochia tinerească, nu ne înşelăm decât pe noi înşine , trădând în acelaş timp dorinţa irealizabilă de a înşela şi pe alţii. Nimic mai uşor decât a păstra justa măsură în portul şi atitudinea noastră. Fără, a exagera, nici într’un sens nici în altul, obţinem cu timpul o experienţă a bunului gust care formează mai ales în domeniul toaletelor, acea fină originalitate care indică de la prima ochire femeia cu adevărat cultă deprinsă să se judece pe sine însăși pentru a nu-și face concesii cari adeseori o fac ridicolă. I A. Crsmica Feraie sinsă ORIGINALITATEA In MODA ---- m\m\ streini BERNARD SCHAW Iată una din cele mai reușite caricaturi ale celebrului scriitor irlandez. VIITORUS 2 Opera din Cluj bile bucureşti Ansamblul Operei din Cluj, care face acum un turneu, în oraşele Moldovei, va da două reprezentaţii la Opera din Bucureşti, cu opera „Fidelio“ de Beethoven. Protagoniştii trupei sunt d-na Aca de Barbu şi d. Marius Niculescu. Veşti din Dorohoi CONFERINŢA. Zilele acestea a sosit în localitate preotul econom I. P. Ţincoca, fost protoereu al judeţului Iaşi şi actualmente conferenţiar şi misionar cultural în serviciul căilor ferate. Cu prilejul acestei conferinţe, Seminarul dorohoian, sub direcţiunea preotului econom D. Furtună, a luat o parte activă, corul acestui seminar, condus de clerul I. C. Popescu, din clasa VIII, a executat mai multe bucăţi alese, iar preotul Furtună, directorul Seminarului, a rostit un cuvânt de bun sosit. Părintele Ţincoca, intrând în desvoltarea subiectului conferinţei sale cu caracter social, a amintit cuvintele evanghelistului Mateiu: „Nimic nu este ascuns care să nu se vădească şi tăinuit care să nu se descopere“. Sfârşeşte prin a analiza stările de conştiinţă,in faţa judecătorului cel drept, nepărtinitor al faptelor bune şi rele. D. dr. T. Ciopara, medicul corporaţiei C. F. R., a încheiat cu sfaturi igienice date ceferiştilor, iar părintele Furtună şi d. V. Prutescu, şeful gărei Dorohoi, au mulţumit conferenţiariului ieşan. MAMA CRIMINALA. Delegatul satului Borzeşti a găsit aruncat într’o gârlă cu papură un copil de sex femenin de curând născut. Transportat acasă, pruncul a trăit o zi și a sucombat. Parchetul a ordonat facerea unei anchete pentru descoperirea denaturatei mame. JAF ȘI SCHINGIUIRE. — G. Evoiu și G. Cojocaru din Săveni au atacat pe un anume Neculai Nastasă, care trecea cu sacaua în marginea târgului maltratându-l şi jefuindu-l de suma de 500 lei după care au dispărut. FURT. — Hoţi necunoscuţi au furat două epe proprietatea locuitorului Petre Darvariu din satul Bold, pendinte de comuna Manoleasa, judeţul Dorohoi ^ BRUNO Ştiri din Constanţa CRIMA — Ţiganul Sava Marin, din corn. Osmaniacă, fiind de mai multă vreme suferind de alienaţie mintală, şi apucat de o criză de nervi a omorât pe nepotul său de 12 ani anume Nicola Cojan. Criminalul după săvârşirea acestui odios act a dispărut fără urme. AGRESIUNE. — Locuitorul Ștefan Neacşu din corn. Topolu, având de mai multă vreme ură pe consăteanul său Ion Ion, s’a năpustit asupra lui, pe când se afla în drum spre casă, bătându-1 într’un mod barbar- In agonie, victima a fost internată la spitalul din Hârșova. SINUCIDEREA UNUI MARINAR. — Soldatul marinar Erofcenco Constantin dela baza navală, s’a sinucis ori tăindu-și beregata cu un brici. După câteva ore de chinuri sinucigașul a sucombat. Cauzele sinuciderii nu se cunosc. GRĂNICER OMORÂT DE TÂLHARI. — La spitalul militar a încetat din ioată Soldatul Sandu Coman din reg. II grăniceri, care era împuşcat în piept de mai mulţi tâlhari, în timpul flatrulărei sale la graniţă ■ f- r TESGHETAR HOT- — Comerciantul A. Sochmary din str. Carol a reclamat poliţiei pe teşghetarul său Fereut Bela care a dispărut fără urmă delapidând suma de 12 mii lei. TRAUMOL CERCUL DE STUDII P. N. L PROGRAMUL de ACTIVITATE 4) JOI 9 IUNIE 1927 : a) La ora 16, Subsecţiunea Transporturilor. b) La ora 17, subsecţiunea Agriculturei. c) La ora 21, Secţiunea Sănătăţei şi Asistenţei, sub preşidentia d-lui deputat N. N. Săveanu, fost ministru 6) SAMBATA 11 IUNIE 1927: La ora 18, şedinţă comună a Sectiunilor Juridice, Financiare, Economice şi Sociale, la ordinea zi iu lei fiind: „Codul de Comerţ". La lucrările din comisiuni şi subcomisiuni nu pot participa decât numai membrii acestui Cerc. SECRETARIATUL GENERAL înfiinţăm depozite pentru vânzarea „Viitorului“ în toate staţiunile balneare şi climaterice din ţară. Doritorii pot lua informaţiuni la administraţia ziarului nostru, Str. R. Foincare 17, Bucureşti. batauB f[I ?aturi de Ter lesturi de Xrcn$ faiuride copii găsiţi fabrica dsJHobile SuîmanJn arcus 68 Str. Sfi. Apostolic b lagare şi tumisiuni TEVI NEGRE ST“* ?i ga,va- Sojle,Fitinguri şi Armături CURELE de piele şi păr de cămilă TOT FELUL de ARTICOLE TECHNICE de VÂNZARE la Soc. „FOBIA“ Bucureşti, Str. Doamnei No. 17 precum si Depozitul de REZERVE pentru SECERATURI, LEGATURI, COSITOARE, toate sistemele al SOC. ANCN. „AGRARA“ MASINI AGRICOLE, MOTOARE etc DE VÂNZARE 513 R. p. teren Techir-Ghiol A se adresa CLUBUL LIBERAL Intendentul ABUZURILE si traficanţii den Prahova - Partidul liberal ia poziţie contra lor - Campania electorală a început. — Cum este primit partidul liberal PLOEŞTI. 8. — Campania electorală în Prahova se poate considera deschisă. De la căderea guvernului Averescu, fruntaşii partidului liberal sunt obiectul unor vii manifestaţiuni de simpatie din partea cetăţenilor. D. Dem- I. Nicolaescu şeful partidului prahovean înconjurat de dragostea unui întreg judeţ şi în cea mai deplină solidaritate, a deschis campania electorală. In fiecare zi au loc la clubul partidului consfătuiri politice, iar ştirile din judeţ arată situaţia excelentă din toate punctele de vedere pentru partidul liberal. Populaţia sătească care a trăit un an şi mai bine sub teroare, a înţeles că scăparea şi îndreptarea nu-i poate veni decât de la partidul liberal ai căror conducători au ştiut să-i organizeze, să-i întărească şi să-i îndrumeze spre munca constructivă zi de zi. In oraş situaţia se prezintă la fel. Cetăţenii oraşului sături de gospodăria cea mai rea din câte s’a văzut vreodată aşteaptă nerăbdători ziua când îşi vor putea arăta toată încrederea fruntaşilor liberali D. C. Vasilescu şuprefectul judeţului, delegat prefect, în urma ordinului telegrafic al ministerului de interne, a luat urgente dispoziţiuni pentru reintegrarea tuturor consiliilor comunale dizolvate ilegal de guvernarea trecută. Abuzul ce l-au făcut timp de un an de zile cu dizolvarea acestor consilii, alese regulat şi care reprezentau libera voinţă a satelor noastre, a întrecut orice închipuire şi orice îndrăzneală Se făcea un adevărat trafic cu aceste dizolvări de unele personagii influente ale actualului regim. Partidul liberal de Prahova, în faţa acestor acte care se perpetuau, a dat la vreme un comunicat care nu este decât un strigăt de alarmă asupra acestui nemaipomenit abuz. Comunicatul spune : „Se cer mari sume de bani primăriilor din comunei rurale spre a fi menţinuţi ori se dizolvă consiliile comunale spre a se numi comisiuni interimare ai căror preşedinţi îşi capătă această situaţie, după ce mai întâi le-au plătit cu zeci de mii de lei. Iată originea şi scopul pentru care se fac atâtea disolvări. De la prefectură nu se dă nici o aprobare pentru începerea, unei lucrări publice sau particulare până ce mai întâi nu se împing însemnate sume de bani.Traficanţii sunt urmăriţi de aproape şi la timp vor fi trimişi în judecată spre a-şi lua pedeapsa ticăloşiei lor“. Din cele cuprinse în acest comunicat, se poate vedea cum a fost condus judeţul nostru şi ce etapă dezastroasă au marcat averescanii în viaţa noastră politică Deocamdată s’au luat dispoziţiuni pentru imediata repunere în drepturi a consiliilor comunale din Vălenii de Munte, care are în frunte pe d. C. Pantazol şi a celui din Sinaia care are în frunte pe d. Mateescu. Ambii fruntaşi ai partidului nostru, care se bucură de toată stima şi încrederea cetăţenilor din aceste oraşeş, prin felul cum le-au administrat un şir de ani. Consiliile din celelalte comuni şi a căror apeluri contra dizolvării au fost admise, vor fi reinstalate în cursul săptămânei viitoare. La Câmpina, unde consiliul comunal în frunte cu d. Victor Rădulescu a fost dizolvat prin inducere, în eroare și ca o urmare a unei meschine răzbunări din partea fostului deputat Niculescu-Malu, se va institui o comisiune interimară în frunte tot cu d. Victor Rădulescu avocat şi proprietar. Treptat vor fi repuşi cu toţii în drepturile legale şi peste puţin se va putea spune, că şi în judeţul nostru s’a reîntronat dreptatea şi respectul legei şi începe viaţa de pură gospodărie şi interes general, despre care nu se mai ştia nimic de un an de zile. POP. FURTUL dela MfiMAIfl Constanta, 9— D-lor Wochermel şi Alfred Marcus li s’au furat suma de 12.000 lei, dintr’o cabină dela băile Mamaia, în timp ce se aflau Aceste lucruri se întâmplă adesea la băile Mamaia N’ar strica dacă autorităţile şi în special antreprenorul băilor ar lua vre-o măsură pentru a pune la adăpost avutul sezoniștiior, cari își găsesc o clipă de odihnă, pe această plăje. — m — D l .Dumitru Gh. Dincă, domiciliat în Ocnele Mari (Vâlcea) a făcut cerere acestui mnister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Dincă in acela de Dinculescu-Gogiu, spre a se numi Dumitru Dinculescu- Gogiu, D-l Mihail S. Szumansky, domiciliat in Oltenița, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Szumansky în acela de Suman, spre a se numi Mihail Suman, D-l sub lt. Georghe V. Vasile, domiciliat în Tg. Mureş a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adauge la numele său patronimic de Vasile pe acela de Onojescu, spre a se numi Georghe Vasile-Onojescu. D. Constantin Gh. Ţigănaş, domiciliat în comuna Haihiu (Braşov), a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Ţigănaş în acela de Ştefănescu, spre a se numi Constantin Ştefănescu. D-l Iancu Sfartz, domiciliat în Roman a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Sfartz în acela de Ciortan, spre a se numi Iancu Ciortan. D. Gheorghe I. Gătej, domiciliat in corn. Joseni (Buzău) a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Gătej în acela de Bonciu, spre a se numi Gheorghe Bonciu. I ■ ■ .»..a. D. Beri H. Leizer, domiciliat In Bacău a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Leizer în acela de Silvianu, spre a se numi Beri Silvianu D-l loan Popescu, domiciliat la com. Gheoroc (Arad) a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Popescu in acela de Sclau, spre a se numi Ioan Sclau. D. Paul H. Braunstein, domiciliat în Bucureşti, a făcut cerere acestui minister de a fi utorizat să schimbe numele său patronimic de Braunstein in acela de Bunea, spre a se numi Paul Bunea. D. Alexe I. Goldfeld, domiciliat in Bucureşti, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Goldfeld în acela de Garitm, spre a se numi Alexe Garian. D-ra Maria I. Gluxman, domiciliată. în Bucureşti a făcut cerere acestui minister de a fi autorizată să schimbi numele său patronmic de „Grixman” în acela de „Gruian“, care a se numi Maria Gruian. D. Dobre D. Capră, domiciliat in București, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele săupatronimic de Capră in acea de Căprescu, spre a se numi Dobre Căprescu. D-l Tănase L Geană, domiciliat în București, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Geană in acela de Ionescu, spre a se numi Tănase Ionescu. D. Iosef-Bernard S. Rabinovici, domiciliat în Câmpina, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Rabinovici, în acela de Popovici, spre a se numi Iosef-Bernard Popovici. D. Ithoe M. sin Hers, domiciliat în Focșani, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de sin Hers în acela de Rosner, spre a se numi Ithoe Rosner. D-l Traian S. Frăţilă, domiciliat în com. Nehoiaş (Buzău) a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Frăţilă în acela de Constantin I. Posescu, spre a se numi Traian Constantin I. Posescu. D-l Ioan D. Fekete, domiciliat in com. Guşteriţa (Sibiu), a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Fekete in acela de Negrilescu, spre a se numi loan Negrilescu. — D. Alexandru Cohn, domiciliat în comuna Aleşd (Bihor) a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de „Cohn“ în acela de „Mo- Iin“, spre a se numi „Alexandru Molin“. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre Ştiinţa acelora cari ar voi să faca opoziţiune in termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol. Ştiri din Iaşi IAŞI, 9 9 In comuna Vlădeni a fost ales consiliul comunal în care a reuşit lista liberală în frunte cu d. Vasile Olaru şeful organizaţiei liberale locale. ADMINISTRATIVE. D. Const Marinoiu, fostul director al prefecturii de judeţ a fost delegat prefect al judeţului. IAŞI. D. Gr Motoc a fost un n,mit inspector al regiunii P.T.T. din Iaşi, iar d. Gh. Gheorghiu a fost numit directorul oficiului Costal Iaşi. TIFOS EXANTEMATIC. La Iaşi s’a ivit un caz de tifos exantematic. ÎNTRUNIRI. Duminică va avea loc o întrunire a partidului naţional ţărănist convocată de d. Costăchescu. — Luni 13 iunie are loc o întrunire a tuturor funcţionarilor publici din Iaşi. PUBLICATION! Ministeul Justiţiei SECERATOARE SIMPLE şi COSITOARE Greble u fân! PLUCURI de TRACTOARE PIESE de SCHIMB ORIGINALE HOTI Din renumita Fabrică Jasser-Harris Ltd. Toronto tarka CU PREŢURI ORIGINALE ALE FABRICEI LA: Societatea Anonimă Română de Comerţ FOST NICOLAE FEHER & C-ie. BUCUREŞTII, Str. Smârdan No.1.- BRĂILA, Buf.Cuza No.951 ■m D. Constantin P. Dinu, domiciliat in com. Câmpurile (Putna) a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Dinu in acela de Ionescu, spre a se numi Constantin P. Ionescu. Direcţiunea afacerilor judiciare