Viitorul, iulie 1927 (Anul 20, nr. 5802-5828)
1927-07-01 / nr. 5802
L ALCATUÍT de dr. YGREC Ofensiva sanitară din ţara noastră, in toată întinderea şi în toate aspectele ei, se reflectă credincios în „Albumul Statistic“ alcătuit de dr. Ygrec (Gliesman). Acest album, care în modul cum se prezintă, cu harţi şi ilustraţii, este o frumuseţe grafică, apare în româneşte, franţuzeşte şi englezeşte, aşa că străinătatea are iitimă să afle în mod precis, organizaţia noastră sanitară, şi modul civilizat şi ştiinţific prin care se duce la noi lupta contra morţei, boalelor şi diminuărei numărului populaţiei. Se pot urmări în „Albumul Statistic“ al d-rului Ygrec, pe baza tabelelor statistice, a hărţilor şi a reproducerilor fotografice evoluţia organizaţiilor noastre sanitare, şi cu modul acesta reformele de ordin medical şi igienic, găsesc în conştiincioasa şi ştiinţifica lucrare a d-rului Ygrec, o bază temeinică şi o orientare preţioasă. Iar pentru cei ce voesc să filozofeze asupra viitorului rassei noastre, ei vor fi impresionaţi foarte bine de tabelele statistice cu privire la natalitate. Reese că media naşterilor este de 227.213 anual, ceea ce reprezintă 10, ca coeficient la 1000 de locuitori. Această natalitate este salvatoare faţă de mortalitatea infantilă de la noi, mortalitate care unită cu alcoolismul şi sifilisul, fac mari ravagii. Dar pe măsură ce opera sanitară şi profilactică se întăreşte şi desvoltă, mortalitatea diminuiază. Nu putem insista mai pe larg aci asupra amănuntelor suggestive ce ni le dă „Albumul Statistic“, dar subliniem marea lui utilitate, şi serviciile importante pe cared-rul Ygrec le-a adus operei sanitare de la noi, alcătuind un atât de preţios studiu documentar şi ştiinţific. DOCTORUL YGREC IN CAPIIMA Premieră amânată Premiera revistei „Vorba dulce fault aduce“ de d. Ion Pribeagă, la teatrul Nou s’a amânat pentru raling seară Joi 30 Iunie. Expoziţii Luni 27 crt. s’a deschis expoziţia finuală a Şcolii speciale de brodărie şi ţesut (şos. Kisseleff 23) de sub direcţiunea d-nei Alexandrina dr. Enăchescu. Expoziția este deschisă de la 27 până la 30 iunie inclusiv. Teatrul Cărăbuş Dranem, in cupletele sale şi Suzette O’Nill în dansurile ei, pline de gratie, atrag un public numeros la Tetaru Cărăbuş. Teatrul nostru La Teatrul Nostru din Calea Griviţei, se joacă în fiecare seară, ilarianta comedie „Cinematograful“ localizat de d. Paul Gusty. In rolurile principale d-nii I. Mortun, C. Toneanu, Ghibericon. Cum s-au întrebuinţat creditele \mm PENTRU CONSTRUCŢIILE ŞCOLARE •^^IPQglar&lâywSjejgS-Kaâ dr. - ministrul instrmfîunei — Intr’un număr recent, ziarul „In ’dreptarea”, scrie : ,,In momentul când ministerul de instrucţie a fost preluat de d. P. P. Negulescu, suma destinată anual construcţiilor şcolare—care provenea din repartiţia excedentului bugetar — fusese repartizata şi angajată de d. dr. Angelescu, în ajunul plecărei sale. Prin urmare opera de construcţii pe anul 1926, este a d-lui Angelescu, iar nu a miniştrilor guvernului Averescu întrucât priveşte repartiţia acestui credit pentru anul 1927, „Indreptarea“ scrie: „- Petrovici s’a mărginit să repartizeze pe hârtie câinele destinate construcţiilor şcolare, angajând personal o cifră cu totul neînsemnată“. Reprezentanţii presei, dorind sa fie edificaţi asupra afirmaţiunilor de mai sus, s-au adresat d-lui dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii, care a binevoit să dea următoarele lămuriri : Este inexact că sumele repartizate din creditul de 10 milioane lei pe 1026, au fost lăsate aşa cum le repartizase domnia sa. La venirea guvernului Averescu s-au redus cu 20 la sută sumele prevăzute pentru diferite construcţii cu contracte, iar alte sume au fost reduse la jumătate sau, pur şi simplu, suprimate. Intre cele suprimate au fost: 10 milioane lei pentru, Academia Română 5 milioane pentru liceul „Matei Basarab“ din Bucureşti, 1 milion şi jum. pentru şcoala normală din Fălticeni, 1 milion şi jumătate pentru şcoala normală din Caracal, 1 milion pentru şcoala de meserii din Buzău, 700 mii lei pentru şcoala din Slatina etc. Tot astfel s’a procedat şi cu sumele prevăzute în buget. Emobue cumpărat© everescan. Creditul de 200 milioane lei prevăzuţi în bugetul în curs pentru construcţiile şcolare a fost repartizat şi în cea mai mare parte angajat prin contractele încheiate de fostul ministru d. 1■ Petrovici. Majoritatea imobilelor nu corespund nevoilor şcoalelor. La venirea d-lui dr. N. Lupuîn fruntea ministerului instrucţiunii d-sa a anulat unele cumpărări de imobile în valoare de 59 milioane, cărora le-a dat o altă destinaţie, tot pentru imobile. Sumele angajate sub trecuta guvernare nu sunt provizoriiAu fost cumpărate următoarele imobile : 1.880.000 lei imobilul Fodor, din Abrud. 1.850.000 lei imobilul Iosipovici din Giurgiu. 9-500.000 lei imobilul soc. „Întreprinderea“ din calea Rahovei Bucureşti. 17.000. 000 lei imobilul Wurmbrandt din Iaşi. 8-250.000 lei imobilul soc. „Locuinţa română“ din Baia. 15.000. 000 lei imobilul d-lui Popa din Cluj. 2-500.000 lei imobilul „Mavro“ din Chișinău. 3.500.000 lei imobilul „Bonciu“ din Iași. 8.200.000 lei fabrica „Ceres“ din Titu. 2-200.000 imobilul din Mangalia, proprietatea d-lui D. Pompei, profesor universitar. 2.000.000 lei imobilul Camarinas din Mărăşeşti. 17.000000 lei imobilul Schewitz Thyerrin din Bucureştii. 1.800.000 lei imobilul d-nei Maria Rădulescu, din Sinaia. 3.000000 lei imobilul moştenitorilor Moruzi din Dorohoi. 1.500000 lei imobilul cooperativei „Mărăşeşti“ din Mărăşeşti. 1.700 000 lei imobilul d-lui Niculiţă Georgescu din Piteşti. 1.700.000 lei imobilul d-lui Kenazi din Filiaşi. 1.500 000 lei imobilul d-lui Oporan din Slatina. 2.700.000 lei imobilul soc. „Tovărăşia“ din Chişinău. 1.800.000 lei imobilul moştenitorilor Şerban din Iaşi. • 9.750.000 lei imobilul d-nei Ecaterina Peretz din Bucureşti. 2.200.000 lei imobilul d-lui Gheorfghiu din R-Valcea. Apoi alte imobile în, localităţile’ Suceava 2 milioane, Huedin 1 milion, Baia Mare 600 mii, Bereşti (jud. Bacău), 2.250.000 lei, etc etc. lym© din 1928 angajata in cumpârări Pentru plata unora din imobilele înşirate mai sus s’a angajat nu numai creditul de 200 milioane, dar s’au angajat și sume din bugetul anului 1928, fapt de o deosebită gravitate și care atrage anularea de drept a cumpărărilor făcute în acest mod. După cum se vede creditul de 200 milioane din anul acesta nu a fost numai repartizat „pe hârtie“ ci a fost aproape în întregime consumat mai rămânând doar o sumă de 5 milioane lei. C. ANGELESCU ....... R.-SARAT, 27.— Vestea primită de numirea d-lui Aristide Hartular ca prefect al judeţului a produs o unanimă simpatie în toate clasele sociale din oraş. II. Aristide Hartular care a fost primar al oraşului în legislaţia trecută, s’a bucurat de cele mai frumoase amiciţii prin felii cum a ştiut să dea cea mai desăvârşită dovadă de bun şi energic gospodar. In palatul prefecturei, sala de recepţii a fost prezentarea funcţionarilor care lau primit cu ovaţiuni. D. HARTULAR explică în câteva cuvinte bine simţite, felul cum funcţionarul trebue să conlucreze cu cinste şi râvnă alături de el şi să-i arate desăvârşită abnegaţie la serviciu. D. GOGTI MIHAESCU secretarul prefecturei în numele funcţionarilor, promite cel mai larg concurs necondiţionat, aşa cum funcţionarul a ştiut să-i arate întotdeauna. JAPY. DOCTORUL ANASTASIU a reînceput consultațiile pentru cure cu ape minerale de la 4—6 în strada Progresului No. 7 lângă Cișmigiu. Biblos grafii Au apărut „LECTURI GEOGRAFICI!“ pentru şcoalele primare şi complimentare de Al. Gheorghiu, St. Caracudoviei, Al. Voinescu şi I. G. Bratu. Se găseşte de vânzare la toate librăriile. loser, ft ine Baker g*a gâsâtcmt Josephine Baker, celebra dansatoare, s’a căsătorit şi a * devenit Contesa Albertini. Imediat ce-şi va fi terminat angajamentul la Folie Bergeres, va pleca în Italia, unde se află familia soţului ei. scrisoare de dragoste a lui d’Annunnzio S’a restaurat la Pescara (Italia) casa în care s’a născut poetul d’Annunzio şi pe care a locuit-o în timpul copilăriei sale. S’a descoperit cu acest prilej o puşculiţă purtând gravat de mâna de copil numele „Gabriele“ şi o scrisoare de dragoste scrisă de D’Annunzio unei vecine. Tristan Bernard nu se mai prezintă la Academie In curând vor avea loc alegeri, la Academia franceză, pentru fotoliul lui Jean Richepin. Printre numeroşii candidaţi era şi Tristan Bernard. Ziarele franceze cred că Tristan Bernard nu se va mai prezintă. Eri d. a., s-a făcut înmormântarea prof. dr. N. Măldărăscu. Slujba religioasă a fost oficiată de arhiereul Platon Chiosul, la facultatea de medicină, unde era depus corpul defunctului. Au asistat d-nii: Ion C. Brătianu, prim-ministru, Vintilă Brătianu, ministru de finanţe, prof. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiei, Bălăcescu, decanul facultăţii de medicină, prof. dr. Mina Minovici, Riegler, Motaş, Besnea, Ilomnescu, Lalu, Mihail, I. Jianu, Alexandrescu Dersca, inspector sanitar Glineanu, C. Kiriţescu, secretar general al ministerului instrucţiei, prof. M. Blagomirescu, G. Adamescu, studenţi de la institutul medico-militar etc. SMuar-Săril® După oficierea serviciului divin, a vorbit de prof. dr. C. ANGELESCU, ministrul instrucţiunii, care a spus: Rând pe rând, se răresc bătrânii cu înalte însuşiri sufleteşti; rând pe rând ne părăsesc oamenii de bine, cari, prin munca şi dragostea lor neprihănită către neam şi ţară, au contribuit la închegarea României de astăzi! Profesorul Nicolae Măldărescu este unul din ultimii vlăstari, cari sau format mai mult prin ei înşişi, mai mult prin propria lor intuiţiune ştiinţifică, decât prin studiile de specialitate pe care le-au făcut. El făcea parte din acea generaţiune, care a pus bazele ştiinţei medicale din această ţară şi care a format atâtea generaţiuni, care au cinstit şi cinstesc Universitatea noastră şi faci gloria ştiinţei medicale româneşti. Ca profesor, timp de aprox- 40 de ani, Măldărescu a ilustrat Facultatea de medicină din Bucureşti; el a fost un adevărat dascăl, nu numai prin claritatea şi talantul său de expunere, dar şi prin dragostea nemărginită, care-l lega de profesiunea sa Devotat al catedrei şi al serviciului său de spital, pe care le iubea şi le slujea cu fanatismul unui apostol, el a ştiut să-şi apropie sufletul tinerilor generaţiuni de studenţi, devenind pentru ei sfătuitorul, îndrumă de resen torul, părintele lor sufletesc. Munca depusă de el şi îndeplinirea datoriei sale către şcoală şi către cultura românească vor rămâne pentru noi toţi exemplul cel mai viu şi cel mai demn al omului cinstit şi patriot, care-şi îndeplineşte cu sfinţenie datoria către ţară şi către neam. Guvernul ţării, prin glasul ministrului culturii naţionale, aduce omagiul său de recunoştinţă aceluia care a fost unul din oamenii aleşi ai acestei ţări şi cu profundă veneraţiune ne plecăm înaintea acestui sicriu, care închide o viaţă aşa de unitar închegată, pilduitoare prin munca, prin cinstea şi prin simplicitatea care a împodobit-o. D. I. BALACESCU, decanul facultăţii, a scos un relief personalitatea lui ca profesor şi om de ştiinţă. D. dr GLINEANU a vorbit din partea ministerului sănătăţii, aducând elogii regretatului profesor. Cortegiul a pornit apoi spre cimitir. Onorurile au fost date de un pluton de elevi ai institutului medico-militar și de o companie de vânători. Au fost numeroase coroane de flori. -------------------#-------------------- IHT( ír ati Solemnitatea Sărbătorirea primei promoţii de elevi ai Gsmsisznalssi librării Duminică 26 cor, orele 8 jumătate a avut loc în sala teatrului „Gâtză“ din localitate, o grandioasă serbare a gimnaziului Zăbrăuţi de aici. Corul şcoalelor condus de d. Ghiţă Popescu, intonează cântecul „Voinţa Neamului“ după care serbarea este deschisă. D. ADOLF CAPAŢANA farmacist, preşedintele comitetului şcolar secundar, descrie felul cum a luat fiinţă aceste două gimnazii de băeţi şi fete acum 4 ani, când prin mari sacrificii s’a putut obţine un mic ajutor dela d. N. Kirculescu, fost ministru, înfiinţându-se prima clasă, apoi în al 2-lea an s’a obţinut sprijinul Inspectoratului din Buzău şi în urmă donaţia d-lui N .N. Săveanu — fost ministru al sănătăţii, care a binevoit a pune la dispoziţie pentru funcţionarea acestor gimnaze — în mod gratuit — clădirea fostului spital. D-sa ,arată cu cifre sumele cheltuite în decursul acestor ani — precum şi unele donaţii ale diferitelor instituţiuni şi persoane particulare pe care le menţionează. După cuvântarea oratorului urmează un foarte bogat program din care am distins: „Leagăn-Leagăn“ şi „Vara grânele se coc‘‘ — coruri formate pe 4 voci — executate de elevii şi elevele gimnaziilor locale sub conducerea d-lui Popescu. Apoi „Gâscă“, „Otrava“ şi „Cică să te joci cu hoţul“ poezii recitate de elevii Robescu, Gaiţă şi eleva Ster. Strătulescu. Urmează dansurile naţionale printre care: „Gavotta” ( un dans de pe timpul lui Ludovic al XIV) şi „Dansul Oriental“ executate de elevele cl. a 4-a. S’a jucat apoi comedia „Ovidiu şi Cană“ în trei tablouri de elevii cl. a 4-a. , S’au distins elevii Radu Vânt de vară, Vasile Iordache, Toma Zaharia şi eleva Viorica Gheorghiţă. Toate dansurile au fost sub conducerea d-rei Victoria Stoianovici, directoarea internatului de fete, căreia i se cuvine laude de reuşita acestei serbări. « •»!" La orele după terminarea programului s’a făcut împărţirea premiilor la gimnaziul de băeţi şi fete. Au ţinut cuvântări ocazionale d-na Veronica Demetrescu (dela fete) şi d. Iancu Ciobanu (de la Gimnaziul de băeţi). In numele elevilor şi elevelor acestei promoţii a vorbit elevul Toma Zaharia care a adus mulţumiri d-lor profesori pentru munca depusă în decursul acestor ani. La orele 2 fix după amiază serbarea a luat sfârșit. V. GEORGE. MOD CU Tocă din tentru beige calotă de dantelă de pal. odul-tipae COMISIUNI INTERIMARE. — Prefectura judeţului adepis dizolvarea consiliilor comunale , din Belceşti şi Gropnita La Belceşti a fost numit o comisiune interimară în frunte cu d. Const- Popescu, iar la Gropnita în frunte cu D. Minea. PENTRU COMUNITATEA IZRAELITA— Atragem atenţia Comunităţii Izraelite de aei, ca la constituirea comunităţii s’a omis a se numi şi un administrator care să controleze activitatea Insititutuţiilor culturale de aci. SPORTIVE— Eri a avut loc pe terenul sportiv de aci, un match de Bott-Baal între echipa „Avântul“ din Iaşi şi, „Şoimul“ din localitate Din cauza timpului nefavorabil, s-a jucat numai 25 minute. Rezultatul a fost 1—1. Arbitru M. Buiumaş binişor. ÎNTRUNIRI— Eri a avut loc în sala „Filipescu“ o mare întrunire organizată de partidulliberalIntre alţii au luat cuvântul şi dprof. Valeriu Bulgaru (Iaşi). M. de lei serv» «sil® girigole Iată lisa de candidaţii reuşiţi în urma examenului ţinut la 21—25 iunie pentru posturile de şefi de regiune cl. III stagiari în serviciile agricole judeţene : Cernat Nicolae, Doagă Radu, Dragomir Ion, Dumitru Radu, Eliad Constantin, Florea Ion, Frâncu Gheorghe, Gherghiescu Stan, Giucă Gheorghe, Gigorte Victor, Ionescu Vasile, Iulian Ilie, Iancu Tănase, Lucescu Simion, Bucur Lupu, Marinescu Antipa, Miloş Marin, Mihăilescu Consantin, Nistor Barbu, Neamțu Nicolae, Petrescu Ion, Petrescu Gheorghe, Pascal Lazăr, Roth Arnold, Simion Turcu, Săceanu Emanoil, Vlăsceanu Dumitru, Văcariu Gheorghe. pentru cu COTOARE si TRACTOARE petiSra HHHY „BULLDOG“ pentm furasfiomar© un cel mai efîin combustiiil, atât ca pieît si ton petal putere şi oră. Fabricaţiune de primul rang, lucru curat şi spornic SERIRUTOARE simple şi Sectoare ILAUZ-VERY OFERĂ DIN DEPOZIT UZINELE LA HZ Soc. nr. BUCUREŞTI, Telefon 209/25 şi 222/25, Str. Batiste Î4 bis Băile Eforiei Kretzulescu din SampQ-LUEEgRBlISSel Se deschid la 3 Iulie. Funcţionează secţiunile de: SKN dFQfera&ie, Aer «©mprSmat, ln§iala|ii, Pyîwerizgfii, Helisteaskri, Etuva, îBwpasfietas’i, Masajuri, Băi §i:g:©nice de putină, simple şi cu săruri, aburi, Bazinură reci şi caid©, Duşuri scoţiene etc. SE INCHED LA 15 SEPTEMBRIE — Grefa Trib. Botoşani EXfiltCT D-l Vasile Gh. Melesteudin comuna Bobuleşti prin petiţia înreg. la No. 44262/926 a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Frăsina din aceiaşi comună, pentru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat o copilă Ileana. Grefier, C. D. Vasiliu No. 64, 1 Ianuarie 3, 1927. Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D-na Haritina Ion Panainte Murariu din comuna Corni prin petiţia înreg. la No. 6979/926 a intentat acţiune de divorţ soţului ei Ion P Murariu dinaceiaşi comună pentru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat o copilă Eugenia. Grefier, Indescifrabil No. 1088. 11 Ianuarie 1927. Grefa Trilifotoşani EXTRACT D-na Savasta D-tru Mainescu din comuna Prăjeni prin petiţia înreg. la No. 1920/927 a intentat acţiune de divorţ contra soţului ei Dumitru Mainescu din comuna Prăjeni pentru cauze determinate de lege. Din această căsătorie a rezultat trei copii Anica, Floarea şi Profira. Grefier. Indescifrabil No. 3274. 17 Ianuarie 1927. „VIITORUL“ primeşte abonamente de viglatură CU 50 lei jp© lună Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D-na Elena Vasile Călian din comuna Salcea prin petiţia în regia No. 43344/926 a intentat acţiune de divorţ soţului ei Vasile Călian din comuna Plopeni pentru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat 6 copii anume: Ion, Emilia, Gheorghe, Anica, Costache şi Maria. Soţul posedă: avere 2 jum. fălci pământ cu o casă pe ele în cătunul Mereni, comuna Plopeni şi 30 prăjini pământot în cătunul Mereni şi avere mobilă. Grefier, Indescrifrabil No. 50197. 13 Decembrie 1926. — — »••»•di*>■■»—r— ---- ’ Grefa Trib. Botoşani iíCYÍÍ€T D. Vasile D. a Mortiţei Ursu din comuna Deieni prin petiţia în regia No. 43803/926 a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Ruxanda din aceiaşi comună pentru cauze determinate de lege. Din această căsătorie a rezultat o copilă Catinca. Grefier, Indescifrabil No. 50205. 19?« Decembrie 13 |..s_------------»•--------l^'Vizitând inainte ^ ’de a cuTnp ă pâ nuMsr MPI ELECTRICE ’FIARELE MAGAZIN.SPECIAL FERROWATT' !StP.'Smâpdân:41i 25 ANI maminii Celebrele uzine Rolls-Royce cari construesc automobilele cele mai scumpe din lume, posedă aproape de Boston (Statele Unite) o mare fabrică pentru construcţiunea acestor maşini. Cei unsprezece ingineri ai acestei uzini având fiecare nevoie de un automobil şi cum nu se putea gândi să-şi cumpere un Rolls-Royce au studiat diferite mărci, din cele câteva sute de mărci de automobile americane. Concluzia a fost că şi-au arătat preferinţa cumpărând fiecare un „BUICK“, probă Incontestabilă a superiorităţei acestei maşini, al cărui motor cu „Supape în cap“ este o minune a mecanicei automobile. De ce n’aţi face şi Dv. astfel? Pentru a vă convinge de calităţile sale întrebaţi pe cel ce posedă un BUICK ce părere are-66 Societatea „NOEL4 105 Calea Victoriei-Bucureşti Singurul reprezentant pentru România Sucursaleta: Braşov, Craiova, Cluj, Cernăuţi, Iaşi, Timişoara ULTRA CREPIDP /S©EâtiKisar0 din ipag. E a altei târî neutre la plebiscite, în ţările pe cari ar voi să le restitui Ungariei. Dacă opinia publică engleză ar da oarecare importanţă părerilor lordului Rothermere, articolul publicat de el în „Daily Mail”, ar putea să provoace oarecare confuzie. Bancherii invitaţi să se avânte în acţiuni politice s’ar cutremura la ideia, că situaţia din Europa centrală ar putea fi tulburată. Guvernul englez, invitat să urmeze drumul tras de Italia puterilor occidentale când a oferit „o mână de ajutor Ungariei’’ ca „aliată naturală a Marei Britanii şi a Franţei” contra Germaniei, ar putea să refuze net această invitaţiune. Dar, cum nimeni în Anglia nu consideră pe lordul Rothermere, ca o autoritate politică, ultima sa acţiune, nu va avea nici o repercusiune. E posibil ca articolul lordului Rothermere să facă oarecare impresie în străinătate. Propagandiştii maghiari cari s’au servitle el, au fost foarte dibaci. Ei au demonstrat că pericolul real pentru pace este în: tactica oligarhiei ungare, care caută să evite reformele democratice şi să’şi ascundă propriile privilegii, sub masca antibolşevismului şi acuzaţiilor patriotice împotriva ţârilor vecine. Dacă lordul Rothermere vrea să vadă cum se poate combate în adevăr bolşevismul, n’are decât să compare sistemul din Ungaria cu acela introdus în toată România (şi Transilvania) prin reforma agrară română. extras Societatea „Salvarea“ Craiova, obţinând personalitatea juridică prin sentinţa Trib. Dolj, No. 754 din 1 Decembrie 1926, înscriindu-se în registrul special al persoanelor juridice sub No. de ordine 1927. Scopul Societăţei, de a da ajutor urgent în cazuri de accidente şi când viaţa individului este în primejdie şi cere o intervenţie grabnică precum şi a transportului in interiorul oraşului şi în judeţ a accidentaţilor, bolnavilor gravi ce necesită intervenţie medicală urgentă. Sediul Societăţii este în oraşul Craiova. Consiliul de Administraţie, Preşedinte: dr. Ch. Laugier, inspector sanitar ; vicepreşedinte : I. B. Georgescu primarul oraşului şi medic general Dr. A. Vasilescu, medic şef al corpului I armată ; Medic director: dr. V. Vasiliu, Medic legist jud. Dolj . Secretar general Mitu Soenescu, decanul baroului. Casier: dr. Fr. Mayer, medic comunal. Censor : Mitiţă Constantinescu, avocat; Bălănescu, directorul Băncei Naţionale ; Felix Waidman, mare industriaş. Supleanţi: Raicu Georman, prefecul Poliţiei; dr. Plevian, medic şef al oraşului ; Marin Demetrescu, profesor. Comitet de direcţie : Medic director, dr. V. Vasiliu; Secretar general Mitu Stoenescu; Casier Dr. Fr. Mayer ; Consiliul de Administraţie, membri : General Demetrescu, comandantul corp. I armată ; C. Milcoveanu, fost prefectul jud. Dolj ; G. Ionescu, prim procuror trib V. G. Sandulinn, advocat; Dr. A Mircea; Dr. Enculescu, medic primar al judeţului; D-na Maria Popp; D-na Gabriela dr. Laugier ; D-na colonel Antonescu. Societatea s-a constituit la 6 Martie 1926 în baza actului constitutiv autentificat de Trib. Dolj, secţia HI la No. 1940/926 şi a statutelor aflate ia dosar.