Viitorul, iulie 1927 (Anul 20, nr. 5802-5828)

1927-07-01 / nr. 5802

L ALCATUÍT de dr. YGREC Ofensiva sanitară din ţara noa­stră, in toată întinderea şi în toate aspectele ei, se reflectă credincios în „Albumul Statistic“ alcătuit de­­ dr. Ygrec (Gliesman). Acest album, care în modul cum se prezintă, cu harţi şi ilustraţii, este o frumuseţe grafică, apare în româneşte, franţuzeşte şi engleze­şte, aşa că străinătatea are i­itim­ă să afle în mod precis, organizaţia noastră sanitară, şi modul civili­zat şi ştiinţific prin care se duce la noi lupta contra morţei, boalelor şi diminuărei numărului populaţiei. Se pot urmări în „Albumul Sta­tistic“ al d-rului Ygrec, pe baza ta­belelor statistice, a hărţilor şi a reproducerilor fotografice evoluţia organizaţiilor noastre sanitare, şi cu modul acesta reformele de or­din medical şi igienic, găsesc în conştiincioasa şi ştiinţifica lucrare a d-rului Ygrec, o bază temeinică şi o orientare preţioasă. Iar pentru cei ce voesc să filozo­feze asupra viitorului rassei noas­tre, ei vor fi impresionaţi foarte bine de tabelele statistice cu pri­vire la natalitate. Reese că media naşterilor este de 227.213 anual, ce­­ea ce reprezintă 10,­ ca coeficient la 1000 de locuitori. Această natalitate este salvatoare faţă de mortalita­tea infantilă de la noi, mortalitate care unită cu alcoolismul şi sifili­sul, fac mari ravagii. Dar pe mă­sură ce opera sanitară şi profilac­tică se întăreşte şi desvoltă, mor­talitatea diminuiază. Nu putem insista mai pe larg aci asupra amănuntelor suggestive ce ni le dă „Albumul Statistic“, dar subliniem marea lui utilitate, şi serviciile importante pe care­­d-rul Ygrec le-a adus operei sanitare de la noi, alcătuind un atât de preţios studiu documentar şi ştiinţific. DOCTORUL YGREC IN CAPII­MA Premieră amânată Premiera revistei „Vorba dulce fault aduce“ de d. Ion Pribeagă­, la teatrul Nou s’a amânat pentru raling seară Joi 30 Iunie. Expoziţii Luni 27 crt. s’a deschis expoziţia finuală a Şcolii speciale de brodă­­rie şi ţesut (şos. Kisseleff 23) de sub direcţiunea d-nei Alexandrina dr. Enăchescu. Expoziția este deschisă de la 27 până la 30 iunie inclusiv. Teatrul Cărăbuş Dranem, in cupletele sale şi Su­­zette O’Nill în dansurile ei, pline de gratie, atrag un public numeros la Tetaru Cărăbuş. Teatrul nostru La Teatrul Nostru din Calea Grivi­­ţei, se joacă în fiecare seară, ila­rianta comedie „Cinematograful“ lo­calizat de d. Paul Gusty. In rolurile principale d-nii I. Mor­­tun, C. Toneanu, Ghibericon. Cum s-au întrebuinţat creditele \mm PENTRU CONSTRUCŢIILE ŞCOLARE •^^IPQglar&lâywSje­jgS-Kaâ dr. - ministrul instrmfîunei — Intr’un număr recent, ziarul „In ’dreptarea”, scrie : ,,In momentul când ministerul de instrucţie a fost preluat de d. P. P. Negulescu, suma destinată a­­nual construcţiilor şcolare—care provenea din repartiţia excedentu­lui bugetar — fusese repartizata şi angajată de d. dr. Angel­escu, în ajunul plecărei sale. Prin urmare opera de construcţii pe anul 1926, este a d-lui Angelescu, iar nu a miniştrilor guvernului Averescu întrucât priveşte repartiţia aces­tui credit pentru anul 1927, „Indrep­tarea“ scrie: „­- Petrovici s’a măr­ginit să repartizeze pe hârtie câ­inele destinate construcţiilor şco­lare, ang­ajând personal o cifră cu totul neînsemnată“. Reprezentanţii presei, dorind sa fie edificaţi asupra afirmaţiunilor de mai sus, s-au adresat d-lui dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii, care a binevoit să dea următoarele lămuriri : Este inexact că sumele reparti­zate din creditul de 10 milioane lei pe 1026, au fost lăsate aşa cum le repartizase domnia sa. La venirea guvernului Averescu s-au redus cu 20 la sută sumele prevăzute pentru diferite con­strucţii cu contracte, iar alte sume au fost reduse la jumătate sau, pur şi simplu, suprimate. Intre cele suprimate au fost: 10 mili­oane lei pentru, Academia Ro­mână 5 milioane pentru liceul „Matei Basarab“ din Bucureşti, 1 milion şi jum. pentru şcoala nor­mală d­in Fălticeni, 1 milion şi ju­mătate pentru şcoala normală din Caracal, 1 milion pentru şcoala de meserii din Buzău, 700 mii lei pen­tru şcoala din Slatina etc. Tot astfel s’a procedat şi cu sumele prevăzute în buget. Emobue cumpărat© everescan. Creditul de 200 milioane lei pre­văzuţi în bugetul în curs pentru construcţiile şcolare a fost repar­tizat şi în cea mai mare parte angajat prin contractele încheiate de fostul ministru d. 1■ Petrovici. Majoritatea imobilelor nu co­respund nevoilor şcoalelor. La venirea d-lui dr. N. Lupu­­în fruntea ministerului instrucţi­unii d-sa a anulat unele cum­părări de imobile în valoare de 59 milioane, cărora le-a dat o altă destinaţie, tot pentru imobile. Sumele angajate sub trecuta gu­vernare nu sunt provizorii­Au fost cumpărate următoarele imobile : 1.880.000 lei imobilul Fodor, din Abrud. 1.850.000 lei imobilul Iosipovici din Giurgiu. 9-500.000 lei imobilul soc. „Între­prinderea“ din calea Rahovei Bu­cureşti. 1­7.000. 000 lei imobilul Wurm­­brandt din Iaşi. 8-250.000 lei imobilul soc. „Locu­inţa română“ din Baia. 15.000. 000 lei imobilul d-lui Popa din Cluj. 2-500.000 lei imobilul „Mavro“ din Chișinău. 3.500.000 lei imobilul „Bonciu“ din Iași. 8.200.000 lei fabrica „Ceres“ din Titu. 2-200.000 imobilul din Mangalia, proprietatea d-lui D. Pompei, pro­fesor universitar. 2.000.000 lei imobilul Camarinas din Mărăşeşti. 17.000­000 lei imobilul Schewitz Thyerrin din Bucureştii. 1.800.000 lei imobilul d-nei Maria Rădulescu, din Sinaia. 3.000000 lei imobilul moştenito­rilor Moruzi din Dorohoi. 1.500000 lei imobilul cooperativei „Mărăşeşti“ din Mărăşeşti. 1.700 000 lei imobilul d-lui Nicu­­liţă Georgescu din Piteşti. 1.700.000 lei imobilul d-lui Ke­­nazi din Filiaşi. 1.500­ 000 lei imobilul d-lui Opo­­ran din Slatina. 2.700.000 lei imobilul soc. „Tovă­răşia“ din Chişinău. 1.800.000 lei imobilul moştenito­rilor Şerban din Iaşi. • 9.750.000 lei imobilul d-nei Eca­­terina Peretz­ din Bucureşti. 2.200.000 lei imobilul d-lui Gheor­­fghiu din R-Valcea. Apoi alte imobile în, localităţile­’ Suceava 2 milioane, Huedin 1 mi­lion, Baia Mare 600 mii, Bereşti (jud. Bacău), 2.250.000 lei, etc etc. lym© din 1928 an­gajata in cumpârări Pentru plata unora din imobi­lele înşirate mai sus s’a angajat nu numai creditul de 200 milioane, dar s’au angajat și sume din bu­getul anului 1928, fapt de o deo­sebită gravitate și care atrage a­­nularea de drept a cumpărărilor făcute în acest mod. După cum se vede creditul de 200 milioane din anul acesta nu a fost numai repartizat „pe hârtie“ ci a fost aproape în întregime consumat mai rămânând doar o sumă de 5 milioane lei. C. ANGELESCU ....... R.-SARAT, 27.— Vestea primită de numirea d-lui Aristide Hartular ca prefect al judeţului a produs o unanimă simpatie în toate clasele sociale din oraş. II. Aristide Hartular care a fost primar al oraşului în legislaţia tre­cută, s’a bucurat de cele mai fru­moase amiciţii prin felii cum a ştiut să dea cea mai desăvârşită do­vadă de bun şi energic gospodar. In palatul prefecturei, sala de re­cepţii a fost prezentarea funcţio­narilor care lau primit cu ova­­ţiuni. D. HARTULAR explică în câte­va cuvinte bine simţite, felul cum funcţionarul trebue să conlucreze cu cinste şi râvnă alături de el şi să-i arate desăvârşită abnegaţie la serviciu. D. GOGTI MIHAESCU secretarul prefecturei în numele funcţionari­lor, promite cel mai larg concurs necondiţionat, aşa cum funcţiona­rul a ştiut să-i arate întotdeauna. JAPY. DOCTORUL ANASTASIU a reîn­ceput consultațiile pentru cure cu ape minerale de la 4—6 în strada Progresului No. 7 lângă Cișmigiu. Biblos grafii Au apărut „LECTURI GEOGRA­FICI­!“ pentru şcoalele primare şi complimentare de Al. Gheorghiu, St. Caracudoviei, Al. Voi­nes­cu şi I. G. Bratu. Se găseşte de vânzare la toate li­brăriile. loser, ft ine Baker g*a gâsâtcmt Josephine Baker, celebra dansa­toare, s’a căsătorit şi a * devenit Contesa Albertini. Imediat ce-şi va fi terminat anga­jamentul la Folie Bergeres, va pleca în Italia, unde se află fami­lia soţului ei. scrisoare de dragoste a lui d’Annunnzio S’a restaurat la Pescara (Italia) casa în care s’a născut poetul d’An­­nunzio şi pe care a locuit-o în tim­pul copilăriei sale. S’a descoperit cu acest prilej o puşculiţă purtând gravat de mâna de copil numele „Gabriele“ şi o scri­soare de dragoste scrisă de D’Annun­zio unei vecine. Tristan Bernard nu se mai prezintă la Academie In curând vor avea loc alegeri, la Academia franceză, pentru fotoliul lui Jean Richepin. Printre numeroşii candidaţi era şi Tristan Bernard. Ziarele franceze cred că Tristan Bernard nu se va mai prezintă. Eri d. a., s-a făcut înmormântarea prof. dr. N. Măldărăscu. Slujba religioasă a fost oficiată de arhiereul Platon Chiosul, la facul­tatea de medicină, unde era depus corpul defunctului. Au asistat d-nii: Ion­­ C. Brătia­­nu, prim-ministru, Vintilă Brătianu, ministru de finanţe, prof. dr. C. An­gelescu,­­ ministrul instrucţiei, Bălă­­cescu, decanul facultăţii de medici­nă, prof. d­r. Mina Minovici, Rie­­gler, Motaş, Besnea, Ilomnescu, Lalu, Mihail, I. Jianu, Alexandrescu Der­­sca, inspector sanitar Glineanu, C. Kiriţescu, secretar general al minis­terului instrucţiei, prof. M. Blago­­m­irescu, G. Adamescu, studenţi de la institutul medico-militar etc. SMuar-Săril® După oficierea serviciului divin, a vorbit de prof. dr. C. ANGELESCU, ministrul instrucţiunii, care a spus: Rând pe rând, se răresc bătrânii cu înalte însuşiri sufleteşti; rând pe rând ne părăsesc oamenii de bine, cari, prin munca şi dragostea lor ne­prihănită către neam şi ţară, au contribuit la închegarea României de astăzi! Profesorul Nicolae Măldărescu este unul din ultimii vlăstari, cari sau format mai mult prin ei înşişi, mai mult prin propria lor intuiţiune ştiinţifică, decât prin studiile de spe­cialitate pe care le-au făcut. El făcea parte din acea genera­­ţiune, care a pus bazele ştiinţei me­dicale din această ţară şi care a for­mat atâtea generaţiuni, care au cin­stit şi cinstesc Universitatea noastră şi faci gloria ştiinţei medicale româ­neşti. Ca profesor, timp de aprox-­ 40 de ani, Măldărescu a ilustrat Facul­tatea de medicină din Bucureşti; el a fost un adevărat dascăl, nu numai prin claritatea şi talantul său de ex­punere, dar şi prin dragostea nem­ăr­ginită, care-l lega de profesiunea sa Devotat al catedrei şi al serviciului său de spital, pe care le iubea şi le slujea cu fanatismul unui apostol, el a ştiu­t să-şi apropie sufletul tine­rilor generaţiuni de studenţi, deve­nind pentru ei sfătuitorul, îndrumă­ de resen­ torul, părintele lor sufletesc. Munca depusă de el şi îndeplini­­rea datoriei sale către şcoală şi că­tre cu­ltura românească vor rămâne pentru noi toţi exemplul cel mai viu şi cel mai demn al omului cinstit şi patriot, care-şi îndeplineşte cu sfin­ţenie datoria către ţară şi către neam. Guvernul ţării, prin glasul minis­trului culturii naţionale, aduce oma­giul său de recunoştinţă aceluia care a fost unul din oamenii aleşi ai acestei ţări şi cu profundă venera­­ţiune ne plecăm înaintea­ acestui sicriu, care închide o viaţă aşa de unitar închegată, pilduitoare prin munca, prin cinstea şi prin simpli­citatea care a împodobit-o. D. I. BALACESCU, decanul facul­tăţii, a scos un relief personalitatea lui ca profesor şi om de ştiinţă. D. dr GLINEANU a vorbit din partea ministerului sănătăţii, adu­când elogii regretatului profesor. Cortegiul a pornit apoi spre cimi­tir. Onorurile au fost date de un pluton de elevi ai institutului medi­­co-m­ilitar și de o companie de vâ­­nători. Au fost numeroase coroane de flori. -------------------#--------------------­ IHT( ír ati Solemnitatea Sărbătorirea primei promoţii de elevi ai Gsmsiszn­alssi librării Duminică 26 cor, orele 8 jumătate a avut loc în sala teatrului „Gât­­ză“ din localitate, o grandioasă ser­bare a gimnaziului Zăbrăuţi de aici. Corul şcoalelor condus de d. Ghiţă Popescu, intonează cântecul „Voinţa Neamului“ după care serbarea este des­chisă. D. ADOLF CAPAŢANA farmacist, preşedintele comitetului şcolar secundar, descrie felul cum a luat fiinţă aceste două gimnazii de băeţi şi fete acum 4 ani, când prin mari sacrificii s’a putut obţine un mic ajutor dela d. N. Kircule­­scu, fost ministru, înfiinţându-se prima clasă, apoi în al 2-lea an s’a obţinut sprijinul Inspectoratului din Buzău şi în urmă donaţia d-lui N .N. Săveanu — fost ministru al sănătăţii, care a bine­voit a pune la dispoziţie pentru funcţio­narea acestor gimnaze — în mod gra­tuit — clădirea fostului spital. D-sa ,ara­tă cu cifre sumele cheltuite în decursul acestor ani — precum şi unele donaţii ale diferitelor instituţiuni şi persoane particulare pe care le menţionează. După cuvântarea­ oratorului urmează un foarte bogat program din care am distins: „Leagăn-Leagăn“ şi „Vara grâ­­nele se coc‘‘ — coruri formate pe 4 voci — executate de elevii şi elevele gimnaziilor locale sub conducerea d-lui Popescu. Apoi „Gâscă“, „Otrava“ şi „Ci­că să te joci cu hoţul“ poezii reci­tate de elevii Robescu, Gaiţă şi eleva Ster. Strătulescu. Urmează dansurile na­ţionale printre care: „Gavotta” ( un dans de pe timpul lui Ludovic al XIV) şi „Dansul Oriental“ executate de elevele cl. a 4-a. S’a jucat apoi comedia „Ovi­­diu şi Cană“ în trei tablouri de elevii cl. a 4-a. , S’au distins elevii Radu Vânt de vară, Vasile Iordache, Toma Zaharia şi eleva Viorica Gheorghiţă. Toate dansurile au fost sub conducerea d-rei Victoria Sto­­ianovici, directoarea internatului de fete, căreia i se cuvine laude de reuşita aces­tei serbări. « •»!"­ La orele­­ după terminarea­ progra­mului s’a făcut împărţirea premiilor la gimnaziul de băeţi şi fete. Au ţinut cuvântări ocazionale d-na Veronica De­­metrescu (dela fete) şi d. Iancu Cioba­nu (de la­ Gimnaziul de băeţi). In numele elevilor şi elevelor acestei promoţii a vorbit elevul Toma Zaharia care a adus mulţumiri d-lor profesori pentru munca depusă în decursul aces­tor ani. La orele 2 fix după amiază ser­barea a luat sfârșit. V. GEORGE. MOD CU Tocă din tentru beige calotă de dantelă de pal. odul-tipae COMISIUNI INTERIMARE. — Prefectura judeţului a­­depis dizol­varea consiliilor comunale , din Belceşti şi Gropnita­ La Belceşti a fost numit o comisiune interimară în frunte cu d. Const- Popescu, iar la Gropnita în frunte cu D. Minea. PENTRU COMUNITATEA IZ­RAELITA— Atragem atenţia Co­munităţii Izraelite de aei, ca la con­­stituirea comunităţii s’a omis a se numi şi un administrator care să controleze activitatea Insititutuţii­­lor culturale de aci. SPORTIVE— Eri a avut loc pe terenul sportiv de aci, un match de Bott-Baal între echipa „Avân­tul“ din Iaşi şi, „Şoimul“ din lo­calitate­ Din cauza timpului nefa­vorabil, s-a jucat numai 25 minute. Rezultatul a fos­t 1—1. Arbitru M. Buiumaş binişor. ÎNTRUNIRI— Eri a avut loc în sala „Filipescu“ o mare întru­nire organizată de partidul­­liberal­­Intre alţii au lua­t cuvântul şi d­­prof. Valeriu Bulgaru (Iaşi). M. de lei serv­» «sil® gi­rigole Iată lisa de candidaţii reuşiţi în urma examenului ţinut la 21—25 iu­nie pentru posturile de şefi de re­giune cl. III stagiari în serviciile a­­gricole judeţene : Cernat Nicolae, Doagă Radu, Dra­­gomir Ion, Dumitru Radu, Eliad Constantin, Florea Ion, Frâncu Ghe­­orghe, Gherghiescu Stan, Giucă Ghe­­orghe, Gigorte Victor, Ionescu Va­sile, Iulian Ilie, Iancu Tănase, Luce­­scu Simion, Bucur Lupu, Marinescu Antipa, Miloş Marin, Mihăilescu Consantin, Nistor Barbu, Neamțu Nicolae, Petrescu Ion, Petrescu Ghe­­orghe, Pascal Lazăr, Roth Arnold, Si­mion Turcu, Săceanu Emanoil, Vlăs­­ceanu Dumitru, Văcariu Gheorghe. pentru cu COTOARE si TRACTOARE petiSra HHHY „BULLDOG“ pentm furasfiomar© un cel mai efîin combusti­iil, atât ca pieî­t­ si ton pe­tal putere şi oră. Fabricaţiune de primul rang, lucru curat şi spornic SERIRUTOARE simple şi Sectoare ILAUZ-VERY OFERĂ DIN DEPOZIT UZINELE LA HZ Soc. nr. BUCUREŞTI, Telefon 209/25 şi 222/25, Str. Batiste Î4 bis Băile Eforiei Kretzulescu din SampQ-LUEEg­RBlISSel Se deschid la 3 Iulie. Funcţionează secţiunile de: SKN­ dFQfera&ie, Aer «©mprSmat, ln§iala|ii, Pyîwe­rizgfii, Helisteaskri, Etuva, îBwpasfietas’i, Ma­­sajuri, Băi §i:g:©nice de putină, simple şi cu săruri, aburi, Bazinură reci şi caid©, Duşuri scoţiene etc.­­ SE INCHED LA 15 SEPTEMBRIE — Grefa Trib. Botoşani EXfiltCT D-l Vasile Gh. Melesteu­­din co­muna Bobuleşti prin petiţia înreg. la No. 44262/926 a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Frăsina din a­­ceiaşi comună, pentru cauze deter­minate. Din această căsătorie a re­zultat o copilă Ileana. Grefier, C. D. Vasiliu No. 64, 1 Ianuarie 3, 1927. Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D-na Haritina Ion Panainte Mura­­riu din comuna Corni prin petiţia înreg. la No. 6979/926 a intentat ac­ţiune de divorţ soţului ei Ion P­ Mu­­rariu din­­aceiaşi comună pentru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat o copilă Eugenia. Grefier, Indescifrabil No. 1088. 11 Ianuarie 1927. Grefa Trilifotoşani EXTRACT D-na Savasta D-tru Mainescu din comuna Prăjeni prin petiţia înreg. la No. 1920/927 a intentat acţiune de divorţ contra soţului ei Dumitru Mainescu din comuna Prăjeni pen­tru cauze determinate de lege. Din această căsătorie a rezultat trei copii Anica, Floarea şi Profira. Grefier. Indescifrabil No. 3274. 17 Ianuarie 1927. „VIITORUL“ primeşte abonamente de v­iglatură CU 50 lei jp© lună Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D-na Elena Vasile Călian din co­muna Salcea prin petiţia în reg­­ia No. 43344/926 a intentat acţiune de divorţ soţului ei Vasile Călian din comuna Plopeni pentru cauze deter­minate. Din această căsătorie a re­zultat 6 copii anume: Ion, Emilia, Gheorghe, Anica, Costache şi Maria. Soţul posedă: avere 2 jum. fălci pă­mânt cu o casă pe ele în cătunul Mereni, comuna Plopeni şi 30 pră­jini pămân­tot în cătunul Mereni şi avere mobilă. Grefier, Indescrifrabil No. 50197. 13 Decembrie 1926. — — »••»•di*>■■»—r— ---- ’ Grefa Trib. Botoşani iíCYÍÍ€T D. Vasile D. a Mortiţei Ursu din comuna Deieni prin petiţia în reg­­ia No. 43803/926 a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Ruxanda din a­­ceiaşi comună pentru cauze deter­minate de lege. Din această căsătorie a rezultat o copilă Catinca. Grefier, Indescifrabil No. 50205. 19?« Decembrie 13 |..s_------------»•--------­l^'Vizitând inainte ^ ’de a cuTnp ă pâ nuMsr MPI ELECTRICE ’FIARELE MAGAZIN.SPECIAL FERROWATT' !StP.'Smâpdân:41i 25 ANI ­ maminii Celebrele uzine Rolls-Royce cari construesc automo­bilele cele mai scumpe din lume, posedă aproape de Boston (Statele­ Unite) o mare fabrică pentru construc­­ţiunea acestor maşini. Cei unsprezece ingineri ai acestei uzini având fiecare nevoie de un automobil şi cum nu se putea gândi să-şi cumpere un Rolls-Royce au studiat diferite mărci, din cele câteva sute de mărci de automobile americane. Concluzia a fost că şi-au arătat preferinţa cumpă­rând fiecare un „BUICK“, probă Incontestabilă a supe­­riorităţei acestei maşini, al cărui motor cu „Supape în cap“ este o minune a mecanicei automobile. De ce n’aţi face şi Dv. astfel? Pentru a vă convinge de calităţile sale întrebaţi pe cel ce posedă un BUICK ce părere are-66 Societatea „NOEL4 105 Calea Victor­iei-Bucur­eşti Singurul reprezentant pentru România Sucursale­ta: Braşov, Craiova, Cluj, Cernăuţi, Iaşi, Timişoara ULTRA CREPIDP /S©EâtiKisar0 din ipag. E­ a­ altei târî neutre la plebiscite, în ţările pe cari ar voi să le restitui Ungariei. Dacă opinia publică engleză ar da oarecare importanţă părerilor lordului Rothermere, articolul pu­blicat de el în „Daily Mail”, ar pu­tea să provoace oarecare confuzie. Bancherii invitaţi să se avânte în acţiuni politice s’ar cutremura la ideia, că situaţia din Europa cen­trală ar putea fi tulburată. Guver­nul englez, invitat să urmeze dru­mul tras de Italia puterilor occiden­tale când a oferit „o mână de aju­tor Ungariei’’ ca „aliată naturală a Marei Britanii şi a Franţei” con­­tra Germaniei, ar putea să refuze net această invitaţiune. Dar, cum nimeni în Anglia nu consideră pe lordul Rothermere, ca o autoritate politică, ultima sa acţiune, nu va avea nici o repercusiune. E posibil ca articolul lordului Rothermere să facă oarecare im­presie în străinătate. Propagan­diştii maghiari cari s’au servit­­le el, au fost foarte dibaci. Ei au de­monstrat că pericolul real pentru pace este în: tactica oligarhiei un­gare, care caută să evite reformele democratice şi să’şi ascundă pro­priile privilegii, sub masca anti­­bolşevismului şi acuzaţiilor patrio­tice împotriva ţârilor vecine. Dacă lordul Rothermere vrea să vadă cum se poate combate în adevăr bolşevismul, n’are decât să com­pare sistemul din Ungaria cu acela introdus în toată România (şi Tran­silvania) prin reforma agrară ro­mână. extras Societatea „Salvarea“ Craiova, ob­ţinând personalitatea juridică prin sentinţa Trib. Dolj, No. 754 din 1 De­cembrie 1926, înscriindu-se în regis­trul special al persoanelor juridice sub No. de ordine 1­927. Scopul Societăţei, de a da ajutor urgent în cazuri de accidente şi când viaţa individului este în primejdie şi cere o intervenţie grabnică pre­cum şi a transportului in interiorul oraşului şi în judeţ a accidentaţilor, bolnavilor gravi ce necesită inter­venţie medicală urgentă. Sediul Societăţii este în oraşul Craiova. Consiliul de Administraţie, Preşedinte: dr. Ch. Laugier, in­spector sanitar ; vice­preşedinte : I. B. Georgescu primarul oraşului şi medic general Dr. A. Vasilescu, me­dic şef al corpului I armată ; Medic director: dr. V. Vasiliu, Medic legist jud. Dolj . Secretar general Mitu Soenescu, decanul baroului. Casier: dr. Fr. Mayer, medic comunal. Cen­sor­ : Mitiţă Constantinescu, avocat; Bălănescu, directorul Băncei Naţio­nale ; Felix Waidman, mare indus­triaş. Supleanţi: Raicu Georman, prefecul Poliţiei; dr. Plevian, medic şef al oraşului ; Marin Demetrescu, profesor. Comitet de direcţie : Medic director, dr. V. Vasi­liu; Secretar general Mitu Stoenescu; Casier Dr. Fr. Mayer ; Consiliul de Admi­nistraţie, membri : General Deme­trescu, comandantul corp. I armată ; C. Milcoveanu, fost prefectul jud. Dolj ; G. Ionescu, prim procuror trib V. G. Sandulinn, advocat; Dr. A Mircea; Dr. Enculescu, medic pri­mar al judeţului; D-na Maria Popp; D-na Gabriela dr. Laugier ; D-na co­lonel Antonescu. Societatea s-a constituit la 6 Mar­tie 1926 în baza actului constitutiv autentificat de Trib. Dolj, secţia HI la No. 1940/926 şi a statutelor aflate ia dosar.

Next