Viitorul, ianuarie 1928 (Anul 20, nr. 5960-5983)

1928-01-01 / nr. 5960

TEATRU-MUZlCfl LITERE-fflRTE-glNEMA Prin mil calumetului «te D-na Ana Luca, o distinsă ar­­unde d-sa exaltă Iubirea si în care listă a Teatrului National, — pe­ găsim o poezie de bună calitate, care regretăm, pentru talentul d-sale, de a o vedea tot mai rar ju­când, — a scris un roman. Romanul a apărut zilele acestea şi e intitulată: Prin fumul calume­tului. L'am citit cu atenţiunea pe care o merită orice muncă intelectuală. Lucrarea d-nei Ana Luca are toate defectele şi toate calităţile firilor sensitive, cari sunt în majo­­riatea lor, femeile. Firea sensitivă se lasă întotdea­una furată de magia vorbelor, exa­gerează, melodramatizează, com­plică. Emotivul îl recunoşti lesne în orice domeniu s’ar Um­ita. Inte­lectualul trebueşte evident să fie un emotiv, dar un emotiv conţi­nut. D-na Ana Luca rămâne o emo­tivă-Eroii sunt deci: ori prea buni, ori prea răi. Pe cei buni, d-sa îi înfrumuseţează, ii poetizează, le dă toate însuşirile. Le ia însă, din real. Eroii d-nei Ana Luca (e vorba de o iubire, în care războiul desparte pe îndrăgostiţi) au ceva din flo­răria de seră. Pentru toate aceste considerătu­­­rri, ne lăsăm impresionaţi mai mult de limba literară decât de acţiune. întârziem chiar, adesea, cu multă plăcere înaintea paginilor Apreciem, în concluzie, delicate­ţea sufletească — această rara avis, care se degajează atât de insis­tent din volumul d-sale. IN CAPITALA Ororile războiului si ales unei o­­cupafiuni duşmane simt viguros prinse în culori vii. Recomandăm romanul d-nei rAna Luca, — un reuşit debut literar. —­­ — Teatrul Naţional Astăzi Sâmbătă 31 Decembrie crt. Teatrul Naţional reprezintă din nou „Păpuşile“ de Pierre Wolff. Piesa pusă In scenă cu un lux deosebit de către d-l Soare Z. Soare, se joacă de fiecare seară cu cassa închisă. In rolurile principate apar d-nele : Maery­ Eftimiu, Eug. Ciucurescu Tantzi Bogdan, Tantzi Ciuceanu, Nora Peyov, Eug. Zaharia și d-nii: Nottara, N. Soreanu, Valentineanu, G. Vraca, Gr. Mărculescu, Finteş­­teanu, etc. Seara se reprezintă „Omul de Ză­padă" de A. de Herz cu d-nele : Al. Gusty, Marioara Zimniceanu, Puia Ionescu, Eug. Zaharia, Olga Ţă­­ranu şi d-nii: Soreanu, Băl­tăteanu, Stăncescu, Finteşteanu şi Romano. Piesa a fost pusă în scenă de d-l Vasile Enescu. * Viitoarea premieră va fi în seara de 11 Ianuarie 1928 „Luminiţa“ de d-ra Ticu Arhip. Matera Română Opera Română, care dă diseară, de revelion, cu preţuri populare „Ri­­goletto“ cu d. I. Atanasiu în rolul protagonist, anunţă pentru mâine Duminică 1 Ianuarie, în matineu, baletele „La Manevre“ şi ,Zâna Pă­puşilor“, şi seara „Bărbierul din Se­­vila“, cu d-nele N Botty şi Micioara, d-nii G. Folescu, Guantismi, D. Bazi­­liu şi G. Oprişan. Reluarea operei „Aida“ e afişată, la Operă, pentru Luni 2 Ianuarie, cu concursul distinsei cântăreţe Vio­rica Tango care e angajată pentru câteva reprezentaţi­uni; în celelalte roluri, d-na M. Snejina R. Vrăbie­­scu, J. Atanasiu, tb Steiner, Mandy. La pupitru: d-f Eg. Massini. î A # 7 a nm «1A1I4 a7 a ■ SS —7yn 7->* »fi Teatru* „Regina Maria“ Teatrul „Regina Maria“ anunţă premiera piesei „Don Carios“ de Schiller, pentru seara de 6 Ianuarie 1928 cu d-nele M. Zimniceanu, M Sadoveanu și­ d-pii Tony Bulandra, I. Manolescu, G. Storin în rolurile principale. Spectacolul fiind foarte lung va începe la orele 8 juni, foarte precis. * Ordinea spectacolelor de la 2—8 Ia­nuarie 1928: Luni 2, Marti 3, Miercuri 4 Ianua­rie „Teatru în Castel“. Vineri 6 Ia­nuarie matineu „Teatrul în Castel“ Seara „Don Carlos“. Sâmbătă 7 Ia­nuarie matineu „Teatrul în Castel“ Seara „Don Carlos“. Duminică 8 Ia­nuarie matineu „Teatru în Castel“ Seara „Don Carlos“. „Meșterul Mana ”** *8 Teatrul Mifrormal Contrar tuturor zvonurilor, „Meş­­terul Manole“, noua piesă a d-lui Goga se va juca în stagiunea ac­tuală, în ciclul de reprezentaţii cu d-ra Marioara Ventura, ilustra so­cietară a Comediei Franceze. Piesa va intra în repetiţie zilele acestea sub direcţia de scenă a d-lui Paul Gusty. De la 1 Ianuarie 1928 Teatrul Mic reduce preţurile atât la reprezenta­ţiile obişnuite cât şi la matineuri. Tot­ de la 1 Ianuarie se reîncep matineurile de Joia şi Sâmbăta cu preţuri populare, iar distribuţia va fi aceiaşi ca la premieră. Preţurile serale: Fotoliile de la 160—60 lei; Balcoanele dela lei 50 la 30 lei; Lojile 480 şi 360 lei. La matineuri: Fotoliile dela lei 90 la 45 lei ; Balcoanele dela lei 40 la 20; Lojiîe 360 şi 240 lei. In a­­ceste preturi intră şi taxele legale. Odată cu aceasta se suspendă şi toate biletele de favoare. O revistă pedagogică provineieH. La Turnu Măgurele apare o re­vistă pedagogică: „Şcoala activă", bine scrisă şi conştiincios informată. Este o cercare de­ a întreţine intere­sul pedagogic şi literar in oraşele noastre de provincie, care ne dove­deşte un regionalism cultural pro­miţător de mult bine pentru pro­păşirea culturală. IN STRĂINĂTATE din nou academic «m Fotoliul rămas’ vacant prin moar­tea lui Robert de Flers a fost ocu­pat de istoricul Louis Madelin, cu 18 voturi, contra 9, doctorului Fleury şi a lui Tristan Bernard. Fost membru al Şcoalei Franceze din Roma, doctor în litere, s’a năs­cut­ in 1871. S'a specializat in studii istorice. A scris un „Danton“, un „Fouché" două volume: „Franc sub directorat“, „Roma lui Napo­leon“ etc. In urma marelui război a publi­cat: „Ore minunate din Alsacia și Ixirena“, „Drumul Victoriei“ etc. * Sit, ' p 11; J» D-na ANA LUCA ROMANIA VĂZUTĂ de UN STREIN SSL ! Conferinţa ţinută de d. Olympe Gilbert la liege Ziarul belgian „La Meuse“ pu­blică un rezumat al conferinţei pe care d-l Olympe Gilbert a ţinut-o la Cercul „Lyrica“ din Liége des­pre România. D. Gilbert a făcut să reiasă în faţa unui public extrem de nume­ros, erudiţia profundă, şi întinsă ce o poseda despre subiectul ales. D-1 Edmond Bertrand, preşedintele cercului prezintă pe d-1 Gilbert care vorbi despre România. D-1 Gilbert a mers în România cu ocazia celui de al şeaselea con­gres al Presei Latine. Conferenţia­rul cu o vorbă foarte luminoasă, cu stil elegant care îi e propriu, a arătat la toţi folosul congreselor Presei Latine; a amintit că auto­rul lor este un Wall­on, jurnalistul Maurice De Waletfe şi că au fost ţinute la Lyon, Lisabona, Florenţa, Liége, Madrid, şi în sfârşit la Bruxelles. Dacă există un miracol grecesc declară c- Gilbert există şi un mi­racol Român, şi fără să facă un curs de istorie, oratorul descrie în linii mari şi într’o sinteză din cele mai evocatoare, întregul trecut al României. După ce a facut să treacă supt ochii noştri istoria acestui popor, conferenţiarul descrie într’un mod foarte plăcut ţara pe care a vizi­tat-o. Vorbeşte cu admiraţie de Du­năre, fie câmpiile fără margini şi bogate şi ne arată ce e grozavul vânt al nordului Crivăţul. Ceia ce face tăria României este ţăranul, adevăratul tip al Latinu­lui, Care păstrează cu mândrie o­­menia civilizaţiunei Latine. Apoi vine rândul oraşului Bucureşti, pe care ni’l evoacă oratorul, în cu­lori vii. Ur­mându-şi conferinţa cu tot a­­tâta uşurinţă, memorie ca şi ele­gantă în grai, d. Gilbert trece la cântecele populare al căror gen trist l’a mişcat. In România sunt cântate, mai ales doiniţe care sunt elegii de o formă muzicală bine definită şi care sunt o expresie a simţului Român. Conferenţiarul îşi întrerupe şirul şi d-na Ştefănescu Goangă căreia li mulţumi pentru concursul ce i-a dat, cu talentul ei strălucit- D-na Goangă cântă la pian o rapsodie care confine spir­itul şi atmosfera ţarei sale. Apoi d. Petre Ştefănescu Goangă, cu vocea sa admirabilă, ne-a dat să auzim câteva cântece Româneşti. D-l .Gilbert nu a uitat să ne vor­bească despre marii artişti de ori­gină omânească. Rând pe rând, ne aminti numele tragedianului de Max, d-rei Ventura, d-rei El­vira Popescu, d-lui Jonnel, Henri Bur­­quet, d-lui Sámson Failsilberg, d-relor Alice Cocea, Marcovici și Po­mano. Mai vorbi despre George E­­nescu care după Gabriel Fauré este „Creerul cel mai muzical al timpului său“ și pentru a pun© ca­păt acestei strălucite înşirări d-1 Gilbert spune ce plăcere a avut să felicite pe d-l Ştefănescu Goangă care, dacă vrea, este chemat să facă să strălucească pe cele mai mari scene ale lumei, numele ro­mânesc. La sfârşit d-1 Gilbert plânge moartea crudă a d-lui T I. Brătianu aşa de păgubitoare României şi latin­ăţei şi exprimă dorinţa ca România aşa re­strâns legată de civilizaţiunea occidentală, să treacă fără pagube, prin greutăţile ceasu­lui de azi. Oratorul a fost călduros apla­udat. Streinii despre noi MIŞCAREA cultural - religioasă dela Atstprslul Primăriei Joi 29 Decembrie ora 6—7 seara s-a ţinut în atelierele comunale, a­­dunarea săptămânală de reculegere sufletească. Au participat conducătorii şi lu­crătorii atelierelor. După coruri, pă­rintele Celuş Grigoriu a vorbit cu o deosebită însufleţire despre: „Sim­bolul oral al anului nou“. D-l G. Lungulescu conferenţiarul Casei Şcoalelor, a vorbit despre: „Istoria morală şi spirituală în lumina creş­tinismului“. Spectacolele zilei mmmmtaammm­­za&atausmiA­­ Sâmbătă 31 Decembrie OPERA ROMANA, ora 8 jum. pre­cis. — „Rigoletto“ operă în 3 acte cu d. Jean Atanasiu. TEATRUL NATIONAL, ora 8 jum precis. — „Omul de zăpadă“ come­die în trei acte de A. de Herz, cu d-nele A. Gusty, Marioara Zimni­ceanu, Puia Ionescu, d-nii N. So­reanu, N. Băltăţeanu, Finteşteanu etc TEATRUL REGINA MARIA, ora 9 seara. — „Teatrul în Castel“ anec­dotă în 3 acte, cu d. V. Maximilian TEATRUL MIC, ora 9 seara. — ,i,Maestrul» Bolbeck“ comedie în 3 acte, cu d. M. Fotino. TEATRUL NOSTRU, ora 9 seara. „Microbii Bucureştilor“ comedie în 4 acte, cu d. I. Mortun. TEATRUL CAROL CEL MARE, ora 9 seara. — „Din toată inima" revistă în 2 acte de A. de Herz, cu compania C. Tănase. TEATRUL ALHAMBRA, ora 9 seara. — „Lampagiul de seară" co­medie muzicală în 3 acte de N. Ki­­rițescu, muzică de Scully, jucată de compania N. Leonard. Duminică 1 Ianuarie 1928 OPERA ROMANA, ora 3 d. a. — Spectacol de balet „La Manevre“ şi „Zâna Păpuşilor“. Ora 8 jum. seara. — „Bărbierul din Sevilla“ operă în trei acte, cu d-na Puia Botty, d-nii G. Folescu, Baziliu Gualtieri, etc. TEATRUL NAŢIONAL, ora 2 jum. precis. — „Omul cu mârţoaga“ piesă în 4 acte de d. G. Ciprian, cu d-nele Tantzi Bogdan, Sonia Cluceru, d-nii Mărculescu, Calboreanu, etc. Ora 8 jum. seara. — „învierea “ piesă in 5 arte de Bataille, după Tolstoi cu d na Marioara Voicule­­scu şi d. N. Băltăteanu. TEATRUL REGINA MARIA, ora 3 d. a. şi ora 9 seara. — „Teatrul în Castel “ anecdotă in 3 acte cu d­r. Maximilian. TEATRUL MIC, ora 3 d. a. — „Al­tul îa rând“ comedie în trei acte, cu d-ra Marietta Rareş. şi d. M. Fo­tino. Ora 9 seara. — „Fracul“ comedie în 4 acte, cu d. M. Fotino. , TEATRUL NOSTRU, ora 3 d. a­ şi ora 9 seara. — „Microbii Bucureşti­lor“ comedie în 4 acte, cu d. I Mor­ţun. TEATRUL CAROL CEL MARE, ora 3 d. a. şi ora 9 seara. — „Din toată inima“ revistă în 2 acte de d­r. de Herz, jucată de trupa C Tănase. TEATRUL ALHAMBRA, ora 3 d. a. şi ora 9 seara. — „Lampagiul de seară" comedie muizială în 3 acte de d­r. Kiriţesru muzică de Scully, jucată de compania N. Leonard. c­?'emptoc m­.n CINEMA FRASCATI. — „Le­­has­­seur de chez Maxim's, cu Nico­las Rimski. CINEMA CAPITOL. — „Târgul de fete“ cu Harry Liedtke. CINEMA LIPSCANI.—„Nunta Spân­zuratului" cu John Gilbert și Eleo­nor Loardmen. CINEMA ODEON. — „învierea“ cu Rod la Rocque şi Dolores del Rio. CINEMA M. VOICULESCU. — „Tran­dafirii însângeraţi“. CINEMA EFORIA.—„Fedora Roma­­soff“ 7 acte cu Lee Parry şi o co­medie în 3 acte. CINEMA TRIANON. — „Viena Dan­sează“ cu Lya Mara şi Ben Lyon. CINEMA ATENEUL ROMAN—„Fa­ta Marinei­“ cu Ramon Novaro. CINEMA SCALA. — De sărbători program exceptional „Maciste Voe­vodul Codrilor“, film de aventuri şi o comedie americană in 2 acte. CINEMA BOULEVARD-PALACE. - „Trăiască sportul“, cu Harold Lloyd. CINEMA RAHOVA. — „Litera Ro­şie“, cu Lilian Gisle şi Lars Han­son CINEMA MILANO. — „Casanova“ cu Ivan Mosjoukine. CINEMA MARCONI. — „Locotenen­tul victorios“, şi artişti. CINEMA GOLESCU. — „Faust," cu Emil Janings şi o nostimă come­die. VOLTA BUZEŞTI. — „Rinaldo Ri­­naldini“ şi clownii Mărculescu şi Bela. CINEMA MODEL. — „Sclava albă“, cu Charles’ Vanel, Wladimir Gai­­daroff şi Liane Haid şi o comedie cu Monty Banks. CINEMA ROMA. — „AL Şaptelea bandit“, cu Harry Carey. CINEMA AMERICAN. — „Mr. Wu“, cu Lon Chaney şi Renée Adorée. CINEMA REX (Dudeşti). — Cu în­cepere de azi „Dansatoarea roşie“ „Mata Hari“ cu artista Sonya. CINEMA JUPITER. — „Omul în flăcări“ cu Olga Tschechova. Afară din program dr. King. TEATRUL CINEMA FILAN­TROPIA__„Mesalina“ și trupa de reviste Victor Teodorescu. 1 aműi Risc te" 4 „Automobilul cel mai bun pentru prețul plat­it“ Prezintă noile sale modele 1938 TREI TIPURI DIFERITE de MAȘINI cu 6 CILINDRI Tijei STANDARD SIX: MOTOR Cil SUPAPE LATERALE Tijei SPECIAL SIX si ADVANCED SIX : MOTOR CU SUPAPE In CAP La toate vilbrechenul susținut pe 7 paliere ■BIRD lip STAU Tip SPECIAL Tip ADVANCED SIX! SIX!! SIX!!! 24 K C E IL DIFIRITS DE C­AR­OS­ER­II Modul strălucit cum marca „NASH“ s’a introdus în România — fără nici o reclamă — cât şi entu­­siasm­ul posesorilor de maşini „NASH“, ne îndreptă­ţesc a recomanda cu convingere aceste superbe şi rezistente maşini. „NASH“ construeşte azi maşini de 3 mărimi diferite, pentru toate categoriile de cumpărători. Sunt putern­ice, rezistente şi elegante. Accele­raţia lor fulgerătoare şi uşurinţa de a urca cele mai grele pante se datoresc superbului motor „NASH“ cu 7 paliere. Nici o maşină americană existentă de 6 cilindri, afară de „NASH“ nu întruneşte astăzi aceste indiscutabile calităţi. Automobilele „NASH“ sunt construite în 3 uzini proprii şi deşi motoarele lor sunt cele mai costisitor de construit, totuşi ma­şinile „NASH“ se vând la preţuri mai eftine ca alte maşini techniceşte şi calitativ mult inferioare. — Mo­torul cu supape în cap înseamnă: un motor simplu cu randament superior; supape uşor de reglat, ac­cesibil, curat şi estetic. — Cele 7 paliere comune la toate trei tipurile feresc vilbrechnul de distorsiuni şi vibraţiuni. De aci lunga durată de serviciu a motoa­relor „NASH“! La acestea se mai adaugă: filtrul de ulei, purificatorul de aer și filtrul de benzină cari, toate împiedică pătrunderea materiilor străine și a prafului în interiorul motorului. Un thermostat re­glează în mod automat sistemul de răcire. Frânele pe 4 roţi, mecanice şi perfect egalizate prin un sistem propriu a lui „NASH“ sunt cele mai simple, cele mai sigure dar şi cele mai scump de construit. Ele nu îngăduiesc nici un derapaj chiar în cazul când din neglijenţă sunt inegal ajustate. Suspensiunea ideală se datoreşte noilor arcuri construite dintr’un oţel special al cărui aliaj constitue un secret al uzinelor „NASH“. — Caroseriile sunt solid construite şi bine legate cu traverse şi rame de lemn tare, totuşi uşor. Scârbiturile şi deformările atât de comune la alte maşini chiar mult mai scumpe, nu există la carose­riile montate pe chasturile „NASH“. Toate caroseriile sunt construite în uzinile „NASH-SEAMAN BODY CORP“. Culorile alese sunt serioase, distinse şi ar­tistic combinate, atrăgând privirea oricui, înainte de a cum­ăra o maşină nouă cercetaţi cu deamănutul construcţia automobilelor „NASH“ şi luaţi informaţiuni de la acei ce rulează cu ele sau le conduc. Fiecare vă va exprima cu entusiasm satis­facţia lor şi încrederea în calităţile excepţionale ale acestei maşini. REPREZENTANT GENERAL PENTRU ROMANIA: CONSTANTIN S. MIHAESCU CENTRALA: Strada Walter Maracineanu No. 2 bis.­Telefon 347172 GARAJE: Stada Dr. Sergiu No. 38, Dr. Felix No. 42 si strada Cobălcescu No. 45. Expoziţie, Ateliere şi Garaj: Str. Cobălcescu 55. Adresa telegrafica: NASH-Bucureşti.

Next