Viitorul, ianuarie 1928 (Anul 20, nr. 5960-5983)
1928-01-01 / nr. 5960
TEATRU-MUZlCfl LITERE-fflRTE-glNEMA Prin mil calumetului «te D-na Ana Luca, o distinsă arunde d-sa exaltă Iubirea si în care listă a Teatrului National, — pe găsim o poezie de bună calitate, care regretăm, pentru talentul d-sale, de a o vedea tot mai rar jucând, — a scris un roman. Romanul a apărut zilele acestea şi e intitulată: Prin fumul calumetului. L'am citit cu atenţiunea pe care o merită orice muncă intelectuală. Lucrarea d-nei Ana Luca are toate defectele şi toate calităţile firilor sensitive, cari sunt în majoriatea lor, femeile. Firea sensitivă se lasă întotdeauna furată de magia vorbelor, exagerează, melodramatizează, complică. Emotivul îl recunoşti lesne în orice domeniu s’ar Umita. Intelectualul trebueşte evident să fie un emotiv, dar un emotiv conţinut. D-na Ana Luca rămâne o emotivă-Eroii sunt deci: ori prea buni, ori prea răi. Pe cei buni, d-sa îi înfrumuseţează, ii poetizează, le dă toate însuşirile. Le ia însă, din real. Eroii d-nei Ana Luca (e vorba de o iubire, în care războiul desparte pe îndrăgostiţi) au ceva din florăria de seră. Pentru toate aceste considerăturri, ne lăsăm impresionaţi mai mult de limba literară decât de acţiune. întârziem chiar, adesea, cu multă plăcere înaintea paginilor Apreciem, în concluzie, delicateţea sufletească — această rara avis, care se degajează atât de insistent din volumul d-sale. IN CAPITALA Ororile războiului si ales unei ocupafiuni duşmane simt viguros prinse în culori vii. Recomandăm romanul d-nei rAna Luca, — un reuşit debut literar. — — Teatrul Naţional Astăzi Sâmbătă 31 Decembrie crt. Teatrul Naţional reprezintă din nou „Păpuşile“ de Pierre Wolff. Piesa pusă In scenă cu un lux deosebit de către d-l Soare Z. Soare, se joacă de fiecare seară cu cassa închisă. In rolurile principate apar d-nele : Maery Eftimiu, Eug. Ciucurescu Tantzi Bogdan, Tantzi Ciuceanu, Nora Peyov, Eug. Zaharia și d-nii: Nottara, N. Soreanu, Valentineanu, G. Vraca, Gr. Mărculescu, Finteşteanu, etc. Seara se reprezintă „Omul de Zăpadă" de A. de Herz cu d-nele : Al. Gusty, Marioara Zimniceanu, Puia Ionescu, Eug. Zaharia, Olga Ţăranu şi d-nii: Soreanu, Băltăteanu, Stăncescu, Finteşteanu şi Romano. Piesa a fost pusă în scenă de d-l Vasile Enescu. * Viitoarea premieră va fi în seara de 11 Ianuarie 1928 „Luminiţa“ de d-ra Ticu Arhip. Matera Română Opera Română, care dă diseară, de revelion, cu preţuri populare „Rigoletto“ cu d. I. Atanasiu în rolul protagonist, anunţă pentru mâine Duminică 1 Ianuarie, în matineu, baletele „La Manevre“ şi ,Zâna Păpuşilor“, şi seara „Bărbierul din Sevila“, cu d-nele N Botty şi Micioara, d-nii G. Folescu, Guantismi, D. Baziliu şi G. Oprişan. Reluarea operei „Aida“ e afişată, la Operă, pentru Luni 2 Ianuarie, cu concursul distinsei cântăreţe Viorica Tango care e angajată pentru câteva reprezentaţiuni; în celelalte roluri, d-na M. Snejina R. Vrăbiescu, J. Atanasiu, tb Steiner, Mandy. La pupitru: d-f Eg. Massini. î A # 7 a nm «1A1I4 a7 a ■ SS —7yn 7->* »fi Teatru* „Regina Maria“ Teatrul „Regina Maria“ anunţă premiera piesei „Don Carios“ de Schiller, pentru seara de 6 Ianuarie 1928 cu d-nele M. Zimniceanu, M Sadoveanu și d-pii Tony Bulandra, I. Manolescu, G. Storin în rolurile principale. Spectacolul fiind foarte lung va începe la orele 8 juni, foarte precis. * Ordinea spectacolelor de la 2—8 Ianuarie 1928: Luni 2, Marti 3, Miercuri 4 Ianuarie „Teatru în Castel“. Vineri 6 Ianuarie matineu „Teatrul în Castel“ Seara „Don Carlos“. Sâmbătă 7 Ianuarie matineu „Teatrul în Castel“ Seara „Don Carlos“. Duminică 8 Ianuarie matineu „Teatru în Castel“ Seara „Don Carlos“. „Meșterul Mana ”** *8 Teatrul Mifrormal Contrar tuturor zvonurilor, „Meşterul Manole“, noua piesă a d-lui Goga se va juca în stagiunea actuală, în ciclul de reprezentaţii cu d-ra Marioara Ventura, ilustra societară a Comediei Franceze. Piesa va intra în repetiţie zilele acestea sub direcţia de scenă a d-lui Paul Gusty. De la 1 Ianuarie 1928 Teatrul Mic reduce preţurile atât la reprezentaţiile obişnuite cât şi la matineuri. Tot de la 1 Ianuarie se reîncep matineurile de Joia şi Sâmbăta cu preţuri populare, iar distribuţia va fi aceiaşi ca la premieră. Preţurile serale: Fotoliile de la 160—60 lei; Balcoanele dela lei 50 la 30 lei; Lojile 480 şi 360 lei. La matineuri: Fotoliile dela lei 90 la 45 lei ; Balcoanele dela lei 40 la 20; Lojiîe 360 şi 240 lei. In aceste preturi intră şi taxele legale. Odată cu aceasta se suspendă şi toate biletele de favoare. O revistă pedagogică provineieH. La Turnu Măgurele apare o revistă pedagogică: „Şcoala activă", bine scrisă şi conştiincios informată. Este o cercare de a întreţine interesul pedagogic şi literar in oraşele noastre de provincie, care ne dovedeşte un regionalism cultural promiţător de mult bine pentru propăşirea culturală. IN STRĂINĂTATE din nou academic «m Fotoliul rămas’ vacant prin moartea lui Robert de Flers a fost ocupat de istoricul Louis Madelin, cu 18 voturi, contra 9, doctorului Fleury şi a lui Tristan Bernard. Fost membru al Şcoalei Franceze din Roma, doctor în litere, s’a născut in 1871. S'a specializat in studii istorice. A scris un „Danton“, un „Fouché" două volume: „Franc sub directorat“, „Roma lui Napoleon“ etc. In urma marelui război a publicat: „Ore minunate din Alsacia și Ixirena“, „Drumul Victoriei“ etc. * Sit, ' p 11; J» D-na ANA LUCA ROMANIA VĂZUTĂ de UN STREIN SSL ! Conferinţa ţinută de d. Olympe Gilbert la liege Ziarul belgian „La Meuse“ publică un rezumat al conferinţei pe care d-l Olympe Gilbert a ţinut-o la Cercul „Lyrica“ din Liége despre România. D. Gilbert a făcut să reiasă în faţa unui public extrem de numeros, erudiţia profundă, şi întinsă ce o poseda despre subiectul ales. D-1 Edmond Bertrand, preşedintele cercului prezintă pe d-1 Gilbert care vorbi despre România. D-1 Gilbert a mers în România cu ocazia celui de al şeaselea congres al Presei Latine. Conferenţiarul cu o vorbă foarte luminoasă, cu stil elegant care îi e propriu, a arătat la toţi folosul congreselor Presei Latine; a amintit că autorul lor este un Wallon, jurnalistul Maurice De Waletfe şi că au fost ţinute la Lyon, Lisabona, Florenţa, Liége, Madrid, şi în sfârşit la Bruxelles. Dacă există un miracol grecesc declară c- Gilbert există şi un miracol Român, şi fără să facă un curs de istorie, oratorul descrie în linii mari şi într’o sinteză din cele mai evocatoare, întregul trecut al României. După ce a facut să treacă supt ochii noştri istoria acestui popor, conferenţiarul descrie într’un mod foarte plăcut ţara pe care a vizitat-o. Vorbeşte cu admiraţie de Dunăre, fie câmpiile fără margini şi bogate şi ne arată ce e grozavul vânt al nordului Crivăţul. Ceia ce face tăria României este ţăranul, adevăratul tip al Latinului, Care păstrează cu mândrie omenia civilizaţiunei Latine. Apoi vine rândul oraşului Bucureşti, pe care ni’l evoacă oratorul, în culori vii. Urmându-şi conferinţa cu tot atâta uşurinţă, memorie ca şi elegantă în grai, d. Gilbert trece la cântecele populare al căror gen trist l’a mişcat. In România sunt cântate, mai ales doiniţe care sunt elegii de o formă muzicală bine definită şi care sunt o expresie a simţului Român. Conferenţiarul îşi întrerupe şirul şi d-na Ştefănescu Goangă căreia li mulţumi pentru concursul ce i-a dat, cu talentul ei strălucit- D-na Goangă cântă la pian o rapsodie care confine spiritul şi atmosfera ţarei sale. Apoi d. Petre Ştefănescu Goangă, cu vocea sa admirabilă, ne-a dat să auzim câteva cântece Româneşti. D-l .Gilbert nu a uitat să ne vorbească despre marii artişti de origină omânească. Rând pe rând, ne aminti numele tragedianului de Max, d-rei Ventura, d-rei Elvira Popescu, d-lui Jonnel, Henri Burquet, d-lui Sámson Failsilberg, d-relor Alice Cocea, Marcovici și Pomano. Mai vorbi despre George Enescu care după Gabriel Fauré este „Creerul cel mai muzical al timpului său“ și pentru a pun© capăt acestei strălucite înşirări d-1 Gilbert spune ce plăcere a avut să felicite pe d-l Ştefănescu Goangă care, dacă vrea, este chemat să facă să strălucească pe cele mai mari scene ale lumei, numele românesc. La sfârşit d-1 Gilbert plânge moartea crudă a d-lui T I. Brătianu aşa de păgubitoare României şi latinăţei şi exprimă dorinţa ca România aşa restrâns legată de civilizaţiunea occidentală, să treacă fără pagube, prin greutăţile ceasului de azi. Oratorul a fost călduros aplaudat. Streinii despre noi MIŞCAREA cultural - religioasă dela Atstprslul Primăriei Joi 29 Decembrie ora 6—7 seara s-a ţinut în atelierele comunale, adunarea săptămânală de reculegere sufletească. Au participat conducătorii şi lucrătorii atelierelor. După coruri, părintele Celuş Grigoriu a vorbit cu o deosebită însufleţire despre: „Simbolul oral al anului nou“. D-l G. Lungulescu conferenţiarul Casei Şcoalelor, a vorbit despre: „Istoria morală şi spirituală în lumina creştinismului“. Spectacolele zilei mmmmtaammmza&atausmiA Sâmbătă 31 Decembrie OPERA ROMANA, ora 8 jum. precis. — „Rigoletto“ operă în 3 acte cu d. Jean Atanasiu. TEATRUL NATIONAL, ora 8 jum precis. — „Omul de zăpadă“ comedie în trei acte de A. de Herz, cu d-nele A. Gusty, Marioara Zimniceanu, Puia Ionescu, d-nii N. Soreanu, N. Băltăţeanu, Finteşteanu etc TEATRUL REGINA MARIA, ora 9 seara. — „Teatrul în Castel“ anecdotă în 3 acte, cu d. V. Maximilian TEATRUL MIC, ora 9 seara. — ,i,Maestrul» Bolbeck“ comedie în 3 acte, cu d. M. Fotino. TEATRUL NOSTRU, ora 9 seara. „Microbii Bucureştilor“ comedie în 4 acte, cu d. I. Mortun. TEATRUL CAROL CEL MARE, ora 9 seara. — „Din toată inima" revistă în 2 acte de A. de Herz, cu compania C. Tănase. TEATRUL ALHAMBRA, ora 9 seara. — „Lampagiul de seară" comedie muzicală în 3 acte de N. Kirițescu, muzică de Scully, jucată de compania N. Leonard. Duminică 1 Ianuarie 1928 OPERA ROMANA, ora 3 d. a. — Spectacol de balet „La Manevre“ şi „Zâna Păpuşilor“. Ora 8 jum. seara. — „Bărbierul din Sevilla“ operă în trei acte, cu d-na Puia Botty, d-nii G. Folescu, Baziliu Gualtieri, etc. TEATRUL NAŢIONAL, ora 2 jum. precis. — „Omul cu mârţoaga“ piesă în 4 acte de d. G. Ciprian, cu d-nele Tantzi Bogdan, Sonia Cluceru, d-nii Mărculescu, Calboreanu, etc. Ora 8 jum. seara. — „învierea “ piesă in 5 arte de Bataille, după Tolstoi cu d na Marioara Voiculescu şi d. N. Băltăteanu. TEATRUL REGINA MARIA, ora 3 d. a. şi ora 9 seara. — „Teatrul în Castel “ anecdotă in 3 acte cu dr. Maximilian. TEATRUL MIC, ora 3 d. a. — „Altul îa rând“ comedie în trei acte, cu d-ra Marietta Rareş. şi d. M. Fotino. Ora 9 seara. — „Fracul“ comedie în 4 acte, cu d. M. Fotino. , TEATRUL NOSTRU, ora 3 d. a şi ora 9 seara. — „Microbii Bucureştilor“ comedie în 4 acte, cu d. I Morţun. TEATRUL CAROL CEL MARE, ora 3 d. a. şi ora 9 seara. — „Din toată inima“ revistă în 2 acte de dr. de Herz, jucată de trupa C Tănase. TEATRUL ALHAMBRA, ora 3 d. a. şi ora 9 seara. — „Lampagiul de seară" comedie muizială în 3 acte de dr. Kiriţesru muzică de Scully, jucată de compania N. Leonard. c?'emptoc m.n CINEMA FRASCATI. — „Lehasseur de chez Maxim's, cu Nicolas Rimski. CINEMA CAPITOL. — „Târgul de fete“ cu Harry Liedtke. CINEMA LIPSCANI.—„Nunta Spânzuratului" cu John Gilbert și Eleonor Loardmen. CINEMA ODEON. — „învierea“ cu Rod la Rocque şi Dolores del Rio. CINEMA M. VOICULESCU. — „Trandafirii însângeraţi“. CINEMA EFORIA.—„Fedora Romasoff“ 7 acte cu Lee Parry şi o comedie în 3 acte. CINEMA TRIANON. — „Viena Dansează“ cu Lya Mara şi Ben Lyon. CINEMA ATENEUL ROMAN—„Fata Marinei“ cu Ramon Novaro. CINEMA SCALA. — De sărbători program exceptional „Maciste Voevodul Codrilor“, film de aventuri şi o comedie americană in 2 acte. CINEMA BOULEVARD-PALACE. - „Trăiască sportul“, cu Harold Lloyd. CINEMA RAHOVA. — „Litera Roşie“, cu Lilian Gisle şi Lars Hanson CINEMA MILANO. — „Casanova“ cu Ivan Mosjoukine. CINEMA MARCONI. — „Locotenentul victorios“, şi artişti. CINEMA GOLESCU. — „Faust," cu Emil Janings şi o nostimă comedie. VOLTA BUZEŞTI. — „Rinaldo Rinaldini“ şi clownii Mărculescu şi Bela. CINEMA MODEL. — „Sclava albă“, cu Charles’ Vanel, Wladimir Gaidaroff şi Liane Haid şi o comedie cu Monty Banks. CINEMA ROMA. — „AL Şaptelea bandit“, cu Harry Carey. CINEMA AMERICAN. — „Mr. Wu“, cu Lon Chaney şi Renée Adorée. CINEMA REX (Dudeşti). — Cu începere de azi „Dansatoarea roşie“ „Mata Hari“ cu artista Sonya. CINEMA JUPITER. — „Omul în flăcări“ cu Olga Tschechova. Afară din program dr. King. TEATRUL CINEMA FILANTROPIA__„Mesalina“ și trupa de reviste Victor Teodorescu. 1 aműi Risc te" 4 „Automobilul cel mai bun pentru prețul platit“ Prezintă noile sale modele 1938 TREI TIPURI DIFERITE de MAȘINI cu 6 CILINDRI Tijei STANDARD SIX: MOTOR Cil SUPAPE LATERALE Tijei SPECIAL SIX si ADVANCED SIX : MOTOR CU SUPAPE In CAP La toate vilbrechenul susținut pe 7 paliere ■BIRD lip STAU Tip SPECIAL Tip ADVANCED SIX! SIX!! SIX!!! 24 K C E IL DIFIRITS DE CAROSERII Modul strălucit cum marca „NASH“ s’a introdus în România — fără nici o reclamă — cât şi entusiasmul posesorilor de maşini „NASH“, ne îndreptăţesc a recomanda cu convingere aceste superbe şi rezistente maşini. „NASH“ construeşte azi maşini de 3 mărimi diferite, pentru toate categoriile de cumpărători. Sunt puternice, rezistente şi elegante. Acceleraţia lor fulgerătoare şi uşurinţa de a urca cele mai grele pante se datoresc superbului motor „NASH“ cu 7 paliere. Nici o maşină americană existentă de 6 cilindri, afară de „NASH“ nu întruneşte astăzi aceste indiscutabile calităţi. Automobilele „NASH“ sunt construite în 3 uzini proprii şi deşi motoarele lor sunt cele mai costisitor de construit, totuşi maşinile „NASH“ se vând la preţuri mai eftine ca alte maşini techniceşte şi calitativ mult inferioare. — Motorul cu supape în cap înseamnă: un motor simplu cu randament superior; supape uşor de reglat, accesibil, curat şi estetic. — Cele 7 paliere comune la toate trei tipurile feresc vilbrechnul de distorsiuni şi vibraţiuni. De aci lunga durată de serviciu a motoarelor „NASH“! La acestea se mai adaugă: filtrul de ulei, purificatorul de aer și filtrul de benzină cari, toate împiedică pătrunderea materiilor străine și a prafului în interiorul motorului. Un thermostat reglează în mod automat sistemul de răcire. Frânele pe 4 roţi, mecanice şi perfect egalizate prin un sistem propriu a lui „NASH“ sunt cele mai simple, cele mai sigure dar şi cele mai scump de construit. Ele nu îngăduiesc nici un derapaj chiar în cazul când din neglijenţă sunt inegal ajustate. Suspensiunea ideală se datoreşte noilor arcuri construite dintr’un oţel special al cărui aliaj constitue un secret al uzinelor „NASH“. — Caroseriile sunt solid construite şi bine legate cu traverse şi rame de lemn tare, totuşi uşor. Scârbiturile şi deformările atât de comune la alte maşini chiar mult mai scumpe, nu există la caroseriile montate pe chasturile „NASH“. Toate caroseriile sunt construite în uzinile „NASH-SEAMAN BODY CORP“. Culorile alese sunt serioase, distinse şi artistic combinate, atrăgând privirea oricui, înainte de a cumăra o maşină nouă cercetaţi cu deamănutul construcţia automobilelor „NASH“ şi luaţi informaţiuni de la acei ce rulează cu ele sau le conduc. Fiecare vă va exprima cu entusiasm satisfacţia lor şi încrederea în calităţile excepţionale ale acestei maşini. REPREZENTANT GENERAL PENTRU ROMANIA: CONSTANTIN S. MIHAESCU CENTRALA: Strada Walter Maracineanu No. 2 bis.Telefon 347172 GARAJE: Stada Dr. Sergiu No. 38, Dr. Felix No. 42 si strada Cobălcescu No. 45. Expoziţie, Ateliere şi Garaj: Str. Cobălcescu 55. Adresa telegrafica: NASH-Bucureşti.