Viitorul, iulie 1928 (Anul 20, nr. 6109-6134)
1928-07-01 / nr. 6109
Serbarea dela sindicatul cărăuşilor «la Capitală Eri s’a făcut la biserica Sf. Nicolae din Capitală, sfinţirea steagului sindicatului cărăuşilor din Capitală. Serviciul religios a fost oficiat de preoţii Marin Popescu şi Ştefan Popescu şi diaconul Stupean, iar răspunsurile au fost date de corul bisericei. Naş al drapelului a fost d. general Moşoiu, fost ministru, care lipsind din Bucureşti a fost reprezentat de d-lrii Gică Dumitrescu, preşedintele societăţii subofiţerilor de rezervă, Cocorăscu, Popa, şi Popescu. Au mai luat parte d-nii Temistocle Alexandrescu din partea primăriei sectorului Albastru, Isidor Cristea, Mateescu Capetineanu şi numeroşi membri ai sindicatului împreună cu familiile lor. Părintele ST. POPESCU a ținut la urmă o scurtă cuvântare, expunând bucuria bisericei ori de câte ori se întemeiază o nouă societate şi se sfinţeşte un steag sub egida Domnului Iisus. D. GICA DUMITRESCU a vorbit apoi în numele naşului drapelului, urând sindicatului să propăşească în înţelegere şi deplină armonie. D. PETRE CONSTANTINESCU preşedintele sindicatului a mulţumit reprezentantului d-lui general Moşoiu, făcând apoi câteva consideraţiuni în legătură cu corporaţiile sindicatului cărăuşilor din Bucureşti. D. TEMISTOCLE ALEXANDRESCU a vorbit în numele primăriei sectorului de albastru. D. LEONTIN ILIESCU, a urat Isbândă nouii societăţi. In sunetele muzicei regimentului de specialităţi, membrii sindicatului s’au dus apoi în corpore la sediul Societăţii în frunte cu preşedintele lor. Aviatorii greci in Capitală Cei doi ofiţeri greci, colonelul Adalmis şi locotenentul Papadacos, cari au executat raidul mediteranian au aterisat ori la Băneasa. Aviatorii au fost salutaţi la descindere de d-nii Colas, ministrul Greciei, general Rudeanu, colonel Negreanu, membrii legaţiunii şi ai coloniei elene, ofiţeri români şi public. Cei doi aviatori concurează şi la scuna Bibescu. Ei vor rămâne în Capitală până Duminică. * NOUL ACCELERAT Bucureşti-galaţi Pentru întâia oară acceleratul Galaţi-Bucureşti a făcut cursa în 4 ore. Trenul a plecat din Bucureşti la orele 8 şi jum. dim. şi a sosit la 12 şi jum. la Galaţi, exact 4 ore. Pe distanţa Bucureşti-Buzău a atins viteza de 95 km. pe oră, iar între Buzău-Galaţi, unde linia este bine consolidată, viteza a atins 103 km. pe oră. Trenul de probă a plecat înapoi spre Bucureşti la ora 1 şi 5 minute ajungând la destinaţie la orele 5 după amiază. ■ ■ ■•»•'P.a.f. „Tanor. .ini.. D-l profesor lorpais BIS ABLA. D-l prof. Nicolae Iorga, însoţit de d. Cihodaru, au sosit ori în localitate. La gară, oaspeţii au fost primiţi de numeroşi prieteni şi partizani politici în frunte cu d. T. Ţino, şeful organizaţiei locale a partidului şi d. V. Coraş, directorul liceului ..Nicolae Bălăcescu“ şi preşedintele Ligii culturale. De la gară , prof. Iorga a mers direct la teatrul comunal unde a luat parte la, distribuţia premiilor elevilor şcoalei secundare, în prezenţa d-lui S. Răducan, deputat şi preşedintele comitetului şcolar. D-l prof. Iorga a ţinut o cuvântare. Apoi, s’a procedat la distribuirea premiilor. La ora 1, d. prof. Iorga s’a dus la clubul partidului. D-l avocat V. Albu a urat bun venit D. T. Tino a făcut o expunere asupra situaţiei partidului. Au mai vorbit d-nii Manichiu, secretarul organizaţiei gălăţene, Gihodaru şi alţii. De la Senatul universitar din Iaşi Senatul univesritar, întrunindu-se, azi, a acordat 25 ajutoare băneşti pentru un număr egal de studenţi suferinzi în scopul de a-şi îngriji sănătatea în staţiunile balneare. In aceiaşi şedinţă, senatul a decis ca dizertaţia inaugurală a cursurilor universitare, la toamnă, să fie ținută de d. profesor Leatris de la facultatea de drept. Mănăstirea Japca (Continuare din pag. I-a) dar prind a înţelege şi rostul vieţii adevărate. Muncesc toată ziua în grădină ca şi la războiu, iar în clipele de recreaţie simt farmecul naturii ce le învăluie E o operă de adevărată regenerare ce se săvârşeşte în acest colţ tăinuit de la graniţa de răsărit a ţării. Sforţarea prea cucernicului episcop, priceperea şi hărnicia maicelor şi a conducătoarelor şcolii, ar trebui să capete sprijin real şi neprecupeţit. E nevoie tocmai în această parte a ţării, de o mai grabnică trezire a energiei naţionale în toate înţelesurile, începutul e îmbucurător. Vibrează şi acum în mine, ultimele cuvinte din cânte al elevelor, de sus, de deasupra stâncei în care e săpată o biserică veche.Era aşa de duios glasul fetelor I moldovence, cari rugau pe Dumnezeu să ocrotească ţara lor, frumoasa ţară! Valurile cântecului se răspândeau pe toată valea Nistrului de la Cot şi până la Cafenea. Par’că şi păsările înţelegeau sfinţenia clipei. Isonul mierlelor, a turturelelor, a cintiţei ca şi a stigleţilor, ce ţin concert ameţitor în pădurea mănăstirii, părea înteţit. Ca în vremea minunilor, un piţigoi iese din desişul unui stejar de alăturea, se aşează în vederea tuturora pe o creangă uscată, se întoarce cu faţa spre grămada fetelor şi, fără sfială, cânta şi el în limba lui de i se sburleau penele de la guşă. In anumite împrejurări capătă înţeles şi manifestările din natură. VTTT Onit! GROAZNICA nenorocirei de la Moreni — Scunda No. 293 a aruncat aparatul de stingere începând erupţia — — Trei lucrători omorâţi şi doi răniţi grav. — Măsurile luate de autorităţi — PLOEŞTI, 30.— Din Moreni se anunţă o nouă nenorocire, întâmplată la sonda 298 a Soc. Astra Română. Această faimoasă sondă, abea stinsă acum o săptămână, cu mari riscuri şi cheltueli, a început o nouă erupţie tot atât de violentă ca şi cea de acum o lună de zile. Cum s’a întâmplat nenorocirea Eri pe la orele 11 dim, un grup de cinci lucrători, s’au apropiat de sondă, urmând să aranjeze unele piese la aparatul cu care s-a stins incendiul. Nu se poate şti precis din ce cauză, dar la un moment dat aparatul a fost azvârlit şi sonda a început să erupă din nou, cu o violenţă grozavă. Cei cinci lucrători nu au mai avut timpul material necesar sa se salveze şi au fost loviţi de sfărămăturile aparatului. Trei din ei, care lucrau chiar în immediată apropiere a aparatului, au fost sfărâmaţi complect. Au capetele turtite, mâinile şi picioarele rupte, în sfârşit mase inerte de carne. Cei trei nenorociţi lucrători, după indicaţiile date de societate sunt: C. Tudor din com. Vlădeni-Prahova, N. Socolescu din com. Ogreţiu-Prahova şi C. Moraru din Agrişa, jud. Bacău. Ceilalţi două lucrători, sunt răniţi grav, însă cu speranţă că vor scăpa. Au răni peste tot cornul. Ambii au putut fi ridicaţi din zona periculoasă şi transportaţi la dispensarul din Moreni unde li s’au dat primele ajutoare, iar de aci duşi la spitalul din Ploeşti. Sonda a început erupţia Imediat ce a fost aruncat aparatul de deasupra sonda a început să erupă gaze şi bolovani. O panică şi o alarmă de nedescris, a cuprins tot Morenii. „ Autorităţile înştiinţate, au sosit imediat la faţa locului luând măsurile necesare de prevenirea unor eventuale nori nenorociri. Sondele din imediata vecinătate, au încetat lucrul şi lucrătorii retraşi pe o zonă mai departe. Bucăţi mari de bolovani — asvârliţi de sondă cad de la o înălţime de peste 100 m. şi pe o rază mare în jurul sondei. Accesul spre sondă a fost oprit şi s-au fixat posturi de jandarmi peste tot. La faţa locului a mai sosit din Ploeşti d-nul căpitan Virgil Ariton comandantul companiei de jandarmi Prahova şi avitonul d-l locotenent Simniceanu. Cercurile technice din Moreni sunt deprimate de noua situaţie şi caută să afle cauzele acestei noui nenorciri. Unele cercuri însă’ n’au avut prea mare încredere în stângerea focului, neîncredere bazată pe marea presiunee a gazelor. Sonda a dat de o vână puternică de gaze, cu mare presiune, ceia ce pentru un moment făcea aproape imposibilă încercarea de stângere. In timpul cât sonda a fost închisă, gazele s-au aglomeerat, presiunea a crescut, şi probabil din cauza unei manevre greşite a lucrătorilor, la aparatul de deasupra sondei, acesta a putut fi aruncat şi îmbucni erupţia. Acum se deschide iar chestiunea închiderei sondei, care trebuie să se facă cât mai repede, constituind un pericol continuu.— Technicienii de la toate societăţile au avut o consfătuire, în vederea găsirei unui mijloc eficace de stângere. Sistemul cel mai bun, rămâne tot cu galeria, prezentând pe lângă siguranţă în reuşită, dar şi lipsa oricărui risc. Concurs public între sculptorii români Comitetul executiv pentru ridicarea monumentelor în Timişoara publică un concurs între sculptorii români pentru ridicarea monumentului „UNIRII“ în următoarele condiţiuni: 1. Monumentul va reprezenta UNIREA tuturor românilor. Concepţia va fi simbolică şi va fi înfăptuită prin figura marelui patriot şi om de stat Ion I. C. Brătianu, executată întreagă din bronz şi aşezată pe un soclu de marmoră. 2. Pe soclu vor figura bas-reliefuri reprezentând momente istorice din lupta pentru unitatea naţională, apoi finiri şi scene din Banat. 3. Monumentul va fi aşezat în centrul oraşului, în fața clădirei „TEATRULUI COMUNAL, pe Bulevardul Regele Ferdinand, în axul teatrului şi a monumentului LUPOAICA CAPITOLINA, între Palatul Lloyd şi Palatul Löffler. Concurenţii pot cere planul situaţiei de la SERVICIUL TECHNIC AL MUNICIPIULUI TIMIŞOARA. 4. Machetele vor fi de 1/10 din dimensiunile monumentului care se va ridica până la o înălţime de 10 m. şi vor purta un „Motto“• în acela timp concurenţii vor trimite la adresa d-lui Dr. Lucian Georgevici, primarul oraşului Timişoara, ofertele lor în plic sigilat purtând acelaș motto ca al machetei. 5. Monumentul va fi compect exe-î până la data de 1 Septembrie 1929 din material de calitatea cea mai bună. Comitetul va putea cere mici modificări cu privire la executarea artistică a monumentului cari însă nu vor altera ansamblul conceptiunei artistice a monumentului nici executarea ei. 6. Oferta concurentului va cuprinde și devizul lucrărei până la terminarea complectă și predarea monumentului precum și modalitățile de plată cerută de către concurent. 7. Machetele vor fi înaintate până la data de 1 Octombrie 1928, pe adresa: „Servicul Technic al Municipiului Timișoara, concursul pentru ridicarea monumentului Unirei’”. După data aceasta complectări sau modificări la machetele și ofertele prezentate deja ori oferte noi nu se mai admit la concurs. 8. Comitetul se va pronunța la timp asupra rezultatului concursului fără a fi obligat a motiva refuzul ofertelor nici acceptarea unuia, dintre ele. Din concursul prezent concurenți nu vor putea forma nici un fel de drepturi ori pretentiuni materiale față de comitet. Machetele și ofertele neprimite se vor restitui fără nici o despăgubire concurentului. DR. AUREL COSMA Preşedintele Comitetului executiv pentru ridicarea Monumentelor în Timişoara ’ 14132 if# LITERE ARTE-KNEMA A17 -lea Concurs de Torizi pentru Automobile MARELE PREMIU ft. N. R. R. PRIMUL MIE MEDALIE de AUR si Lei 120.000 D-l N. lutculescu p© Steyr ftp SII AL DOILEA mau MiiMMii mmm si Lei 50.000 D-l Maior A. Berlescu pe Steyr Tip XII AL PATRULEA Lei 20.000 D na Colette Polizu Micşunesti pe Steyr Tip XII. Cupa A. S. R. Principele Nicolae D-I N. Intculescu pe Steyr Tip XII.©•••©Cupa Automobil-CSabului leg. Cluj D-l ft. Batonleara pe Steyr Tip Sil. Capa Lepatita D.i N- Batonlesca pe Steyr Tip XII. Cupa Ziarului UNIVERSUI D-i M. BntCBlescra pe Steyr Tip XII. PREMIUL DOAMNELOR D-na Colette Polizu Micsunestl pe Steyr Tip XII. ——— ———— DUPA ANA PIERRE GHYKA D-na Colette Polizu Micsunestl pe Steyr Tip XI. ---------------------------------Premiul D-na $1 D-nul Ins. POPP D-na Colette Polizu Micsunestl pe Steyr Tip XII. MAȘINILE ÎNVINGĂTOARE SUNT EXPUSE la REPREZENTANTA GENERALA Bucureşti, Cucea Victoriei 83 Suprimarea decorului in teatru Direcţiunea Burgteatrului, după mai mulţi ani de cercetări şi încercări mai mult sau mai puţin fericite, a pus la punct un sistem de proecţiuni luminoase, care no Hifi aduc să evite cheltuelile considerabile necesitate de decorurile pictate pe pânză. Rezultatele obţinute dau iluzia dorită şi în ultimul timp spectatorii marelui teatru vienez au admirat bogatele culori a unui fundal, fără să-şi dea seama cât de puţin că nu aveau în faţa ochilor o pânză pictată, dar pur şi simplu o suprafaţă bine luminată de un aparat de proecţie. Acest nou procedeu se numeşte: Ge-Ka-Pe-Projektion. Până acum apăratele de proecţie erau instalate în dosul scenei. După noul dispozitiv, proectorul este aşezat, în faţă, deasupra nivelului cortinei şi imaginea cade în oblic. Acest nou procedeu necesită, fireşte, o concepţie specială a sticlei, prin care trece lumina. Dispozitivul, pe care se proectează IN CAPITALA Teatrul Vosiful Astăzi Sâmbătă şi mâina Duminică au loc la Parcul Otet Olişeanu ultimele două spectacole cu „Lumpatius Vagabondus“. Comedie feerică In 3 acte jucată de compania dramatică „Teatrul Nostru“. In distribuţie d-nele: Elena Zamora, Anicuța Cârje, Nelly Caracioni, Sanda Ţăranu, Marietta Deculescu, Fanta Stancovici şi d-nii Al. Ghiberlcon, G. Timică, D. Lascu, C. imaginea trebue desinat în falsă perspectivă, în aşa fel ca unghiul de incidenţă să constitue o îndreptare şi ca formele să apară sub aspectul lor natural. Un mare avantaj al nouei metode este că ajunge un singur proector pentru a lumina în chip satisfăcător planuri reprezintând o suprafaţă totală de 10 metri pătraţi. Pentru izvorul luminos se întrebuinţează lămpi cu arc, cari pot da o lumină constantă timp de trei sferturi de oră fără întrerupere. Unghiul de incidenţă al acestor noui proectorii, a fost astfel calculat ca jocul actorilor să nu împiedice întru nimic vizibilitatea decorului. Numai e nevoe de insistat asupra avantagiilor pecuniare ale acestui sistem. Prin întrebuinţarea decorului luminos, Burgteatrul a obţinut asupra punerei ini scenă a lui ..Peer Gynt“ o economie de 40 mii de schilingi. Opera este destul de eloquentă. Hociung, I. Brătulescu, ec. Luni premiera : „Florete et Patapon“ pută în scenă de Ion Iancovescu. Grădina Cărăbuş Teatrul „Cărăbuş" continuă să reprezinte cu acelaş mare succes „Cioc, Cioc, Cioc“, a d-lui N. Kiriţescu. Interpretareare în frunte pe d. C. Tănase, iar montarea e făcută cu decoruri şi costume de la Paris. Duminică vor debuta noi angajaţi dansatorii negri : Mutt şi Jeff excentrici cu renume mondial. SAMBATA 30 IUNIE GRADINA CĂRĂBUŞ. — Cioc, cioc, cioc. TEATRUL OTETELEŞANU. — Lumpatius vagabondus. TEATRUL MIC DE VARA, calea Griviţei No. 94, „Satirul“, comedie cu d-nii Mişu Fotino, Costică Toneanu, Niculescu Buzău şi d-nele Annie Capustin, Renée Annie. VARIETE MAXIM D’ETE. — Succesul zilei 2 Revispen celebrii acrobaţi americani E. C. CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL. — „Dubla existenţă a dr. Bessil“. CINEMA SELECT. — „Muntele tragic“ cu marea dansatoare Leni Riefenstahl. CINEMA FRASCATI. — Gossette, celebrul roman al lui Charles Vayre, cu artiști de la Comedia franceză și o comedie americană în 2 acte. CINEMA ODEON. — „La Rose Blanche“, (Trandafirul alb), dramă în 10 acte cu Mac Marsh, Dempsert şi Ino Novello. TEATRUL CINEMA TRIANON. — „Tinereţea“. CINEMA SCALA. — „Orlov“ cu Ivan Petrovich şi Vivian Gibson. CINEMA LIPSCANI.— Necunoscută cu Pauline Frederick. La orele 6— 8—10 seara Oamenii de bronz. Reinghel supranumiţi minunea de aur. CINEMA EFORIA. — „Incurcă-Lume“ comedie 6 acte cu Charlie Chaplin și „Spioana cu ochii negri" 7 acte cu Jenică Misirliu. GRADINA CINEMA VICTORIA. — „Muntele tragic“ cu marea dansatoare Leni Riefenstahl. TEATRUL CINEMA MARIOARA VOICULESCU. — Heidelberg nu te pot uita. Filmul este acompaniat de cor. CINEMA BULEVARD PALACE. — Mireasa aşteaptă, comedie în 8 acte şi trupa de cazaci Feodorov. SALA ŞI GRADINA CINEMA RAHOVA. — „Hoinarul“ cu Henri Baudin. Filmul va fi acompaniat de Cor şi Solo. CINEMA REX (Dudeşti). — „Unica femee“ Alfons Fryland, Lidya Potenkin şi o comedie. CINEMA MARNA'. — Prezintă Marele Necunoscut cu Jac Trevor şi Evi Eva. CINEMA ROMA'. — „Castelul fermecat“ cu Laura Ta Plante şi o comedie. CINEMA MARCONI. — Când omul are noroc cu Lidia Potenchina. CINEMA ATENEUL ROMAN (Sala răcoroasă în Subsol). — „Alteţa- Sa“ după Leo Ascher, cu Walter Rilla şi Claire Rommer. La sfârşit o nostimă comedie în 2 acte. CINEMA JUPITER.— Aframe (Mătrăguna) cu Paul Wegener şi trupa de reviste Nicu Kainer. GRADINA CINEMA FLACARA Călăraşi 119. — Madona din tren în 10 acte. GRADINA ŞI SALA CINEMA FILANTROPIA. — „Sirena tropicelor“ cu Josephine Backer. CINEMA COLUMBIA, Şos. Colentina 34). — „Păcatul unei fete" dramă în 7 acte şi o comedie. TERASA CINEMA BASARAB, (Bulevardul Basarab 117). — „Alarmă !! Primejdie ! !“ zece acte. SPECTACOLELE ZILEI TEATRU-MUZICA