Viitorul, iulie 1929 (Anul 21, nr. 6413-6438)
1929-07-02 / nr. 6413
TEATRU-HOZSDA LITERE-ARTE UN JUBILEU Jubileele academice sunt rare, fiindcă de obicei, un scriitor, pentru a pătrunde sub faimoasa Cupolă, trebue să aibă o reputaţie literara bine stabilită, ceace nu se obţine decât după un mare număr de ani de carieră literară. Nu ajunge, de obicei, nimeni nemuritor înainte de 50 sau 60 de ani. Dintre toţi academicienii francezi, singur Paul Bourget, a cunoscut melancolia sărbătorirei jubileului de 25 de ani de academician. Acum câteva zile a fost sărbătorit şi René Bazin. A fost o emoţionantă sărbătorire, a unui scriitor, care a ştiut să încarneze în opera sa de căpetenie ..Oberle“ aspiraţiunile Alsaciei d’inainte de război. Cine nu a citit: „Donatienne“, VIsoire“, „Le Blé qui leve“, „La Terre qui meurt“ ! Toţi cititorii acestor romane au putut admira, generozitatea, o simpatie comunicativă, unică în literatura franceză contimporană şi un mare dar al dramaţiunei. Apoi dragostea lui Bazin pentru clasele sociale cele mai umile, pentru funcţionari, pentru muncitorii pământului, pentru oamenii umili, în care maestrul descopere însă şi sufletul Franţei, cu nobleţea lui ascunsă, cu poezia lui, cu posibilităţile inepuizabile. René Bazin, care împlineşte douăzeci de ani de când este academician, s-a născut în 1853. A fost şi avocat şi profesor. Ludwig Halevi, un admirabil cunoscător de oameni i-a descoperit frumoasele lui calităţi de scriitor şi i-a pus la dispoziţie ziarul: „Journal des Debats“ şi „Revue du deux mondes“ m CAPITALA Spectacolele de azi .TEATRUL CĂRĂBUŞ—In Plin. Parcul Oteterişeanu. — „o aventură în Ascensor“. GRADINA TEATRULUI NOU CINE- MA.— Fritz cu Elena Zamora, Ch. V Channel, I. Brună şi Roland de Vlassi . Bibliografi? "A apărut „ÎNSEMNĂRI DIN TIMPUL OCUPAŢIEI GERMANE“ de d-na Pla Alimăneştianu. ’ Cartea este de o însemnătate reală fiind redate, în modul cel mai conştiincios, faptele cele mai importante din isvoare autorizate. Zilele de chin Ie-a petrecut — autoarea—cu mama d-sale, Pia Ion C. Brătianu, cari au fost paratenerul în care se spărgeau ura şi vrăjmăşia tuturor celora potrivnici războiului Această carte, în care se găsesc descrise momentele grele prin care a trecut ţara, va servi ca oglindă generaţiilor viitoare, pentru a-şi da seama cât de puţin se poate bizui pe caracterele oamenilor şi câtă oţelire de suflet, îi trebuie omului spre a putea săvârşi fapte mari. Prețul 80 de Iei şi se vinde la „Cartea Românească“ şi alte librării. A Duminici dimineaţa la ora 10 s’a ţinut în sala Tomis o mare întrunire a dentiştilor autorizaţi..Au participat la această adulatare peste 400 de dentişti şi nu■ mer aşi cetăţeni, printre cari pro- întrunirea dentiştilor autorizaţi Franţa şi Anglia nu cer titlu de medic dentiştilor. In război, dentişti şi-au făcut cu prisosinţă datoria profesională, făcând minuni de artă dentară.Azi ca recunoştinţă că au înţes ori universitari, medici, aue- grijit de eroii noştri, sunt lăsaţi m rfmnm TM | J. î J _ f______ câţi, ingineri etc. p- Foarte mulţi dentişti cărora le-au fost închise cabinetele, auvenit cu copiii şi părinţii rămaşi fără sprijini I, întrunirea a fost prezidată de V. dr. profesor universitar Mifihăilescu. ij I’ Luând cuvântul, id-sa spune că se săvârşeşte o nedreptate, prin închiderea cabinetelor dentiştilor.- I lljp "i ■ I. ■: r* Aceşti dentişti sunt lăsaţi fără meserie, după 15 ani de practică, fără ca în acest timp să se fi plâns cineva contra lor. Protestez, cu toată energia nu în interesul dentiştilor, ci în numele populaţiei care va fi lipsită de azi înainte de ajutor ieftin şi eficace. Guvernul a fost inspirat în această chestiune de persoane interesate. ..... ! Aceşti dentişi au fost creaţi din necesitate socială. D. dr. MARIESCU(stomatolog): Ca vechi dentist, viu, în , mijlocul acestor profesionişti. Pe spinarea şi existenţa lor încearcă să se ridice o ceată de samsari dentişti, doritori de îmbogăţire, muritori de foame. D. MANDEL, secretarul cercului dentiştilor, a citit un document din care reese, că d. dr. Bârlea, referentul ministerului sănătăţii în chestia dentiştilor, cere bani medicilor stomatologi spre a duce lupta pentru distrugerea dentiştilor autorizaţi. Citeşte telegrame de adeziune din partea d-lor dr. Lupu, Trancu, profesor dr. Udrischi, Die Rădulescu, Perieţeanu, etc. Au mai vorbit d-nii Th. Ionescu, avocaţii Benvenisi şi Manolachi, Ion Eftimescu, Filip Remus, Gh. Cristescu. In urmă, s’a citit o moțiune în sensul celor vorbite. MEMENTO CINEMA RADIO PROGRAMELE ZILEI DE AZI Luni CINEMA RADIO Vnewrest!.—Orele 18—19 Orch. Radio (muzică de dans); 21 D-na F. Botez, canto. Puccini Arie din „Manon Lescaut“; Boito: Berceuse din „Mephistophele“; Cattalani: Arie din „La Wally“; Fauré; Iarna a încetat; Ghere: Romanță; C. C. Nottara: Sunt flori; Borgovan: Cântec de leagăn; 21.30 D. G. Drăghici, cello: Loeillett: Sonata; Cassado: Grave; Ewald: Piece; Hare' Air; Haydn: Cappriccio; 22 Bul. cărţii—D. Perpessicius, Al. T. Stamatiad: „Pe drumul Damascului“; Matei I. L. Caragiale: „Craii de curte veche“; P. Panaitescu: „N. Bălcescu“; 22.15 D. J. Szekelly, tenor. Ponchielli: Romanţa „Cielo e mar“ din „Gioconda“; Thomas: „Elle ne croyait pas“ din „Mignon”; Cântece populare româneşti; Loevre: Baladă; Massenet: „Ah fuyez douce image“ din „Manon“; 22.45 Bul. met. şi ştiri de presă. Bratislava. — Orele 13 Trans, din Praga, emisiune agricolă; 13.20 Trans, din Praga și Brno, concert; 19 Concert; 21 Trans, din Brno, radio-cabaret. Torino.—Orele 19 Concert executat de quintetul radio; 21.15 Concert executat de orchestra radio; 22.55 Concert simfonic. Breslau.—Orele 17 Conf. literară; 17.30 Concert lied-uri populare; 18.10 Concert de orch. cu muzica din operete; 19.25 Pentru cinefili; 20.40 Conf. literară; 21.05 „Medalia“ comedie de Ludwig Toma. In continuare concert. Neapole.—Orele 19 Concert cu muzică variată; 19.31 lectură; 23.02 „Favorita“, operă în 4 acte de Donizetti, Praga.—Orele 12.30 Concert de plăci de gramofon; 13.20 Trans, din Bratislava, concert de amiază; 14.45 Pentru industrie şi comerţ; 17.30 Trans, din Brno, pentru doamne; 19.25 Pentru lucrători; 20.05 Trans, din Bratislava, serată slovacă; 21 Trans, din Brno, muzică de cameră; 23.20 Concert de plăci de gramofon. Londra.—Orele 14 Concert de balade; 15 Muzică ușoară; 18 Muzică de dans; 20.45 Concert distractiv; 21.45 „Canada“ conf.; 22.15 Program popular vechiu; 23.35 Duete vocale cu violă; 1 Muzică de dans. Kattowice. — Orele 17.30 Concert de plăci de gramofon; 18.25 Causerie radiotehnică; 19 Audiţie pentru copii; 20.20 Concert popular; 21 Causerie; 21.30 Trans. operetei „Teresine“ de Strauss; 23 Met. ştiri de presă; 24 Conf. în limba franceză. Roma.—Orele 15.15 Concert executat de trio-ul radio; 19.30 Concert al orchestrei radio; 19.30 Concert al orchestrei radio; 23 Serată muzicală. Berlin.—Orele 13.15 Pentru agricultori; 16.30 Pentru doamne; 18 Concert de pian; 19.30 Curs de limba engleză; 20 30 Filmul vorbitor, conf.; 21 Concert cu muzică din operete. Viena.—Orele 12 Concert matinal; 16.15 Trans. de radiofotografii; 17 Concert de după amiază; 19.10 Prin Austria, conf.; 20.54 Ora, meteorul; 21 Concert simfonic. Budapesta.—Orele 1015 Concert de plăci de gramofon; 13 Muzică de clopote; 13.05 Concert; 14 Ora, met.; 15.20 Inf. preţul mărfurilor; 17 Pentru doamne; 17.45 Ora, met., înălţimea apei; 18.10 Conf; 18.40 Concert cu muzică, uşoară; 19.45 Pentru radio-amatori; 20.30 Recitări; 21 Concert, de orch.; 22.30 Ora, met. Constantinopol —Orele 19 Muzică turcească; 20.45 Ora, meteorul; 21 Concert; 22 Ultimele noutăţi. Paris.—Orele 20.45 Jurnalul vorbit; 22.10 Meteorul; 22.20 Concert al orchestrei radio. CINEMA ODEON.—Echipagiul avionului de luptă după romanul lui I. Kessel. TEATRU CINEMA TRIANON—Blondinette... cu Marion Dawes. Jurnal şi o comedie. CINEMA BULEVARD PALACE.— Şarpele cu Greta Garbo. CINEMA SCALA. — „Domnul Marchiz“ cu Eckman. Seara revista „Racul pe pământ“ cu Mişu Fotino. GRADINA ŞI SALA CINEMA ELITE (fost Frascati, Victoriei 33).—Marele succes Revista „Eu mâna ţi o sărut Madam“ şi filmul „Infernul Fecioarelor“. CINEMA SELECT. — „Femeia divină“ cu Greta Garbo- „Dr. King şi medicul său Milly în citirea gândului la distanţă“. CINEMA COLOS.—„Scampolo“ şi revista „Of! Of! Voronoff! !“. CINEMA MARIOARA VOICULESCU. Anny Ondra în „Primul sărut“, Trupa D’Ayol-I.ică Rădulescu joacă revista „Mi-a sărit muştarul“. CINEMA MARNA. — „Vulpea Argintie“ şi artişti. TEATRU CINEMA RAHOVA.—Vândută de propria sa mamă cu Dolores Costello şi Warner Oland şi Revista „ Foarte Simplu“. CINEMA ROMA. — „învingătorul“ cu Edie Polio şi o comedie cu Moritz şi artişti. CINEMA MARCONI. — „Piccadilly“ cu Anna May Wong şi artişti. GRADINA MARCONI (calea Griviţei 94).—„Păţania lui Don Vagmistru“, cu Ion Morţun CINEMA VOLTA BUZEŞTI.—Aventurile unui tânăr advocat şi „încurcă Lume“ de A. de Herz. GRADINA ŞI SALA CINEMA JUPITER. — „Cântăreţul de jazz“ cu Gibson şi trupa de reviste în frunte cu Tuchi Eremia. GRADINA CINEMA „FACLA“. — „Târgul de sclave“ cu Billie Dove. CINEMA TERASA BASARAB. — „Iancu Jianu, Regele Haiducilor“ acompaniat de corul operetei „Leonard“. Farmaciile de serviciu LUNI 1 IULIE 1929 G. Ramascan str. Doamnei 27, telefon 320/93 ; N. I. Georgescu Calea Grivitei 323; Em. Schuster Calea Victoriei 138, telefon 221/54; W. Gresser Calea Mosilor, telefon 74/12; D. Nicolau Calea Rahovei 81, telefon 25/30; Farmacia „Flora“ strada Carol 89 ; A. Solomon Calea Dudesti 28, telefon 6/64; N. Sterescu B-dul Elisabeta 34, telefon 321/45 ; M. Paleacu B-dul Ghica 57; St. Leonescu strada Romană coif. Tunari 2 ; Lelia Niculescu, str Maica Domnului 1, telefon 207/51 *difstroitur‘ primește SBONAKEKTE de VU.EUATDBA cu 70 iei pe iună De la „prietenii Mării“ Marţi dimineaţă ora6:20, pleacă în tabăra de vară de la Techirghiol Eforie, 30 ucenici de la şcoalele industriale din Bucureşti, elevii şcoalei primare No. 28 Griviţa, precum şi elevii şcoalelor secundare din Bucureşti, cu vagoane speciale, sub conducerea asoc. „Prietenii Mării“. Trenul soseşte in Eforie la ora 2 şi jumătate. Fiecare participant va avea bilet întreg clasa III distanţa Bucureşti- jar*TJÂS*i«Sii(!»: Eforie, . -j, trau fi, -u.1111 Curiozităţi MOBILE ” de rugăciuni din Tibet Bin a înţeles asemenea minunăţii nici că puteau exista în alte meleaguri decât în platoul Tibetului, ţara rugăciunilor şi a lui Dalay Lama. Tibetanii au un număr extraordinar de mare de Dumnezei şi fiecare D-zeu cât de mic ar fi el (bunăoară D zeul frunzelor, D zeul furnicilor), are pretenţia să fie rugat mult, mult de tot, încât bieţii locuitori pentru a scăpa de povara rugăciunilor, care le ia jumătate din viaţă, au construit un fel de roţi pe care au scris rugăciunile lor, roţi ce sunt puse în mişcare chiar de credincioşi, cu mâinile lor. După unii iama (preoţi tibetani), roţile trebuiesc mişcate numai dela stânga la dreapta, dar secta Rom,— din spirit de opoziţie-a luat hotărârea de a mişca roţile în timpul rugăciunii numai şi numai dela dreapta la stânga. Pe roţi sunt lipite hârtii de rugăciuni, unele au doar câteva sute, altele până la 10.000, ba o roată din Tigri măsurând 3 m., în diametru, cuprinde nu mai puţin de jumătate milion de rugăciuni. La mănăstirea Gan-Den-Co-Hoo-Fei, roţile sunt mişcate de mori de vânt şi mori de apă. Aceste mori sunt pentru cei leneşi. E de ajuns să se vadă în mişcare şi sunt scutiţi de rugăciuni; morile se roagă pentru mii de oameni. Dacă civilizaţia europeană se va introduce vreodată în Tibet atunci nouile rugăciuni nu vor mai fi purtate de vânt, ci de motare Diesel, şi poate chiar de maşini electrice. Capitala Explozia unui Sirius La hotelul „Universal” din str. Gabroveni s-a întâmplat dri următorul accident: femeea Iulia Boncea, îu vârstă dee 39 ani, madamă în serviciul hotelului, aprinsese o maşină „Sirius”, la care voia să prepare nişte mâncare. Maşina, fiind desigur defectoasă a explodat iar stropii de benzină împroşcând pe femee, i-au aprins îmbrăcămintea de pe ea, pricinuindu-i arsuri grave pe tot corpul. La ţipetele disperate ale victimei, sărindu-i în ajutor soţul ei, Alexandru Boncea, s-a ales şi el cu arsuri grave la ambele mâini. Intre timp, flăcările au cuprins şi lucrurile din casă. Sosind o echipă a postului „Central” de pompieri, incendiul a putut fi stins, înainte de a lua proporţii. Fiind anunţată „Salvarea”, la faţa locului a venit internul Gheorghiu, care după ce le-a dat primele îngrijiri necesare, i-a transportat cu o ambulanţă la spitalul Brâncovenesc, unde au fost internaţi. Păţania unui călugăr Călugărul Isidor de la mănăstirea Cernica, ori noapte pe la ora 1, pe când se dusese la o casă din piaţa Sf. Gheorghe spre a căuta pe o soră a sa, în timp ce urca scara s-a întâlnit cu un individ care tocmai se scobora şi care imbrâncindu-l l-a aruncat jos, de la o înălţime de câţiva metri, în cădere călugărul căpătând o rană la mâna stângă. A fost condus la sediul ,,Salvării“ unde a fost pansat şi lăsat liber, rana neprezentând vreo gravitate. * * Accident Cismarul Ion Vişan, de 35 ani, domiciliat în str. Delea Nouă No. 12, ducându-se ori la un văr al său din şoseaua Iancului, spre a scurta drumul, a voit să sară peste gardul ce împrejmuia un loc viran, dar căzând şi-a fracturat piciorul stâng. Cu o ambulanţă a „Salvării“ a fost dus şi internat la spitalul Colentina. VIITORUL a F. —-------------•»•©•».' — - - SPORT Concursul de înot — Instalaţiunile F. S. S. R. de la şosea — Soc. „Muntenia“ a reuşit după o muncă de patru săptămâni să clădească după un sistem american toate pavilioanele şi toate instalaţiunile necesare ştrandului de pe terenul F. S. S. R. de la şosea. Terasele de 2.000 m. p. au în faţă un parc de 4.000 m. p. în care sunt răspândite 200 bănci din beton armat, chaises-ronguri, etc. In dreapta sunt trei terenuri de tenis la a căror chemare suntem siguri că vor răspunde cele mai ultime rachete; tot aici întâlnim un pavilion medical prevăzut cu toate aparatele moderne, şi instalaţiuni de hidro şi fizioterapie. In stânga e pavilionul cu ape minerale şi lăptărie, precum şi un pavilion cu 1.000 scafuri de oţel pentru păstrarea obiectelor de valoare. In clădirea principală întâlnim 22 diferite magazine. Trecând mai departe ajungem la plaja şi bazinul înconjurate de 2.000 cabine individuale şi 1.000 vestiare. Basinul lung de 100 m. şi lat de 50 m. cu adâncime până la 4 m. va fi întrebuinţat cu folos de înotătorii noştri şi va permite desfăşurarea fidelă a competiţiunilor nautice. Plaja ce se întinde pe o suprafaţă de 28.000 m. p. va fi folosită cu mult succes de cei doritori a se bronza, iar cele 80 duşuri vor fi şi ele întrebuinţate aşa cum trebue. Pe cealaltă parte este bazinul copiilor având o suprafaţă de 600 m. p. precum şi aparate de educaţie fizică. Două puţuri cu electromotoare şi pompe ecentrifugale vor deservi pe zi 10 000.000 litri apă, primenirea făcându-se conţinu printr’un sistem de cascadă ..a mijlocul bazinului este fixată trambulina care va permite salturi de la 1 —10 metri, iar jos bazinul este scobit până la 6.50 metri. Deschiderea va avea loc în ziua de 6 Iulie Densc.meni se spune că primul concurs international de înot se va tine aici sub patronajul F. S. S. R. eului. Toată lucrarea s’a construit în timp de două luni. ■ KanKagraKSLwrJsiucasR saasai ■rrm Tractorul „LINKE 50 H. P. - Model TANC ADESIUNE MARE ASUPRA TERENULUI VITEZA MARE — FORŢA MARE pentru AGRICULTURA, INDUSTRIE etc. Tractorul cel mai indicat I Oferte, detalii şi demonstraţiuni prin reprezentanţa I. B. GIBSON Bucureşti, Str. G. C. Cantacuzino 45. — Telefon 207 106. A DOUA LOTERIE a SINISTRATILOR «u 5.345 CÂSTIGURI IN VALOIUrE TOTALA DE *7.000.000 SI ANUME: 1 Câștig de . ■ ■1.006.000 Lei 1 99 99 • « ■ âoe.ooo 99 99 99 ■ ■ ■ 99 99 9 9 ■ ■ ■ 300.000 9« 3 câștiguri de cât® 200.000 99 6 99 99 99 100.090 99 1 @ 99 99 99 50.000 99 2 99 99 99 49.000 59 12 99 59 99 20.000 99 VS 99 99 99 10.000 99 60 99 99 99 5.000 99 99 99 99 1.900 59 S.175 99 99 99 400 99 COSTUL UNUI BILET ESTE Ol 59 LEI Compui® din 2 isutăSi a câta 25 Bai fiecare «WMannengBMMMBiiMMMBDämaäiiicnMiMMfwiiffinrMiViifiirrn-MiiTrwrnr — üirarTwiir üii* TiTiimTiTdiMi ■■■■■■ In BUCUREȘTI, biletele se găsesc de vânzare la bănci, casse de schimb şi Comitetul Central pentru ajutorarea Sinistraţilor, Str. Bateriilor 22 şi vânzători ambulanţi. In PROVINCIE, biletele se găsesc de vânzare la Bănci, Casse de Schimb, Comitetele Judeţene de Ajutorare a Sinistraţilor, (prefecturi) şi alc comiteteie Comunaie de Ajutorare a Sinistraţilor, (primării). Tragerea s® va efectua în ziua de 1 Noiroabrie 1929, la Bucureşti MARELE APELIEP de DOGARIE ŞTEFAN Piata Br. Boisseu 14 (Maladie Macelaru). Tel. 361'«2 Executa după comandă cr cste de vas având gata în depozit, zecători şi ajutoaie noi de orice capacitate. Prafuri moderate. Obţinut Medalie de Aur. Expoziţia Moşii SOC. ANON. ROM. A APICULTORILOR PENTRU PROCURARE DE MAŞINI AGRICOLE BUCUREŞTI( Strada Calfei 27, Telefon 309010 Adr. telegrafică „Semănătoarea“ ATELIERE şi DEPOZIT: Calea Coroîianilor 59, telefon 203 17 Sucursalele in CRAIOVA, BRAILA, ROŞIORI de VEDE, CHIŞINĂU şi Agenţii la Casele de Credit ale Agricultorilor din capitalele de judeţe, unde are depozite de desacere vinde cu gsrcîwî de concurenţă şi înlesniri de laSaSă I Hoiherr'^clirant!s'^layton"Shutt'eworth'Lanz’ SECERATOARE simple IEGATOARE, ' COSITOARE. GREBLE fabricate Melichar, Mc. Cormick, Eckert și Johnston. TRACTOARE AGRICOLE Mc. Cormick și „Hart-Parr“ de petrol și O I Pull de motorină sau petrol. MOTOARI : Gardner, Crossley, Hofherr-Schrantz şi indigene. MORE TARANESTI şi SISTEMATICE fabricat propriu „Semănătoarea“ şi francez Teisset-Rose-Brault. PIETRE de MOARA, obicinuite şi masive, franceze „La Ferté-sous- Jouarre“. SFOARA de MANILA, Standard, La recolte şi Sizal. tartan de I ^ Stin de Copil JCobită de^mdină ha de 3flobile anSteasm TEIEF* 25/65 168 cfr.Sfii JtpoSÎoli68| Grefa Trib. Prahova SECŢIA I-a EXTRACT D. Nicolae Ceapă cu domiciliul ales în Ploeşti, str. I. Romanescu No. 7, cu petiţia înreg. la No. 7549 din 1929, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Maria Niculae Ceapă, din comuna Drajna de Sus, jud. Prahova, pentru cauze determinate de lege. Din căsătoria lor au rezultat un copil de sex bărbătesc cu numele de Vasile în etate de un an şi jumătate. Soţia posedă ca avere 1/4 din imobilul din comuna Drajna de Sus în întindere de 2 Ha., cu o casă pe el. Acest extract se va publica în ziarul „Viitorul“ Bucureşti. Grefier, Nedescifrabil No. 38786 , 1929. Iunie 27 Cel mai tânăr suveran din Sume C©i?Şiaisa3?e din pag. I-a copiL Şi-a început studiile, învaţă, o dată cu limba română şi pe cea franceză şi engleză. Arată preferinţa lmbei franceze mai ales de când distinsul ministru al Franţei 1« Bucureşti, d. Puaux, a binevoit să-i ofere o colecjiune ele cărţi frumoase, din partea unei mari case de teăitura franceză. Enacajiunsa fizică a fiului mei este cu totul îngrijită şi contribue in mare parte, ca şi lunga şedere pe plajatic la Constanţa, la menjinerea Lui în perfectă stare a sănătăţii. In adevăr, micul rege Mihai calăreşte cu eleganţă, ceea ce face admiraţiunea supuşilor săi, printre care —exemplu unic astăzi—nuare nici un vrăjmaş. Această simpatie unanimă a populaţiunei româneşti se îndreaptă şi către blânda principesă care conduce, cu atâta grije şi perspicacitate educaţia fiului său. înţeleg acum toată semnificaţia frazei ce mi a rostit cu emoţie marele istoric român, d. profesor N. Iorga: —„Niciodată vreo pată n’a atins rochia sa...“ * — Adesea, după orele de studiu, îmi mărturiseşte principesa, ţin mulţi vreme p® fiul meu lângă mine şi-i învăţ cultul virtuţii, fără care viaţa omenească n’ar putea fi rodnică. Foarte mişcată de amintirile vieţei sale, pe care le păstrează pentru dânsa singură, şi foarte atentă faţă de educaţia fiului, Principesa Elena continuă: ' » — Pentru a face dintr’un copil un rege, nu i de ajuns ca o adunare de oameni calificată să proceadă după regulele constituţiei, la alegerea Iui ci trebue să-l creşti, să-l formezi şi să-i luminezi orizonturile. Trebue să-i arăţi că aparţine poporului său.. Desigur sarcina mea este greu de împlinit, dar ea îmi est® dragă“. Cerând principesei Elena să-mi spună ceva asupra operelor populare de binefacere, a căror organizatoare şi animatoare este şi pentru cari ea cheltueşte fără a ţine socoteală din caseta personală, îmi spune cu modestie' t • I! f — Ceea ce fac este foarte naturaL Nu este bucurie mai mare decât ti ajuţi pe altuL Ora de audienţă trecuse demult Mulţumit Principesei cu recunoştinţă pentru această dovadă de bunăvoinţă. — Sunt fericită îmi spune Principesa că am putut sta de vorbă câtva timp cu d-voastră, căci mi-aţi reamintit graţia şi surâsul Parisului, pe care-l iubesc. Traversând saloanele pline de flori de liliac şi iasomie al căror parfum mă urmăreşte ca şi acela al principesei al acestei mame adorabile, mă gândeam cât este de greu pentru o femee singură să-şi crească copilul şi că sarcina aceasta e cu atât mai anevoioasă când este vorba de un copil-rege. Am ieşit. Aerul este răcoros. Soldatul de gardă din faţa porţei regale stă nemişcat. Casca lui de oţel străluceşte la soarele de primăvară. Rachete albe, verzi, roşii, brăzdează cerul şi se risipesc în jerbe multicolore şi luminoase. Vechile palate ale Capitalei României îşi ascund acoperişurile în mijlocul brazilor, cari sunt plantaţi ca nişte colonade cât vezi cu ochii. Reîntorcând privirea înapoi, zăresc o clopotniţă ca a unei biserici, este pavilionul pe care-l părăseam, pavilionul care adăposteşte pe cel mai tânăr Rege din lume, Mihai I al României, şi pe mama sa, dulcea Principesă Elena. NELIA PAVLOVA DOCTORUL I. R. CERNA Specializat la Paris pentru BOALE de PIELE şi SIFILIS Cons. 2—5 str. Vasile Lascar, 111 I. " ------------------------------------- Grefa Trib. Teleorman SECŢIA H-a EXTRAS T D. Panne Petre Stancu Ciubreag, din comuna Măldăeni prin pct. înreg. la No. 3689 din 1929 a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Maria Panne St. Ciubreag din comuna Bivoliţa judeţul Teleorman, pentru părăsirea domciliului conjugal. Din căsătorie a rezultat 1 copil şi anume Petre în etate de 6 luni. Soţii nu posedă nici un fel de avere. Termenul de judecată s’a fixat la 23 Septembrie 1929. Drept care am format prezentul extract. Grefier, Calotescu No. 21264 1929, Iunie 26