Viitorul, iulie 1931 (Anul 23, nr. 7019-7045)
1931-07-01 / nr. 7019
L RADIO 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz, 13 Muzică instrumentală (plăci de gramofon) 13.30 Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar 13.50 Muzică uşoară (plăci de gramofon) 18 Orchestra Moţei: Muzică uşoară şi românească. 19 Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10 Orchestra Moţei: Continuarea concertului. 20 Muzică românească (plăci de gramofon). 20.40 D. prof. I. Fortunescu: Sufletul Olteniei. 21 Orchestra Radio: Rossini: Uvertură la „Wilhelm Teil“ E. Waldteufel: Foarte frumoasă, vals; P. Mascagni: Dans exotic; R. Wagner: Introducere, corul torcătoarelor şi balada din „Vasul fantomă.“ 21.45 D. Stella Voinescu: Palatul de justiţie. 22 Orchestra Radio: Rameau: Rigaudon din „Dardanus“; Grieg.: Poem; Rimsky-Korsakow: Imn către soare; Massenet: Meditaţiunea din Thais (violină d. Teodoru); F. Lehar: Selecţiuni din opera „Éva“. 22.45 Informaţiuni. BUDAPESTA 20 Concert. PARIS EIFFEL 20.30 Buletin meteorologic; 20.30 Concert al orchestrei radio. PARIS CLICHY 20 Concert al orchestrei radio; 20.30 Rezultate sportive, buletin meteorologic; 20.40 Cronica radiofonică. BUDAPESTA 21.30 Concert al orchestrei de ţigani. PARIS CLICHY. 21.15 .Ştiri de presă, informaţiuni, ora exactă. PARIS EIFFEL 21 Continuarea concertului. CINEMA CAPITOL. (Sala şi Grădina). — Melodia Slavei cu J. Codan, Magda Sonya, etc. CINEMA .VOX. — Va banque cu Marie Belle, Albert Fogane, etc. CINEMA TRIANON. — Căpitanul de covertă cu Harry Liedtke. CINEMA FEMINA. — Numai pe tine te-am iubit. CINEMA REGAL. _ Fraţii Karamazoff cu Fritz Kortner şi Ana Stern şi complette. CINEMA SELECT. — Parada dragostei cu Maurice Chevalier şi Jeanette MacDonald, completare jurnalul Fox. CINEMA CORSO.. . Noapte bună, fetiță dulce cu Hanse Stuewe, Charlotte Suza, etc. CINEMA BULEVARD PALACE. — Cântecul păgânului cu Ramon Novarro și Dorothy Janis. Complectări cu Stani Bran și jurnal Fox. CINEMA A. R. P. A. (Sala Franklin. — Sacrificul unui frate cu Albert Steinrueck, Werner Pitchan, etc. CINEMA A. R. P. A. (Sala Episcopiei). — Tartuffe cu Emil Janings, Lil Dagover şi Werner Kraus. CINEMA VOLTA JBUZEŞTI (sală şi grădină). — Prinţesa carnavalului şi o comedie. CINEMA MARIA. — Totul pentru bărbaţi şi o completare. CINEMA RAHOVA. — Nimic nou pe frontul de vest. CINEMA TERRA. — Marsul flă-Muzică de dans modernă şi de jazz. BUDAPESTA 23 Continuarea plăcilor de gramofon. VIENA 23 Continuarea muzicei de jazz. BUDAPESTA 24 Plăci de graMOmânzilor şi o complectare, seara trupa Georgescu-Iași. CINEMA MARCONI. — Floarea Rinului, o completare cu Miki scamator și trupa Roland de Jasy. CINEMA CERCUL SUBOFIȚERILOR. — Tarigeff și o comedie. CINEMA OMNIA. — înapoi la natură cu Jeanette MacDonald și o completare. CINEMA LIDO. — Faust complect sonor cu Emil Jannings și Goesta Ekman. ---------------- • .—*---------------. GREFA TRIB. PRAHOVA, Secț. I-a il* EXTRACT D-na Vavila Dumitru I. Georgescu născută Ion St. Tudose, domiciliată la părinții săi în comuna Telega, jud. Prahova, cu petițiunea înreg. la No. 57.345 din 29 Septembrie 1930, a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Dumitru S. Georgescu, pentru motive determinate de lege. Din căsătoria numiţilor soţi a rezultat un copil de sex masculin. Soţul pârât posedă ca avere o vie în suprafaţă de circa 3750 m. p. şi una prăvălie în comuna Călineşti, compusă din mai multe camere şi locul împrejmuit, via se află în comuna Filipeşti de Pădure. Acest extract se va publica în zia ■ui „Viitorul“. Grefier, Indescifrabil , No. 53.184. — 1931, Iunie 23" Jlf MEMENTO CINEMA-RADIO Programul zilei de azi Marţi VIENA 21 Continuarea orei vesele vieneze. BUDAPESTA 22.15 Concert de plăci de gramofon. PARIS EIFFEL 22 Continuarea concertului. VIENA 22.15 Meteorul, știri; 22.30 fon (continuare) CINEMA. Reprezentanţii Camerei de Comerţ Poloneze la Cernăuţi — Şedinţa festivă de la Camera de Comerţ şi Industrie. — Salutul delegaţiei. — Vizitarea stabilimentelor industriale. Banchetul dela Hotel Palace — Cernăuţi. — Astăzi la orele 5 dimineaţa au sosit în localitate, venind cu rapidul dela Bucureşti, delegaţiunea poloneză a Camerei de comerţ şi industrie. S-au transportat apoi la sediul Camerei de comerţ şi industrie unde în onoarea lor a avut loc o şedinţă festivă la care au participat toţi consilierii precum şi numeroşi reprezentanţi ai comerţului şi industriei din Cernăuţi. Delegaţiunea luând loc în sală, d. Vihoviei, preşedintele Camerelor de comerţ şi industrie din localitate, a deschis şedinţa salutând călduros pe distinşii oaspeţi în numele industriaşilor şi comercianţilor din Bucovina. Referindu-se la relaţiunile comerciale polono-române, d-1 Vihovici face un lung expozeu accentuând în deosebi identitatea nevoilor şi necesitatea unei colaborări cât mai strânse în interesul ambelor state. D-1 Vihovici închee urând din suflet cât mai mult succes operei de cooperare a ambelor state în interesul aspiraţiunilor politicoeconomice comune. In numele oaspeţilor poloni, răspunde în limba franceză d. Jerczy Iwanowsky, senator, preşedintele Camerei de comerţ polono-române din Varşovia şi fost ministru al industriei şi comerţului. Şedinţa luând apoi sfârşit au făcut o vizită diferitelor stabilimente şi întreprinderi comerciale şi industriale din localitate. La orele 1, Camera de comerţ şi industrie din Cernăuţi a oferit oaspeţilor un banchet. Autoastat d-nii Vihoviei şi dr. Vasile Marcu în numele comercianţilor şi industriaşilor români, iar în numele populaţiei poloneze din cuprinsul ţării d-l Conte Della Scala. In numele delegaţiunei a răspuns d. Jerzy Iwanowsky. Serbarea de fine de an a Liceului Militar şi a Şcoalei profesionale de fete din kemânji CERNĂUŢI. Miercuri 24 ort. la orele 5 d. a. s-a desfăşurat pe stadionul Societăţii Sportive „Dragoş Vodă“ serbarea de fine de an şi absolvirea promoţiei Regele Carol al II-lea. Au participat la această serbare, autorităţile civile şi militare, magistraţi, profesori, ofiţeri, studenţi, elevi şi un public select şi foarte numeros. Cu această ocazie asistenţa şi-a exprimat admiraţia pentru nou construita tribună de pe stadion, ridicată de Soc. Sportivă „Dragoş ’ Vodă, din iniţiativa d-lui avocat . Gheorghe Vântu şi cu concursul armatei. Serbarea a început la orele 5 d. a. După raportul şi revista batalionului de elevi, d-l General Stratilescu a distribuit premiile la tragerea ofiţerilor şi elevilor precum şi premiile la învăţământ, celor mai silitori elevi. D-l general Stratilescu, a ţinut elevilor o frumoasă cuvântare îndemnând pe elevi să-şi dea şi pe viitor aceiaşi silinţă. Termină aducând elogii Maiestăţii Sale Regelui Carol al II-lea. Corul liceului de sub conducerea d-lui prof. de muzică Petrovici- Zorello a cântat Imnul Regal. Remarcăm în deosebi ţinuta ireproşabilă a elevilor din Liceul Militar cari au defilat în faţa d-lui general Stratilescu, după care a urmat programul sportiv, foarte bogat, alcătuit din exreciţii de ansamblu, ştafete, jocuri de oină, wotleybale, tracţiune cu frânghia şi piramide, toate executate astfel încât au stârnit admiraţia tuturor. Serbarea dela Şcoala profesională de fete In ziua de 24 ort. la orele 10 dim. a fost serbare de fine de an a şcoalei profesionale de fete din Cernăuţi. Ca în toţi anii şi anul acesta s’a organizat o frumoasă expoziţie, sub conducerea d-nei Diaconu, directoarea şcoalei. In sala festivă au fost expuse lucruri de artă executate de eleve. A urmat apoi o producţie de coruri executate de eleve sub conducera d-nei laCot.-colonel Baroţi care a fost răsplătite cu aplauzele celor din sală. După terminarea producţiilor d-na directoare Diaconu a distribuit premii în bani şi în cărţi elevelor meritoase. Apoi a urmat vizitarea expoziţiei unde au fost admirate lucrurile executate sub conducerea d-nei profesoare colonel Dumitrescu şi a d-nei Drafta. Prinderea vestitului bandit Polisciuc Ministerul de interne a fost încunoştiințat că vestitul bandit Folisciuc, cel care a terorizat ani dear findul populaţia din multe regiuni, a fost prins dri 28 iunie, în judeţul Hotin. Arestarea fostului preşedinte al Camerei de comerţ din Bârlad Ni se telegrafiază din Bârlad, că s’a emis mandat de arestare împotriva Danzig—Varşovia Bucureşti-Sofia-Salonic Eri a avut loc inaugurarea liniei aeriene ce leagă Capitala noastră cu Parisul, Varşovia, Constantinopol, Belgradul, Viena, Budapesta, Praga, Sofia şi Salonic. La orele 8 dimineaţa toate avioanele au fost puse în linie pe platforma de prezentare. Cu acest prilej au ţinut cuvântări d-nui general Rujinski, din partea d-lui ministru Manoilescu, d. Szemberk, ij ministru Poloniei, Pomenof, ministrul Bulgariei şi un reprezentant al Greciei. După terminarea cuvântărilor, d. general Rujinski a tăiat tradiţionala panglică ce bara trecerea avionului lăsându-i calea liberă, lui Haralamb Vasiliu, fostul preşedinte al Camerei de comerţ din acea localitate şi a lui A. Zisu, pentru escrocherii săvârşite în dauna acelei instituţiuni. In amintirea Generalului Berthelot „La Société des Foreziens“ a hotărât să ridice un monument in locul său de naştere, generalului Berthelot, care s’a născut la Feurs, un orăşel din centrul Franţei, vechea capitală romană a regiunii Forez. Această idee întâlneşte pretutindeni o vie simpatie şi nu ne îndoim generalul berthetot că în special in România ea va fi primită cu entusiasm. Numeroase personalităţi au aderat de pe acum la comitetul constituit în acest scop, printre cari şi generalii Pétain şi Vouillemin, bine cunoscuţi în România. Executarea monumentului a fost încredințată amicilor și compatrioților săi Joanny Durand statuar și Varmoud des Costes, arhitect. „La Soclété Amicales des Foréziens“ are sediul său la Paris, 31 Boulevard Bonne Nouvelle. v . ...... Cel cari se duc... Moartea profesorului Ion Pentia din Banat In Banat, la Caransebeş, a închis ochii încă în plină tinereţe, Ion Pentia, directoul liceului „Traian Doda“. In primii ani ai carierei sale, Ion Pentia, a scris mai multe tratate de pedagogie şi a fost unul din cei mai harnici colaboratori ai revistelor asociaţiilor învăţătoreşti. Preţuit pentru inteligenţa sclipitoare şi înţelegerea problemelor româneşti, legate de interesele naţionale ale Banatului, Ion Pentia, hotărât, a contribuit în mare măsură, la propagandă culturală, începută cu atât entusiasm de grupul profesorilor. La 1922 când d. dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii publice, a început ofensiva culturală pentru înfiinţarea şcoalelor, în fiecare oraş şi cătun din Ardeal şi Banat, profesorul Ion Pentia, a fost unul din cei mai puternici susţinători ai şcoalei şi ai bisericei române. O boală însă care nu iartă, a doborât pe acest minunat apostol al neamului, de la graniţa de vest. Prin moartea lui Ion Pentia, învăţământul pierde un element de valoare, iar noi un bun şi vrednic sămănător al scrisului românesc din Banat. , ST. VLADESCU VIITORI» Lumea muncitoare TOT CHESTIA ŞOMEURILOR Cu toate că s’a arătat pe larg situaţia nenorocită în care se sbate industria, până în prezent nu s’a luat nici o măsură de îndreptare. Mii de muncitori, ingineri şi funcţionari, rămaşi fără ocupaţie sunt ameninţaţi să moară de foame sau să cerşească pe uliţele oraşelor. Răul acesta, nu se mărgineşte numai la Bucureşti, el este general. Fantoma lipsei de lucru s’a întins asupra ţarei întregi. Dăm câteva exemple : In regiunea Reşiţei, marile urzini, topitorii de fier, mine, exploatări de păduri, etc., lucrau pâuă acum 3—4 ani, peste 60.000 muncitori. De doi ani numărul lucrătorilor a scăzut treptat, iar astăzi nu sunt ocupaţi decât cel mult 10—11.000 oameni. Dealungul râului Mureş sunt peste 120—130 fabrici neutru fasonarea lemnului cari ocupau până în anul 1926—1927 peste 200.0000 oameni. Astăzi în toate fabricile nu se mai găsesc decât 45.000 oameni absolut necesar pazei şi întreţinerea maşinilor. De la Oradia Mare spre Sala Mare dealungul graniţei se găsesc foarte multe fabrici şi ateliere industriale, cari în permanenţă ocupau peste 30.000 oameni. Astăzi toate, dar absolut toate, au încetat orice activitate, iar personalul este concediat. In Maramureş, leagănul românismului, acolo unde zeci de mii de ţărani români, cântând doina lucrau în păduri la fasonarea lemnului, — căci nu au pământ de agricultură, — astăzi e jale şi disperare. In păduri nu mai răsună lovitura de bardă sau de topor, iar ţăranul român caută de lucru pe uliţele Sighetului pentru 20 lei pe zi. In Moldova, fabricile de zahăr Ripiceni, Roman şi Adjud, au redus personalul la jumătate In Bucureşti, situaţia este mai mult ca nenorocită Marea industrie metalurgică din Bucureşti, este în agonie, iar 6«» 20.000 muncitori sunt foarte îngrijoraţi de soarta lor. Ce vor face aceste mii de lucrători ? Ei nu au pământ să-l lucreze, nu au nici unde să se retragă la ţarii Ministerul de industrie trebue să intervie repede şi energic. ILIE P. CALCIU Tinerii cari au drepturi la amânări pentru studii Au drept la amânări pentru studii pe timpul dela 1 Noembrie 1931 la 1 Noembrie 1932, tinerii recrutaţi cu clasa 1932, în condiţiunile art. 71 L. R. şi 72 I. R. din 1930, precum şi cei recrutaţi în condiţiunile art. 52 L. R. din 1913, care au nevoe de aceste amânări pentru studii superioare; tinerii clasei 1932 care nefiind recrutaţi la epoca legală (clasa 1932) în condiţiunile art. 71 şi 72 L. R. din 1930, au cerut şi obţinut acest drept dela ministerul armatei; cei cari la epoca legală a recrutării nu au fost recrutaţi cu art. 71 L. R., vor putea face cerere de amânare pentru studii la cercul de recrutare respectiv sau comandament teritorial până la data de 1 August 1931, angajându-se ca până la 15 Octombrie 1931, să depună actele de însumare cu termen redus, după care cererea provizorie făcută până la 1 August se va lua în considerare. Ca măsură tranzitorie şi în mod cu totul excepţional numai pentru acest an se consideră ca drepturi câştigate, amânările excepţionale care s’au acordat în anul 1930/931 pentru elevii din ultimul an al şcolilor normale, licee sau şcoli profesionale superioare, sau pentru a da examenul de bacalureat, dacă aceşti tineri nu au obţinut diploma sau certificatul care să Ie dea dreptul a urma studii superioare şi deci nu ar putea obţine dreptul la beneficiul art. 71 sau 72 L. R. 1930 până la 1 August 1931, urmând ca la 1 Noembrie 1931, să fie neapărat încorporaţi, indiferent ce studii ar urma la acea dată. Toţi tinerii din categoriile de mai sus vor trebui ca cel mai târzi până la 1 August a. c„ să depună , la cercurile de recrutare respective (cei din străinătate putându-le depune chiar la ataşaţii militari) cereri de amânări de studii, arătând şcoala superioară sau facultatea unde doresc să urmeze studii. Tinerii cari au împlinit etatea de 27 ani (respectiv 29 ani pentru medicinişti, veterinari şi farmacişti) vor fi încorporaţi cu prima clasă ce se cheamă sub arme, indiferent dacă au terminat sau nu studiile pentru care au cerut amânări, urmând a face serviciul militar în condiţiunile în care au fost recrutaţi. Vor putea cere şi obţine amânări pentru studii tinerii recrutaţi în condiţiunile art. 72 L. R. 1930 sau art. 53 L. R. 1913 cari fiind absolvenţi ai şcolilor profesionale, superioare şi doresc a termina studiile acelor şcoli. Tinerii cari au fost amânaţi medical de la şcolile pregătitoare pentru ofiţerii de rezervă sau de la corpurile de trupă în luna Noembrie 1930, vor face cereri de amânare pentru studii în condiţiunile tinerilor de mai sus, încare caz dacă li se aprobă amânarea cerută, nu se vor mai prezenta pentru o nouă clasare medicală rămânând clasaţi în lipsă ca buni de serviciul militar şi amânaţi pentru studii. ŞTIRI din TARA Slatina COLONII DE VARA. Pentru copii săraci şi debili din oraş, primăria în unire cu d-na medic a oraşului, a organizat de a trimite la băi la Agigea (Constanţa), un număr de 30 elevi de curs primar şi secundar în trei serii de câte 10 copii cărora li s’au plătit întreţinerea şi transportul de C. F. R„ prima serie plecând in ziua de 25 iunie. NU SE ACHIT LEFURILE. -„ Personaluul spitalului din oraşul nostru nu a primit salariile de trei luni, iar hrana bolnavilor nu a fost achitată din luna Martie. Din această cauză bunul mers al spitalului suferă mari neajunsuri O RUGĂMINTE.— Elevii anului III ai şcoalei elementare de comerţ din Slatina, roagă Onor, ministerul instrucţiunii, de a le aproba să dea examen particular în sesiunea de toamnă, suportând toate cheltuelile ce ar rezulta ca comisiunea, mai ales că mulţi din ei sunt sprijinul familiei. DIVERSE.— Tribunalul Olt a acorelat moratoriu comerciantului I. Cepăreanu din oraşul nostru, pe timp de 3 ani cu cotă fie sută la sută şi cu procente legale. S-a autorizat de către trib. Olt funcţionarea Soc. Anonime „Oltul“, pentru comerţul de cereale, cherestea şi instrumente agricole. Din consiliul de administraţie fac parte d-nii avocat T. Ionescu, Pătrăşcioiu, Demetrian, Măcărău. Necunoscuţi făcători de rele, prin spargerea acoperişului casei s-au introdus în locuinţa femeei, Dumitru Cincă furându-i mai multe obiecte casnice şi suma de 5000 lei. Cazul se cercetează. CORESP. — Femeia Ioana Antoniu din str. Chiristigiilor 15, s’a plâns poliţiei că pe când lipsea de acasă, hoţii i-au furat un covor persan. Se fac cercetări pentru prinderea hoţilor. — Funcţionarului Samuel Lengovici dela Agenţia de vapoare Watson & Youel i s’a furat în lipsa sa din biurou un ceasornic de aur şi ustensile de biurou. Se crede că autorul este dintre muncitori. ’ ŞOARECI DE VAPOR. — Căpitanul vaporului „Harpa“ sub pavilion englez a reclamat autorităţilor portului, că din cabina marinarului Don Foo Chuan s’au furat haine, rufărie și bani. Căpitănia Portului a dispus cercetările de rigoare. Se crede că hoțul nu este străin de echipagiul vasului. SEMĂNĂTURILE. — Se pare că starea semănăturilor a fost mult ameliorată de ultimele ploi căzute. Promit în special o recoltă îmbelșugată semănăturile din raza comunelor: Docuzol, Crucea, Carol I și Dorobanți, asupra cărora a plouat și în ultimul timp. Constanţa URAGAN. — O violentă furtună s’a deslănţuit Vineri dimineaţă asupra Constanţei şi meleagurilor dobrogene. In scurtul timp cât a durat uraganul a smuls din parâmé vapoarele ancorate în port la dana No. 4 şi le-a îngrămădit unele lângă altele. Vapoarele „Gilaud“, „Batile“ şi „Dobrogea“ s’au ciocnit fără a suferi însă grave avarii, dar au prins la mijloc o barcă pe care au zdrobit-o. Victime omeneşti n’au fost. CULTURALE. — Sub auspiciile soc. „Astra“ din localitate, seminarul Musulman, a cărui activitate culturală merită toată lauda, s’a deplasat dela reşedinţa sa din Medgidia, pentru a da în sala Cazinoului Municipal, un mare festival artistic. Programul, excelent alcătuit, din couri româneşti şi turceşti, precum şi recitări din literatura noastră naţională, satisface cele mai exigente gusturi. LANŢUL FURTURILOR. D. B. Gartenberg a reclamat poliţiei că în timpul nopţii trecute răufăcători s-au introdus prin forţarea ferestrei în locuinţa sa din strada Cuza Vodă No. 48, de unde au furat diverse lucruri de îmbrăcăminte şi suma de 8000 lei. Autorităţile poliţieneşti au deschis o an■Hchetă. Drâgăşani-Vâlcea POLITICE. - D-l Gh. Luculescu din acest oraş. Prezidentul delegaţiei interimare a judeţului nostru, a dimisionat din această demnitate. BATAE. — Ilie Stanciu cârciumar din Drăgăşani, a bătut pe sergentul de poliţie Bolocan, pentru faptul că acesta nu l-a lăsat să ridice nişte vite dela oborul de gloabă, cazul se cercetează de d. şef al poliţiei Drăgăşani. RAZII. — Cu ocazia unei razii făcută în târgul de săptămână, de organele poliţiei, s’au găsit sătenii T. Popescu şi Momete Ion din comuna Deleni-Olt, făcând comerţ de geambăşie, fără a avea formele legale. S’a dresat acte de dare în judecată. ARESTARE. — Vasile Vărzaru, şofer şi proprietar de maşini de curse, din localitate, a fost arestat de poliţia, locală şi înaintat Parchetului Vâlcea, pentru faptul de fals în acte private, trimiţând o telegramă false, societatea „Noel“ Bucureşti, în detrimentul d-lui IlieBratu din localitate. CONDAMNARE — Judecătoria Mixtă Drăgăşani, a condamnat pe: N. Edulgţ la lei 2000 amendă contravenţie, V. Târşa lei 5.000 amendă, pentru port ilegal de armă, la câte 500 lei amendă, pe 40 de alegători din comuna Nemoiu, pentru neridicarea cărţilor de alegător şi neprezentarea la vot. Ion P. Bârneaţă din Guşoeni la lei 2.500, contravenţia la legea port armă, Gh. Stanciu din Drăgăşani, lei 2.000 amendă pentru distrugere, Mărgărit Joiţa-Drăgăşani una lună închisoare, pentru înstrăinare de avere sequestrată, Ilie I. M. Joița- Olteanca la lei 2.000 amendă, pentru furt de lemne, Ilie S. Preda- Olteanca lei 3000 amendă pentru distrugere, Lina I. A. Florea la lei 1.000 amendă și 15 zile închisoare, pentru înstrăinare de avere sequestrată și Gheorghe Pârvulescu la o lună închisoare pentru furt. „ tabletele de Aspirinăsunt unice în lume. După joc sunteţi încins şi vâ odihniţi. Cum sunteţi uşor îmbrăcat, răciţi repede. Luaţi la timp în asemenea cazuri tabletele de Aspirin Baia psntru reumatici •• .,4 ^ ff'* Se fac băi direct în nămolul izvoarelor de pucioasă fierbinţi din natură. De aci succesele cunoscute în toată lumea la reumatism, Gută, Sciatica, boli de femei etc. Băile şi hotelurile sunt la un loc. Viaţa ieftină, cure globale, orice fel de sporturi şi nenumărate distracţiuni Prospecte şi informaţiuni detailate prin: H. STEREMEICHEE, , Bucureşti I.4 Str. Smârdan 4/11, DE VANZARE DE ÎNCHIRIAT VILĂ NOUA, mobilată, confort modern, Strada Boerescu cod Cuza Vodă, Cinci dormitoare, Holi, Sufragerie, Terase, Dependinţe. Adresaţi Bucureşti Sf. Constantin 29 A., Dimitriu sau îngrijitorului vilei Neacşu. melodic şi conştiincios vremul curs primar, secundar şi corigenţe. A se adresa la ziar sub Ionescu A. DOCTORUL TIBERIU IKASTASIU Boli interne şi boli de copii CONSULT 47 p. m. B-dul Pake 62. Telefon 67/6© Tehnica dimitală 8 Miram Soc. anon. B-dul Domniţei No. 1 Instalează medici, policlinici, dispensării. Mobilier şi Instrumente eftine. Credite, plăţi rate lunare. GREFA TRIB. ILFOV, Secţia II-a c.c. EXTRACT D-na Elena St. Ioniţă, prin petiţia înreg. la No. 20.607 din 1931, a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Ştefan Ioniţă, cu dom., în str. Berentari No. 162 Buc., pentru motive de părăsire de domiciliu, insulte grave şi lipsă de alimente şi ajutor. Din căsătorie a rezultat un copil cu numele de Florica Ioniţă de doi ani. Soţul pârât nu posedă avere. Act dotal nu există. Termen pentru a doua conciliere a fost fixat în ziua de 6 Iulie 1931, în cab. prezidenţial. Acest extract se va publica în ziarul „Viitorul“ conform art. 285 pr. civ. Grefier, Tg«»*«No. 31.473’ 41 GREFA TRIB. ILFOV, Secţia II a c.c. EXTRACT. D. Petre Moroianu, domiciliat în Bucureşti, calea Călăraşilor No. 162, cu petiţia înregistrată la No. 21.225 din 25 Iunie 1931, a intentat acţiune de divorţ, în contra soţiei sale, Zoe P. Moroianu, născută Simion Mihailescu, dom. în Bucureşti, calea Călăraşilor No. 162, pentru motive de insulte grave. Din căsătorie, au rezultat trei copii şi anume: Mircea Ioan, născut la 25 Mai 1911; Bogdan, născut la 12 Februarie 1915 şi Mihail, născut la 27 Noembrie 1916. Averea soţiei se compune dintr’un imobil situat în Bucureşti, calea Călăraşilor No. 152, azi 162, ca dotă. A cincea parte indiviză din imobilul din Bucureşti, calea Plevnei No. 90; Lei 20.000 numerar şi lei un milion numerar, daţi cu împrumut de soţie, d-lui Ion S. Mihăilescu fratele d-sale. Soţul nu se serveşte cu act de paupertate. Termenul înfăţişării e fixat pentru ziua de 6 Iulie 1931. Acest extract se publică de noi Grefier, prin ziarul „Viitorul“ conform art. 285 cod. civil, modificat. Grefier: D. Botoran No. 31.480. _ 1931, Iunie 21 | Dosar Nr. 3474/931 11 / Ludea Bonier (Continuare din pagina 1 a) firii pământului, dar prin aceasta clasa marilor proprietari a devenit mai nestabilă, mai puţin interesată încă la binele obştesc. Cât despre clasa intermediară ea nu trăeşte prin sine ; trăieşte din celelate două, care abea îşi duc zilele şi ele“. , Intr’o ţară bogată, cu de toata îmbelşugată, prea puţin s’a pus încă în valoare, din cauza lipsei de economii, deci de capital, ca şi din lipsa răbdării ; totul se improvizează numai în preajma nevoii, fără nici o stabilitate pentru lung termen. Lăsând la o parte simpatia pe care autorul o arată pentru o parte dintre conducătorii noştri politici, explicabilă prin relaţiunile oficiale mai strânse, avute cu ei, deci prin acea politeţă exclusiv franceză, cartea lui Romier, cum am spus, este una din puţinele, dacă nu singura scrisă de străini care atrage atenţiunea prin juste interpretări, bazate pe observări corespunzătoare realităţii. Este o carte de felul căreia nu se prea găseşte nici în literatura română. CORPUL PORT. TRIB. ILFOV] PUBLICAT TUNE . In baza adresei Nr. 11887/1931, a Jud. Ocol. II Buc., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 1 Iulie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică În Bucureşti, str. Aurel Vlaicu Nr. 10, averea mobilă urmărită a d-lui dr. A. Popea, care se compune din un birou lemn mahon și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. Sarai. Șeful Portăreilor, Gh. D. loan , Secretar, V, Carabela. Dosar 9427/931. Nr. 51034. — 1931 Iunie 22 CORPUL PORT. TRIB. ILFOV] PUBLICATIUNE În baza adresei No. 11.895 din 1931, a Jud. Ocol. II Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 Iulie 1931, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Colonel Iacobini No. 34, averea mobilă urmărită a d-nei Alexandrina şi căp. Licări pers. şi soţ pentru aut., care se compune din un aparat de radio cu 4 lămpi şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. Leonid* Șeful Portăreilor, Gh. D. Ioa* 4 Secretar, V. Carabela No. 51.679. — 3931, Iunie 23. Dosar No. 4995/931 CORPUL PORT. TRIB. ILFOV. PUBLICATIUNE In baza adresei Nr. 29584/1931, Jud. ocol. III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 20 Iulie 1931, dela ora 12 din ei înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Xenopol Nr. 4, averea mobilă urmărită a debit. Stela Al. Opreanu, care se compune din un șifonier cu trei oglinzi cristal și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Eugen Câmpeanu, Șeful portăreilor, Indescifrabil Secretar, V. Carabela Nr. 53609, 1931 Iunie 27. 1