Viitorul, martie 1932 (Anul 24, nr. 7225-7250)

1932-03-02 / nr. 7225

I ) 9 la Universitate DIN OMAGIU ADUS d-lui profesor dr. STEPAN HINOVICI — D-sa a fost proclamat doctor „honoris causa“ — Universitatea din Capitală a lui Franţei“ îi aparţin ei, iar unul sărbătorit ori — în sala mare de festivităţi — pe d-l prof. Ştefan din ei, distinsul botanist. Guig­­nard, fost chiar preşedintele ace­lui Institut. Şi în ţ­ara noastă era natural să găsim primele manife­­staţiuni ale chimiei şi ştiinţelor­­naturale, pornind din vlaga far­maciştilor de pe vremuri ca Const. Hepites, fost prof. al acestei şcoli, Trausch, Andreas Franck, fraţii Konya, etc. Şi dacă şcoala de far­macie ar fi avut organizaţia pe care trebue s’o aibă, ţara nostră ar fi putut înregistra astăzi mai mulţi oameni de ştiinţă şi un mai mare progres pe tărâmul aceştia cât şi al industriei chiar. Totuş înregistrăm şi la noi cazuri în care farmacia a îndrumat pe unii spre iubirea, ştiinţei: un Istrati a văzut­ primele reacţiuni al© chi­miei în laboratorul farmaciei spi­talului Colţea, iar mai în urmă a ajuns profesor de toxicologie la şcoala de farmacie; un Mrazek mai înainte de a deveni învăţatul geolog a fost un modest farma­cist ; însuş ctitorul Morgei mai înainte de a practica delicatul său meşteşug, a învârtit din greu mor­­arul farmaciilor Briss şi a spi­talului Colţea. Chiar şi acel ce vă vorbeşte, deşi un farmacist, şi-a desvoltat modesta sa activitate în ogorul farmaciei. Aduc aci un omagiu facultăţii de farmacie şi farmaciştilor noştri, pentru con­tribuţia lor la progresul chimiei, al acestei ştiinţe atât de indispen­sabilă şi lor, amintind cu câtă râvnă au participat la crearea So­­cietăţei de chimie din România. Aduc cu această ocaziune un o­­magiu de recunoştinţă fostului ministru al instrucţiunii, d-lui prof. dr. Angelescu, care ne-a dat autonomia învăţământului farma­ceutic pecetluind cu semnătura sa, legea înfiinţărei facultăţei de far­macie. Prin aceasta însuş ca me­dic a confirmat dictonul latin: „Farmacio sor or medicinae non an­cit Io“. Mă simt cu atât m­ai emoţionat cu cât această distincţiune mi se înmână de un distins elev al meu astăzi purtătorul de drapel al facultăţei de farmacie. Ge satisfacţie mai mare pentru un maestru decât să fi putut apu­ca zilele de a vedea pe elevii săi, conducându-i opera mai departe ! Şi maestrul a isbucnit în la­crimi, fost proclamat “ al facul­ Minovici, care a „doctor honoris causa tăţii de farmacie. Au participat pe lângă câteva mii de studenţi de la toate facul­tăţile din Capitală, d-nii prof. Mina şi N. Minovici ; prof. Rie­­gler, Vintilescu, Deleanu, Solaco­­lu, Udrisky, Musceleanu, Mathin- Iaşi, Şt. Bogdan , d-nii Brancovi­­ci, colonel Grinţescu, general Ni­­coleanu ,dr. Lascăr, inginer Fur­nică, farmacişti Mitică Ionescu, Beket, Guci, senator Zlotescu. D-l prof. N. Iorga era reprezen­tat prin d-l­­prof. C. Kiriţescu, di­rectorul învăţământului superior. D-l prof. VINTILESCU, decanul Facultăţii de farmacie, a rostit o documentată cuvântare, amintind diferite momente din cariera de profesor a d-lui dr. Ştefan Mino­­vici, condiţiunile dificile în cari a lucrat, pasiunea d-sale pentru ştiinţă şi pentru desvoltarea în­văţământului la România. Răspunsul d-lui prof. Ştefan Minovici D-l prof. ŞTEFAN MINOVICI după ce a mulţumit d-lui profe­sor Iorga pentru sentimentele ex­primate a arătat ca farmacia a fost şi va fi mereu un izvor de ştiinţă şi de cultură. Se mân­dreşte şi astăzi, farmacia france­ză, că 7 din membrii „Institutu­l întreaga asistentă impresiona­tă i-a făcut o caldă manifestaţie de simpatie. mmmm D-l prof. dr. ŞTEFAN MINOVICI Un incident de incom­petenţă Cuvântul acuzării In numele regiei P. C. A. a vorbit domnul Cristea Niculescu, membru în consiliu, fost secretar general al minis­terului de industrie şi comerţ. D-sa a combătut tema apărării, că d-l coman­dor Ionescu-Johnson a fost prigonit de consiliul de administraţie al regiei por­turilor. Consiliul, in faţa neregulilor, constatate, l-a trimis în judecata înaltei Curţi fără a lua altă măsură împotriva sa. D-l comandor Ionescu a fost acela care în loc să aştepte rezultatele proce­sului, a luat ofensiva împotriva­ consi­­lului, aducându-i acuzaţii prin presă şi alte căi şi sabotând sistematic toate mă­surile administrative ce le lua pentru bu­nul mers al serviciului. A arătat că e inexactă afirmaţia apă­rării, că parchetul a închis dosarul ne­regulilor de la S. M. R. La dosarul înal­tei Curţi de Conturi se găsesc o serie întreagă de adrese ale judecătorului de instrucţie, prin care acesta cere dosarul original pentru a putea face cercetările de rigoare. Pricea deffciftasor d@la S. M. R. Intrând în expunerea propriu zisă a procesului, domnul Cristea Niculescu a arătat ca chiar de la începutul funcţio­nări regiei P. A. C. s’a pus problema­ de­ficitelor S. M. R. Acese deficite, însă nu trebue să sperie S. M. R. poate aduce •economiei naţionale servicii atât de mari, încât să compenseze deficitele. Nu e mai puţin adevărat, că deficitele tre­­buesc reduse la minimum sau la zero. In această ordine de idei eistă docu­mente, care arată că problema originei deficitelor a preocupat pe alţii decât pe d-l comandor Jonnson. Dar d-l comandor Ionescu a mers nană acolo încât, atunci când consiliul i-a dat ordin cateoric, să nu mai cum­pere de la firma Lazopol din Constantin-­nopol, ci numai prin licitaţie publică, d-Sa a redactat un raport prin care susţi­nea, că regia P. C. A. nu a­ dat preavi­zul legal firmei Lazopol şi, în conse­cinţă, că aceasta ar avea drept la daune şi d-l Johnson a dat ordine să se con­tinue aprovizionările fără nici o licita­ţie, de la o singură firmă din Constanti­­nopol, anulând astfel ordinul expres al consiliului de administraţie. Consiliul P C.A. a lunit In cercetare pricina deficitelor de la S. M. R., cum am spus, imediat după înfiinţarea re­giei, în 1029. D-l comandor B Sign­escu, azi amiral, arătând că unele din cauzele deficitelor prea mari ale acestui servi­ciu, sunt aprovizionarea neregulată cu materiale dela Constantinopol și defec­­tuozitatea aprovizionării cu cărbuni. S’a anumit atunci o comisie, care să cerceteze aceste defectuozități. La 1 Ia­nuarie 2030, dl comandor Johnson a fost numit director al S. M. R.-ulu , din actele aflate în arhiva regiei, NU au reese că d-sa ar fi făcut în acest Interval vreo propunere concretă, a­­tâtt în priviriea aprovizionării cu ma­teriale, cât și cu cărbuni, pentru în­lăturarea deficitelor. La 23 Februarie 1930, Consiliul de ad­ministraţie, în urma unui raport al d-lui comandor Ionescu, prin care cerea un avans de 6 milioane şi jumătate lei pen­tru a face plăţi de cărbuni, materiale şi altele, a numit o altă comisiune compusă din d-l amiral Bălănescu şi d-l inginer Georgescu, care să studieze chestiunea. In ziua de 1 Martie 2030, consiliul a a­­probat concluziile acestei comisii, con­form cărora un număr foarte restrâns de cheltueli puteau fi plătite direct de S. M. R. Dar în ce priveşte materialele în general, s’au dat instrucţiuni speciale, ca ele să nu fie cumpărate de la Con­­staninopol, ci numai prin concurenţă. Cânt despre cărbuni, să se creeze un de­pozit de circa efrop tone la Constanţa. f­­asstfa cărbunilor din Anatolia In ziua de 15 Mar­tie 1930, se constată din procesul-verbal al consilului de ad­ministraţie, că d. comandor Ionescu a comunicat verbal consiliului, că ar pu­tea avea cărbuni de la Zunguldak din Anatolia, cu preţul de 23 schillingi tona. Consiliul a răspuns că n’are de fă­cut, principial, nici o obiecţiune acestei propuneri, având deplină încredere în d. Johnson. A însărcinat, deci, pe d. co­mandor Ionescu să ducă tratative­le sâ obţină oferta ce avea să fie supusă con­siliului spre examinare. Din ceeace a urmat însă, s’a consta­tat cu stupefacţie, că d. comandor Johnson, avea deja oferta dela un d. Vlasof care se pretindea reprezen­­tantul soc. Heraclea din Anatolia, în momentul efind o comunicase ver­bal Consiliului; ba, o şi înregistrase la S. M. R., dar n’o prezentase con­siliului. După consiliu, d. Johnson pune pe oferta ce o ţinea în biroul d-sale rezo- liţia­­ „Prezenta ofertă s’a aprobat în şe­dinţa dela 15 Martie 1930. Se va cere «infirmarea pentru a trata". Iar In ziua de 17 Martie mai pune o rezoluţie : „Chestia s’a aprobat în întregime de soflsiliu in şedinţa din 17 Martie". Dar la 17 Martie, după cum se constată din registrele Regiei, nu s’a ţinut niciun consiliu. Ce rost a avut această a doua rezo­luţie a d-lui comandor Ionescu . Tot în ziua de 17 Martie, fără a aştepta confirmarea consiliului şi fără a trata, d-sa a comunica ofer. faptului că i s-a aprobat oferta pen­tru 10 mii tone. Abia la 18, aceea lună, a cerut direc­ţiei generale să i se confirme aproba­rea ofertei, fără a alătura şi textul ei. D-sa cerea deci, o aprobare în alb. Tot în acelaş timp, şi iarăşi fără a aştepta aprobarea consiliului, d-l co­­ysan­dor Johnson a dat ordin telegrafic vasului „Bucegi“ —­ care se găsea în Constantinopol — să plece la Zunguldak spre a iner­ca 3200 tone cărbuni. j u t» i c i a R Presol Comandantului Ionescu Sohrsmn in FATA ÎNALTEI CURŢI De CONTURI Chestia calităţii cărbunilor­ ­sat să fie arătate facturile, pentru a se înlătura orice bănuială ce plana a­ Suura d-sale? cietăţii. Direcţia minelor „Hrad­ea“ a recu­noscut că numărul facturilor prezen­tate corespunde numerelor unor fac­turi emise de societatea aceasta la da­­cele date. Dar facturile ce i se arătau, nu erau ale sale. Cerându-se să arate facturierul, Direcţia minelor a refu­­zat categoric. Mai mult , ulterior, în urma inter­venţiilor ce­­ se făcuse pentru reluarea relaţiilor cu mina (pe care consiliul le rupsese tocmai in urma refuzului acesteia de a arăta copia facturii), se scrie din nou la Zunguldak, arătân­­du-se că pentru a putea relua relaţiile, consiliul pune o primă condiţie: arăta­rea facturierului. Cererea direcţiei C. P. A. a fost din nou refuzată. Nu este curios, cum d. comandor Io­nescu nu a luat 10c alături de consi­In faţa înaltei Curţi de conturi s’a ! Fără să dea nici o indicaţie asupra şi de delegatul minelor, din care reese judecat, in continuare, procesul d-lui­­ modului de recepţie şi a condiţiunt­ că preţul a fost de 19 shiltingi şi 1/3. romancior" Ionescu-Johnson pentru ges-­­ lor ce treb­ie să le îndeplinească că" Aceşti cărbuni — şi nu­lţii — ne-au diune neregulată, ca director al S. M. R. , bunii a­u fost facturaţi nouă cu 23 shirlingi, cam în cursul anilor 1930 şi o parte din 1931. Peste alte două zile, adică la 20 Mar- ! se poate constata din factura dela tie, a repetat cererea de a i se con-I dosar. firma aprobarea oferte, anexând, de data 1 . , ,, „ aceasta, și textul ei. Consiliul luând in). **X!S.ta ^eC'a proba nemndoioasn, că cercetre chestiunea în ședința dela 22 iodurile an i°st majorate de la 19 la Martie, a găsit că oferta nu e avanta­joasă. D. comandor a insistat arătând că a trimis deja vaporul „Bucegi“ să în­carce 3200 one. Pus în fața faptului în­deplinit, a aprobat procurarea acestor D-l V. AL Jean­, în numele apărării, a căutat să arate că împotriva d-lui co­mandor Ionescu-Johnson s’a dus o pri­goană sistematică pentru dezonorarea lui. A ridicat, apoi chestiunea incompe­tenţei înaltei CCurţi de conturi de a judeca pe fostul director general al S. M. R„ de­oarece acesta n’a fost gesti­onat, iar actele sale administrative au fost infirmate de judecătorul de in­strucţie 23 shirlingi. In faţa acestor fapte, subdirectorul general al regiei P. C. A., d. Mihalo­­pol, a fost însărcinat să meargă la­­Constantinopol pentru a verifica exac 3200 tone, în curs de încărcare. Pentru intitatea facturilor, după registrele se­restul cărbunilor necesari serviciului, consiliul a pus în vedere să se ceară o­­ferte direct de la mină, nu prin interme­diar. Trebue relevat, că d-l comandor, deşi dăduse comanda pentru xo­ooo tone lui Vlasof, n’a suflat nici o vorbă des­pre atest lucru în fața consiliului, D-sa a trimis la 1 Aprilie pe agentul nostru din Constantinopol la direcţia minelor „Heraclea", pentru a cere ofertă. E foarte semnificativ raportul agentului S. M. R., d-sa mi-a dat a înţelege, că nu pricepe de ce ne adresăm direct d-sale". De ce directorul minelor nu vorbea pe faţă, ci da numai „a înţelege", dacă nu era nimic de ascuns ? Acelaş agent declară, că directorul minelor „Aştepta lămuriri" de la domnul Johnson, pentru a putea face oferta. Deşi din aceasta reese clar că directorul mi­nelor de la Zauguldak aştepta să facă oferta numai după primirea lămuririlor d-lui Johnson, când acestea au fost pri­mite, directorul minelor n’a mai ofertat ,iu? N,ar fi fost d.sa cel mai *intere. și a trims S. M. R. la reprezentantul său din România. Care să fi fost acele „lămuriri", care au deschis schimbarea de atitudine­ a directorului minelor de la Zunguldak ? D-l Johnson îi comunicase, după cum se constată din copia scrisorei aflată la dosar : „Ne aşteptam să ne cereţi, să ne adresăm reprezentantului dv. Deci, a­­cestea fusese lămuririle d-lui Johnson : ii indicase directorului Zunguldak, că S. M. R. să se adreseze reprezentantu­lui său de le Bucureşti. E adevărat că în aceeaş scrisoare d. Jonnson mai spunea : „V’am adresat scrisoarea în chestiune pentru a răspunde dorinţei consiliului nostru de administraţie şi vă rugăm să ne trimiteţi răspunsul pentru a îndeplini formalităţile cerute de lege". Prin aceste cuvinte, d-l Ionescu „lămurea", că intervenţia d-sale fusese făcută nu­mai de formă. Trecând la chestiunea calităţii căr­bunilor, d. CRISTEA NICULESCU a­­arătat că leit-motivul apărării e că cu 19 shilingi tona se puteau procura căr­buni marine-lavée obicinuiți, pe când d. comandor cumpărase o calitate spe­cială, numa cu 15 la sută praf. De laceea plătise 24 shirlingi tona. Justi­ficarea aceasta e trasă de păr. Coman­da ce d. comandor o dăduse lui Vla­sof la 18 Martie, în concordanță cu oferta acestuia de altfel, nu vorbea decât de cărbuni „marine-lavée" — fără nici o altă indicaţie de cărbuni speciali. Şi numai când la 22 Martie, a văzut că consiliul nu-i probă oferta din cauza preţului exagerat, d. John­son ii scrie lui Vlasof la 24 Martie în­­trebându-1 intr’o scrisoare, ce calitate de cărbuni are să-i livreze. Vlasof i-a răspuns în aceeaș zi. Că îi va livra o calitate specială, întrebarea firească ce oricine și o poate pune e : cum se poate ca cineva să facă o comandă a­­tât de importantă, de 10.000 tone (în va­loare de 11 milioane lei) şi abia după o săptămână de la darea comenzii, să întrebe ce calitate i se va furniza... Că scrisorile schimbate între d. Jo­hnson şi Vlasof în privinţa calităţii­­cărbunilor nu aveau alt rost decât să justifice majorarea preţului, o dove­deşte faptul că d. comandor Ionescu ,nu a luat nici o măsură să comunice căpitanilor de vapoare, că vor avea de primit o calitate specială. Există chiar la dosarul Ialtei Curţi declara­ţie căpitanului Marcu, de la vaporul „Bucegi" prin care se spune că n’a­­primit calitatea specială decât o sin­gură dată, după ce se începuse cer­cetările. Tratativele d-lui Com. Johnson Recepţii nelegale gVî* In Ce prveşte cantităţile, nu s‘a făcut nici o recepţie legală care să garanteze cantităţile recepţionate. Domnul Cristea Niculescu a dat o serie de detalii tehnice, care dovedesc acest lucru. D-sa a mai citat un fapt, din care reese cum s‘a putut jongla la S. M. R. Cu cantităţile, Agentul de la Constanţa a raportat direcţiei generale. Relevam de la început acea coinci­denţă de a trata,, care reese şi din pro­cesele verbale ale consiliului de admi­nistraţie şi din însăşi actele d-lui Io­nescu. Ce să trateze ? Din declaraţiile făcute înaltei Curți de conturi reese că ar fi fost vorba să se trateze termenele de livrare, dar în textul ofertei se prevedea clar „Livra­rea se va face în măsura cererilor dv.“. Deci, nu mai putea fi vorba de trata­tive. De altfel, nici un act din dosar nu arată că ar fi existat vre­un fel de tra­tative după ce domnul comandor Io­nescu a aprobat oferta. De altminteri de ce, in şedinţa dela 22 Martie, atunci când i s-a comunicat că nu i se aprobă oferta, d-sa nu a protes­tat atrăgând atenţia Consiliului că a co­municat deja furnizorului aprobarea ofertei ? Nu numai că d-sa n'a făcut acest lu­­dar chiar a îndeplinit acea executare de formă a hotărârii consiliului Cerând oferte direcţiei minelor dela Zuguldak. Apărarea mai aduce în scrij­gunea temei sale o scrisoare a d-lui consilier Nico­­lau prin care acesta afirmă că-şi a­­minteşte, în adevăr, că s'ar fi dat apro­barea ofertei. Lăsând la o parte faptul că procesul-verbal e semnat și de d-l Nic­lau, dar când s'a discutat în consiliu raportul comisiei însărcinate cu cerce­tarea chestiunii cărbunilor, domnul Nî­­culau n'a făcut nici o obiecţiune şi n'a a atras atenţia celorlalţi membri, că apro- a ca­ta transporturile de cărbuni făcute barca ar fi fost dată ; din contră, din procesul-verbal se constată, că d-sa a fost primul care a votat trimiterea in judecata Curții de conturi a d-lui co­mandor Ionescu, ceea ce nu ar fi avut rost, dacă, cum pretinde apărarea, d-l consilier Nicolau era de părere că o­­ferta ar fi fost aprobată de consiliu. Se mai constată din procesul verbal, că d. Nicolau a întrebat dacă nu e­­­xistă şi o aşa zisă „hapă", care se plăteşte comandantului şi care ar ju­stifica majorarea preţului din fac­turi. Cu alte cuvinte, d. Nicolau, in­vocat în ajutorul său de d. Johnson, şi-a exprimat convingerea că facturile de cărbuni au fost majorate pentru a se plăti comandanţilor de vase anu­mite sume, pe care legea nu le în­­gădue. Reţinem în orice caz, afirmaţia că facturile de cărbuni au fost majorate. La verificarea facturilor s’a atras a­­tenţia d-lui Ionescu, că ele sunt în ne­regulă, că nu sunt timbrate şi nici semnate de cei în drept. D-sa a sus­ţinut că facturile sunt emise din Tur­cia, în conformitate cu legile locale. Din corespondenţa aflată la dosar reese, insă, Că d. Vlasof declară şi el, că facturile se emit dela Zunguldak. Totuş, ulterior, s’au găsit dovezi, că în realitate facturile au fost emise in ţară, dar pe formularele societăţii. Re­prezentantul din ţară al minelor dela Zunguldak a fost nevoit să recunoască în sens, că în adevăr, facturile sunt­­emise de el aci la Bucureşti. De unde reese că pe lângă contra­venţia la legea timbrului, s’a mai să­vârşit un fals, prin afirmaţia constant făcută anterior, că facturile sunt ră­­mise în Turcia, Consiliul şi direcţia generală a P. C. A. n'a avut cunoştinţă de comanda de cărbuni dat­ă de d. comandor Io­nescu decât Spre sfârșitul anului, când d-sa, pentru justificarea cheltuelilor, a înaintat facturile pe care d-sa le a­­chitase prin casa Mueller din Londra, reprezentantul S. M. R., fără a avea viza consilierului controlor impusă de lege. In acelaș timp se punea chestia ma­jorării poriului. Există la dosar o a­­dresă a Consulatului turcesc din Bu­cureşti, prin care se arată, că preţul cărbunilor la Zunguldak a fost cam de is-*26 shilling­­tona, in loc de 23 (cât sa facturat). Pe lângă aceasta re­gia P. C. A. posedă facturi originale tot de la „Heraclea", pentru unul din vasele închiriate de către S. M. R., cu prețul de 19 shirlingi tona. Mai grav încă, la unul din transporturile de căr­buni din comanda Vlasof-Johnson, s’a găsit certificatul de origină al Came­­­r-­­or comerț din Zunguldak, semnat pentru reprezentantul minelor din Zun­guldak şi in contul său personal, vama Constanţa a găsit o serie de diferenţe in plus care au mers până la i5°o tone la un singur transport. D-l comandor Johnson nu a făcut nici o cerere, şi a admis drept bună afirma­ţia reprezentatului minelor, că acese diferenţe în plus provin din faptul că ţipa aflată în cărbune la încărcare, s’a scurs in timpul transportului, deşi încă din clasele primare se învaţă că apa scursă dintr'un material, face să-i scadă greutatea, nu ca să crească. La această explicaţie, d-l comandor Johnson a­dăugat alta : defectuotzitatea cântarului C. F. R., fără să cugete un moment, că o instituţie cum e calea fe­rată, nu poate avea cântare care să mă­soare 27 la sută în plus peste greutatea adevărată ? Controlând însă la uzina de gaz din Bucureşti, unde a fost expediată majo­ritatea acestor cărbuni, s-a constatat între cântarul C. F. R. de la Constanţa şi acel al Uzinelor de gaz din Bucureşti o diferenţă de 20 tone la o cantitate de peste 6000 tone. Aşa în­cât nu există de­cât trei posibiliăţi : S. M. R. a fost fu­rat la taxele de transport, sau uzine de gaz din Bucureşti a fost furată la­ can­titatea ce a plătit, prin complicitatea organelor C. F. R. dela Constanta şi a acelora dela uzina de gaz din Bucureşti sau S. M. R. a fost furat, luându-se cărbuni din depoziul său dela Con­stanţa şi expediindu-se la uzine de gaz din Bucureşti. In orice caz, directorul S. M. R. era dator să lămurească de atunci lucrul, iar dacă nu putea, era dator să defere ches­tia parchetului, nu să o închidă pe mo­tive ce nu stau in picioare. Trecând la afirmaţia d-lui comandor Ionescu că realizase un câşttig de 2.150.000 lei din transporturile făcute în contul reprezentantului minelor dela Zunguldak, domnul Crisea Niculescu a arătat că această cifră se bazează numai pe nişte prevederi ale d-lui Ionescu, şi că până azi, deşi i s'au cerut din anul trecut, d-sa n'a comunicat datele din care să reiasă , care a fost câştigul real, nu cel prevăzut de d-sa. D-l comandor Johnson prevedea în toate socotelile d-sale„ că vasele noa­stre, la întoarcerea lor spre ţară, vor lua cărbuni dela Zunguldak, dar nu întot­deauna s’a realizat prevederea d-sale pentru că au fost cazuri când vapoarele au fost trimise chiar goale dela Con­stanţa şi niciodată n’au încărcat caricul Complet. tr¥iî*2 CiffSsu" față, d-l Ionescu-Johnson nefiind gesti­onar. Coaslfish­ In concluzie, d-sa a cerut ca înalta Curte să constate, că la facturile de căr­buni există o încărcare de 1.115.200 lei la care se adaugă 149.438 lei dobânzile plătite de S. M. R. casei Muller de la Londra, căreia d-l comandor ii ceruse să achite facturile lui Vlasof, fără să aibă acoperire. A mai arătat că autoritatea consiliu­lui, aşa cum au decurs lucrurile fost știrbită, că consiliul c­ompediei o face să se execute măsurile ce trebuesc luate (pentru ca bunul mers al Regiei P. C. A. să nu sufere, și a cerut condamnarea d-lui Ionescu-Johnson. Orele fiind înaintate înalta Curte a decis amânarea desbaterilor pentru Vi­neri 4 Martie. TEATRU TEATRUL NATIONAL. — Seara: Intrigă și mor. OPERA ROMANA. — D-na Buter­fly.TEATRUL REGINA MARIA. — Seara: Adevărul gol, goluț. TEATRUL VENTURA. — Patima. TEATRUL ALHAMBRA. — Alham­bra petrece. TEATRUL MAJESTIC. — Bucu­reştii dansează. TEATRUL LIBER. _ Turneul tra­gedianei americane Olia Adler: Nevinovata şi Ultimul dans (pre­mieră). VIŢE ALTOITE Călit, superioară. Specialităţi pentru complectarea lipsurilor oferă RENUMEIELE PEPINIERE AMF RCFSI, media. Prețuri foarte reduse. Catalog gratuit CINEMA RIO.—Rondul de noapte. CINEMA CAPITOL. _ o noapte în Paradis cu Anny Ondra. CINEMA VOX. — O aventură ga­lantă. Cinema trianon. _ conto x Domnul secretar petrece. CINEMMA ROXI. — O noapte în Paradios. CINEMA FEMINA. — Michel Stro grofi. CINEMA REGAL. _ Dixiana. CINEMA SELECT. — Fracul. CINEMA CORSO. — Stan şi Bran candidaţi la aleger­ii Fiicele noas­tre. CINEMA BULEVARD PALACE. — Patru fete, trei băeţi. CINEMA FORUM. — Când barza face grevă. CINEMA OMNIA. — Ben Hur cu Ramon Novarro (operă complectă). CINEMA A. R. P. A. (Sala Episco­piei). — Trei băeţi şi o fericire. CINEMA A. R. P. A. (Sala Fran­klin). — Insula vapoarelor pierdute. CINEMA LIRA (fost Gloria). Mo tiv de divorţ cu Lieu Devers. com- Domtu­l Cristea Niculescu a mai exa- tpletate­ minat situaţia din punct de vedere legal, arătând ca nefundată tem­a apărării, că Curtea de conturi n'ar fi competentă să judece chestiunea, că legea contabilităţii Statului nu e aplicabilă în cazul de CINEMA MARCONI. — Toţi o vor pe Erika şi revistă. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — Mona Lisa cu Willy Forsh. Jurnal si comedie. In baza adresei cu No. 511Tiaaz­a jude. ocolu II Bucureşti se publică spre cunoş­tinţă generală că in ziua de 7 Martie 1932­­ era ora 12 din zi Înainte se va vinde cu licitaţie publică la localitate Str. Dr. Felix No. 80 Bucureşti, averea mo­bilă urmărită a debit. G. Lazinschi com­pusă din un polizor de picior şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Banca Populară Bucur Ciobanul. Publ. No. 18334. In baza adresei cu No. 51buţg32 a jude. oculu­­i Bucureşti, se publică spre cunoş­tinţa generală în ziua de 5 Martie 1932 dela ora 12 din zi înainte se va vinde cu licitaţie publică la localitate Str. Cer­­­năuti No. 2 București, averea mobilă urmărită a debit. Vladimir Bezinski com­pusă din un bufet de stejar si altele a­­nume specificate in procesul verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Banca Populară Bucur Ciobanul. Dos. 24090 Pub. Nr. 18367 In baza adresei cu No. 5148/932 a jude. oculu­­i Bucureşti, se publică spre cunoş­tinţa generală că in ziua de 7 Martie 1932 dela ora 12 din zi înainte se va vinde cu licitaţie publică la localitate Bul. Basarab No. 17 Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Maria şi Manole Pe­trescu compusă din un şifonier cu 3 uşi şi altele anume specificate in procesul verbal de urmărire spre despăgubirea credit Banca Populară Bucur Ciobanul. Dos. 26921 Pub. Nr. 18340 »W. ‘ « In ba­a adresei No. 7974/1932, a Jud. Ocol. III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Martie 1932, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică la loc. str. Vlădescu No. 48 Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Costică Gabrian, compusă de una bibliotecă de stejar şi al­tele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgu­birea credit. Gh. Bozocea. Publ. No. 18397. — Dos. 20904/930. In baza adresei No. 7087/1932, a Jud. Ocol. III Bucureşti, se publică supe cunoştinţa generală că în ziua de 5 Martie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publica la loc. str. Romană No 31 fost 87 Bucureşti, averea mobilă ar CINEMA MARNA. — Dansatioul regimentului şi revistă. CINEMA CLASIC-Mătăsari, B-dul Pake. — Ce va fi mâine (Televiziu­ne) şi compania de comedii. Se cau­tă un lacheu. , CINEMA RAHOVA. — Victoria şi ai ei husar cu Ivan Petrovici. CINEMA FILANTROPIA. — Fe­meia divină GU Greta Garbo, Lars Hanson şi o comedie. CINEMA CERCUL SUBOFIŢERI­LOR. — Tareviciul şi o comedie. CINEMA LI­DO. — Pat şi Pata­­chon Şomeri, şi completare. CINEMA OMNIA. — Visul tinere­­ţei. TEATRU TOMIS. — Program du­blu. Intre două femei, cu John Bo­les, Louis Wilson şi Automatul dra­gostei cu Lyon Dyers, Max Hansen. CINEMA INTIM. — David Golder şi artişti. CINEMA ROMA. — Călăreţul din mărită a diobit. Avram Nicolau, Texas ,compusă din una sufragerie și al-CINEMA MODEL. — Londra în tele anume specificate în procesul flăcări și revistă. — verbal de urmărire, spre despăgu-CINEMa REGELE FERDINAND birea credit. Soc. în nume colectiv, A.S.C.S.C.F.R. - In ghiarele gelo-1 „­Tuster & Hardt“. ziei și Şampionii maidanului co­medie. CINEMA COJ­OSEUM (Bragadirui) Oamenii în flăcări și Tragedia unui Ţar. Publ. No. 18347. — Dos. 15469/930. In baza adresei Nr. 12115 din 1932, a Jud­­ocol IV Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua DE ÎNCHIRIAT CAMERE, hall, teals, cu atenanse la parter şi trei camere hail, bage si bucă­tărie la etaj—ami­ele confort modern, vi­ a-vis de Cîrmîgiu. B-dul Schitu Magureanu 45. Pomi roditori Arteori de ornament, Trandafiri, Brazi etc. ofiră în calitate superioară PEPINIERILE STIRBEY BUFTEA -CARETI CATALOGUL— Vânzări mobiliare CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV In baza adresei No. 13446 1­932a jud. Ocol. 1 Urban Buc. se publică spre cu­noştința generală că in ziua de 15 Mar­tie 1932, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Str. Luterană No. 6 averea mobilă ur­mărită a debit. Marius Nicolaescu care se compune din una motocicleta cu ataş marca D­­­adi si altele anume specificate in procesul-verbal de urmăr­ire, spre des­păgubirea credit. Soc. in nume colectiv Deltă“» ” Publ.No. 18797 Dos. 17056­­­932 In baza adresei No. 4171­932 a Trib. Ilfov C. II Com. se publică spre cuno­ştinţa generală că in ziua de (şapte) Martie 1932 dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică la Bucu­reşti, Str. General Lahovari No. 66 a­­verea n­obilă urmărită a d-lui Sever Paschievici care se compune din una casă de bani şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre des­păgubirea credit. I. C. Petrescu. Publ. No. 18641. ---­In baza adresei No. 5150­­­932, a Tri­bunalului Ilfov Seria Tutelelor, se pu­blică spre cunoştinţa generală că in ziua de 4 Martie 1932, dela ora 12 din zi îna­inte se scoate în vânzare de către mo­ștenitorii defunctului R. Hamvas, un auto­­mobil marca „C h r e i s t e r" motor No. 53951-4 deteriorat. Vânzarea se va face în Bucureşti, str. Zoe Rămniceanu No. 15 la Garajul Ki­­selef. Publ No. 19049 de 5 Martie 1932 dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie pu­blică la loc., stlr. 11 Iunie Nr. 23 Bu­cureşti, averea mobilă urmărită a debit. Theodor Jurist, compusă din şease covoare şi altele anume spe­cificate în procesul verbal de urmă­rire, spre despăgubirea credit. Banca Biruinţa. Publ. Nr. 18361. — Dos. 8414/929^ In baza adresei Nr. 5356 din 1932 şi a Ord. Presid. Nr. 5455 din 1932, a Trib. Ilfov, Secţia I Corn., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 5 Martie 1932, de la orele 13 din zi înainte, se va vinde la licitaţie pu­blică în Bucureşti, Sala Tribunalu­lui Ilfov, Secţia I Corn, averea mo­bilă urmărită a debit. Adolf Bacalu, care se compune din un contract de concesiune petroliferă aut. la Nr. 259 din 1914, Trib. Dâmboviţa şi alt­tele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubi­rea credit. Banca Intreprinderilor Comerciale, Indust.­ii Agricole. ... ■«..». .... In baza adresei Nr. 6904 din 1932, a Trib. Ilfov, Secţia notariat, se pu­r­blică spre cunoştinţa generală că îrn ziua de 15 Martie 1932, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licita­ţie publică în Bucureşti, str. Ro­bert de­ Flers Nr. 23, averea mobilă urmărită a debit. Marin Ilinca, care­­se compune din un birou american lemn stejar şi altele anume specifi­cate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Preot I. 7. N. Popescu. Publ. Nr. 17454. ' i r"^’ Viţe altoite Port altoi şi butaşi cu rădăcini livrează din soiurile cele mai cunoscute in calitatea cea mai bună garantat soiuri autentice FR. CASPARI, Mediaş« Judeţul Târnava Mare — Catalog gratuit — SPECIALITATEA „NEUBURGER“ BISERICA din parcul Sf. Maria (Continuare din pagina 1-a) egalitate şi bisericeşti, cari spre no­rocul bisericei s’au sfârşit cu bine, confirmând opera înfăptuită. La această mentalitate ostilă unei zugrăveli purificată, de o ornamen­taţie îmbâcsită şi de un colorit prea viu, a contribuit în mare par­te şi gustul publicului din paro­hie, alterat, ca şi în alte părţi, de zugrăvelile aşa zise „neo­bizanti­ne", efectuate de către pseudo zu­gravi de biserici, proveniţi din lu­crători la un alt zugrav şi el prac­tician fără o pregătire artistică, şi dogmatică,­­ ci numai printr’o ru­tină profesională şi comerciala, de­generând dela caz la caz. Zugrăveala bisericei Sf. Maria este o reîntoarcem la buna tradi­ţie a picturei creştine din primele epoci, şi această îndrumare artis­tică sănătoasă revine în buna par­te M. Sale Regina Maria, care a recomandat pe soţii Brăescu pentru această lucrare, după ce aceşti ar­tişti încercaţi, îşi trecuseră cu de­plin succes proba, la pictura biseri­cei din Balcic. In curând, vor cădea schelele cari acum împiedică privirea ansam­blului acestei opere de caracter, şi iubitorii de artă bună, vor fi sa­tisfăcuţi şi ca cunoscători şi ca în­­chinători ai Sf. locaş. LON D. TRATAMESCU ar­h.­prof. GREFA TRIB. ILFOV, Secţ. II-a c.c. EXTRACT D. G. Abramovici a intentat con­tra soţiei sale Aneta G. Abramovici acţiune de divorţ pentru motive de-­­­terminate de lege. Din căsătorie a rezultat copila Er­­nestina de 9 ani. Soţii posedă în indiviziune imobi­lul din Bucureşti, calea Laptelui Nr. 21. Prezentul se va publica conform art. 285 c. c. modificat Grefier, Indescifrabil Nr. 14133. 1932 Febr. Dos. Nr. 1142/1932 ----1 I. 1 - 6.....................

Next