Viitorul, martie 1932 (Anul 24, nr. 7225-7250)
1932-03-02 / nr. 7225
I ) 9 la Universitate DIN OMAGIU ADUS d-lui profesor dr. STEPAN HINOVICI — D-sa a fost proclamat doctor „honoris causa“ — Universitatea din Capitală a lui Franţei“ îi aparţin ei, iar unul sărbătorit ori — în sala mare de festivităţi — pe d-l prof. Ştefan din ei, distinsul botanist. Guignard, fost chiar preşedintele acelui Institut. Şi în ţara noastă era natural să găsim primele manifestaţiuni ale chimiei şi ştiinţelornaturale, pornind din vlaga farmaciştilor de pe vremuri ca Const. Hepites, fost prof. al acestei şcoli, Trausch, Andreas Franck, fraţii Konya, etc. Şi dacă şcoala de farmacie ar fi avut organizaţia pe care trebue s’o aibă, ţara nostră ar fi putut înregistra astăzi mai mulţi oameni de ştiinţă şi un mai mare progres pe tărâmul aceştia cât şi al industriei chiar. Totuş înregistrăm şi la noi cazuri în care farmacia a îndrumat pe unii spre iubirea, ştiinţei: un Istrati a văzut primele reacţiuni al© chimiei în laboratorul farmaciei spitalului Colţea, iar mai în urmă a ajuns profesor de toxicologie la şcoala de farmacie; un Mrazek mai înainte de a deveni învăţatul geolog a fost un modest farmacist ; însuş ctitorul Morgei mai înainte de a practica delicatul său meşteşug, a învârtit din greu morarul farmaciilor Briss şi a spitalului Colţea. Chiar şi acel ce vă vorbeşte, deşi un farmacist, şi-a desvoltat modesta sa activitate în ogorul farmaciei. Aduc aci un omagiu facultăţii de farmacie şi farmaciştilor noştri, pentru contribuţia lor la progresul chimiei, al acestei ştiinţe atât de indispensabilă şi lor, amintind cu câtă râvnă au participat la crearea Societăţei de chimie din România. Aduc cu această ocaziune un omagiu de recunoştinţă fostului ministru al instrucţiunii, d-lui prof. dr. Angelescu, care ne-a dat autonomia învăţământului farmaceutic pecetluind cu semnătura sa, legea înfiinţărei facultăţei de farmacie. Prin aceasta însuş ca medic a confirmat dictonul latin: „Farmacio sor or medicinae non ancit Io“. Mă simt cu atât mai emoţionat cu cât această distincţiune mi se înmână de un distins elev al meu astăzi purtătorul de drapel al facultăţei de farmacie. Ge satisfacţie mai mare pentru un maestru decât să fi putut apuca zilele de a vedea pe elevii săi, conducându-i opera mai departe ! Şi maestrul a isbucnit în lacrimi, fost proclamat “ al facul Minovici, care a „doctor honoris causa tăţii de farmacie. Au participat pe lângă câteva mii de studenţi de la toate facultăţile din Capitală, d-nii prof. Mina şi N. Minovici ; prof. Riegler, Vintilescu, Deleanu, Solacolu, Udrisky, Musceleanu, Mathin- Iaşi, Şt. Bogdan , d-nii Brancovici, colonel Grinţescu, general Nicoleanu ,dr. Lascăr, inginer Furnică, farmacişti Mitică Ionescu, Beket, Guci, senator Zlotescu. D-l prof. N. Iorga era reprezentat prin d-lprof. C. Kiriţescu, directorul învăţământului superior. D-l prof. VINTILESCU, decanul Facultăţii de farmacie, a rostit o documentată cuvântare, amintind diferite momente din cariera de profesor a d-lui dr. Ştefan Minovici, condiţiunile dificile în cari a lucrat, pasiunea d-sale pentru ştiinţă şi pentru desvoltarea învăţământului la România. Răspunsul d-lui prof. Ştefan Minovici D-l prof. ŞTEFAN MINOVICI după ce a mulţumit d-lui profesor Iorga pentru sentimentele exprimate a arătat ca farmacia a fost şi va fi mereu un izvor de ştiinţă şi de cultură. Se mândreşte şi astăzi, farmacia franceză, că 7 din membrii „Institutul întreaga asistentă impresionată i-a făcut o caldă manifestaţie de simpatie. mmmm D-l prof. dr. ŞTEFAN MINOVICI Un incident de incompetenţă Cuvântul acuzării In numele regiei P. C. A. a vorbit domnul Cristea Niculescu, membru în consiliu, fost secretar general al ministerului de industrie şi comerţ. D-sa a combătut tema apărării, că d-l comandor Ionescu-Johnson a fost prigonit de consiliul de administraţie al regiei porturilor. Consiliul, in faţa neregulilor, constatate, l-a trimis în judecata înaltei Curţi fără a lua altă măsură împotriva sa. D-l comandor Ionescu a fost acela care în loc să aştepte rezultatele procesului, a luat ofensiva împotriva consilului, aducându-i acuzaţii prin presă şi alte căi şi sabotând sistematic toate măsurile administrative ce le lua pentru bunul mers al serviciului. A arătat că e inexactă afirmaţia apărării, că parchetul a închis dosarul neregulilor de la S. M. R. La dosarul înaltei Curţi de Conturi se găsesc o serie întreagă de adrese ale judecătorului de instrucţie, prin care acesta cere dosarul original pentru a putea face cercetările de rigoare. Pricea deffciftasor d@la S. M. R. Intrând în expunerea propriu zisă a procesului, domnul Cristea Niculescu a arătat ca chiar de la începutul funcţionări regiei P. A. C. s’a pus problema deficitelor S. M. R. Acese deficite, însă nu trebue să sperie S. M. R. poate aduce •economiei naţionale servicii atât de mari, încât să compenseze deficitele. Nu e mai puţin adevărat, că deficitele trebuesc reduse la minimum sau la zero. In această ordine de idei eistă documente, care arată că problema originei deficitelor a preocupat pe alţii decât pe d-l comandor Jonnson. Dar d-l comandor Ionescu a mers nană acolo încât, atunci când consiliul i-a dat ordin cateoric, să nu mai cumpere de la firma Lazopol din Constantin-nopol, ci numai prin licitaţie publică, d-Sa a redactat un raport prin care susţinea, că regia P. C. A. nu a dat preavizul legal firmei Lazopol şi, în consecinţă, că aceasta ar avea drept la daune şi d-l Johnson a dat ordine să se continue aprovizionările fără nici o licitaţie, de la o singură firmă din Constantinopol, anulând astfel ordinul expres al consiliului de administraţie. Consiliul P C.A. a lunit In cercetare pricina deficitelor de la S. M. R., cum am spus, imediat după înfiinţarea regiei, în 1029. D-l comandor B Signescu, azi amiral, arătând că unele din cauzele deficitelor prea mari ale acestui serviciu, sunt aprovizionarea neregulată cu materiale dela Constantinopol și defectuozitatea aprovizionării cu cărbuni. S’a anumit atunci o comisie, care să cerceteze aceste defectuozități. La 1 Ianuarie 2030, dl comandor Johnson a fost numit director al S. M. R.-ulu , din actele aflate în arhiva regiei, NU au reese că d-sa ar fi făcut în acest Interval vreo propunere concretă, atâtt în priviriea aprovizionării cu materiale, cât și cu cărbuni, pentru înlăturarea deficitelor. La 23 Februarie 1930, Consiliul de administraţie, în urma unui raport al d-lui comandor Ionescu, prin care cerea un avans de 6 milioane şi jumătate lei pentru a face plăţi de cărbuni, materiale şi altele, a numit o altă comisiune compusă din d-l amiral Bălănescu şi d-l inginer Georgescu, care să studieze chestiunea. In ziua de 1 Martie 2030, consiliul a aprobat concluziile acestei comisii, conform cărora un număr foarte restrâns de cheltueli puteau fi plătite direct de S. M. R. Dar în ce priveşte materialele în general, s’au dat instrucţiuni speciale, ca ele să nu fie cumpărate de la Constaninopol, ci numai prin concurenţă. Cânt despre cărbuni, să se creeze un depozit de circa efrop tone la Constanţa. fasstfa cărbunilor din Anatolia In ziua de 15 Martie 1930, se constată din procesul-verbal al consilului de administraţie, că d. comandor Ionescu a comunicat verbal consiliului, că ar putea avea cărbuni de la Zunguldak din Anatolia, cu preţul de 23 schillingi tona. Consiliul a răspuns că n’are de făcut, principial, nici o obiecţiune acestei propuneri, având deplină încredere în d. Johnson. A însărcinat, deci, pe d. comandor Ionescu să ducă tratativele sâ obţină oferta ce avea să fie supusă consiliului spre examinare. Din ceeace a urmat însă, s’a constatat cu stupefacţie, că d. comandor Johnson, avea deja oferta dela un d. Vlasof care se pretindea reprezentantul soc. Heraclea din Anatolia, în momentul efind o comunicase verbal Consiliului; ba, o şi înregistrase la S. M. R., dar n’o prezentase consiliului. După consiliu, d. Johnson pune pe oferta ce o ţinea în biroul d-sale rezo- liţia „Prezenta ofertă s’a aprobat în şedinţa dela 15 Martie 1930. Se va cere «infirmarea pentru a trata". Iar In ziua de 17 Martie mai pune o rezoluţie : „Chestia s’a aprobat în întregime de soflsiliu in şedinţa din 17 Martie". Dar la 17 Martie, după cum se constată din registrele Regiei, nu s’a ţinut niciun consiliu. Ce rost a avut această a doua rezoluţie a d-lui comandor Ionescu . Tot în ziua de 17 Martie, fără a aştepta confirmarea consiliului şi fără a trata, d-sa a comunica ofer. faptului că i s-a aprobat oferta pentru 10 mii tone. Abia la 18, aceea lună, a cerut direcţiei generale să i se confirme aprobarea ofertei, fără a alătura şi textul ei. D-sa cerea deci, o aprobare în alb. Tot în acelaş timp, şi iarăşi fără a aştepta aprobarea consiliului, d-l coysandor Johnson a dat ordin telegrafic vasului „Bucegi“ — care se găsea în Constantinopol — să plece la Zunguldak spre a inerca 3200 tone cărbuni. j u t» i c i a R Presol Comandantului Ionescu Sohrsmn in FATA ÎNALTEI CURŢI De CONTURI Chestia calităţii cărbunilor sat să fie arătate facturile, pentru a se înlătura orice bănuială ce plana a Suura d-sale? cietăţii. Direcţia minelor „Hradea“ a recunoscut că numărul facturilor prezentate corespunde numerelor unor facturi emise de societatea aceasta la dacele date. Dar facturile ce i se arătau, nu erau ale sale. Cerându-se să arate facturierul, Direcţia minelor a refuzat categoric. Mai mult , ulterior, în urma intervenţiilor ce se făcuse pentru reluarea relaţiilor cu mina (pe care consiliul le rupsese tocmai in urma refuzului acesteia de a arăta copia facturii), se scrie din nou la Zunguldak, arătându-se că pentru a putea relua relaţiile, consiliul pune o primă condiţie: arătarea facturierului. Cererea direcţiei C. P. A. a fost din nou refuzată. Nu este curios, cum d. comandor Ionescu nu a luat 10c alături de consiIn faţa înaltei Curţi de conturi s’a ! Fără să dea nici o indicaţie asupra şi de delegatul minelor, din care reese judecat, in continuare, procesul d-lui modului de recepţie şi a condiţiunt că preţul a fost de 19 shiltingi şi 1/3. romancior" Ionescu-Johnson pentru ges- lor ce trebie să le îndeplinească că" Aceşti cărbuni — şi nulţii — ne-au diune neregulată, ca director al S. M. R. , bunii au fost facturaţi nouă cu 23 shirlingi, cam în cursul anilor 1930 şi o parte din 1931. Peste alte două zile, adică la 20 Mar- ! se poate constata din factura dela tie, a repetat cererea de a i se con-I dosar. firma aprobarea oferte, anexând, de data 1 . , ,, „ aceasta, și textul ei. Consiliul luând in). **X!S.ta ^eC'a proba nemndoioasn, că cercetre chestiunea în ședința dela 22 iodurile an i°st majorate de la 19 la Martie, a găsit că oferta nu e avantajoasă. D. comandor a insistat arătând că a trimis deja vaporul „Bucegi“ să încarce 3200 one. Pus în fața faptului îndeplinit, a aprobat procurarea acestor D-l V. AL Jean, în numele apărării, a căutat să arate că împotriva d-lui comandor Ionescu-Johnson s’a dus o prigoană sistematică pentru dezonorarea lui. A ridicat, apoi chestiunea incompetenţei înaltei CCurţi de conturi de a judeca pe fostul director general al S. M. R„ deoarece acesta n’a fost gestionat, iar actele sale administrative au fost infirmate de judecătorul de instrucţie 23 shirlingi. In faţa acestor fapte, subdirectorul general al regiei P. C. A., d. Mihalopol, a fost însărcinat să meargă laConstantinopol pentru a verifica exac 3200 tone, în curs de încărcare. Pentru intitatea facturilor, după registrele serestul cărbunilor necesari serviciului, consiliul a pus în vedere să se ceară oferte direct de la mină, nu prin intermediar. Trebue relevat, că d-l comandor, deşi dăduse comanda pentru xoooo tone lui Vlasof, n’a suflat nici o vorbă despre atest lucru în fața consiliului, D-sa a trimis la 1 Aprilie pe agentul nostru din Constantinopol la direcţia minelor „Heraclea", pentru a cere ofertă. E foarte semnificativ raportul agentului S. M. R., d-sa mi-a dat a înţelege, că nu pricepe de ce ne adresăm direct d-sale". De ce directorul minelor nu vorbea pe faţă, ci da numai „a înţelege", dacă nu era nimic de ascuns ? Acelaş agent declară, că directorul minelor „Aştepta lămuriri" de la domnul Johnson, pentru a putea face oferta. Deşi din aceasta reese clar că directorul minelor de la Zauguldak aştepta să facă oferta numai după primirea lămuririlor d-lui Johnson, când acestea au fost primite, directorul minelor n’a mai ofertat ,iu? N,ar fi fost d.sa cel mai *intere. și a trims S. M. R. la reprezentantul său din România. Care să fi fost acele „lămuriri", care au deschis schimbarea de atitudine a directorului minelor de la Zunguldak ? D-l Johnson îi comunicase, după cum se constată din copia scrisorei aflată la dosar : „Ne aşteptam să ne cereţi, să ne adresăm reprezentantului dv. Deci, acestea fusese lămuririle d-lui Johnson : ii indicase directorului Zunguldak, că S. M. R. să se adreseze reprezentantului său de le Bucureşti. E adevărat că în aceeaş scrisoare d. Jonnson mai spunea : „V’am adresat scrisoarea în chestiune pentru a răspunde dorinţei consiliului nostru de administraţie şi vă rugăm să ne trimiteţi răspunsul pentru a îndeplini formalităţile cerute de lege". Prin aceste cuvinte, d-l Ionescu „lămurea", că intervenţia d-sale fusese făcută numai de formă. Trecând la chestiunea calităţii cărbunilor, d. CRISTEA NICULESCU aarătat că leit-motivul apărării e că cu 19 shilingi tona se puteau procura cărbuni marine-lavée obicinuiți, pe când d. comandor cumpărase o calitate specială, numa cu 15 la sută praf. De laceea plătise 24 shirlingi tona. Justificarea aceasta e trasă de păr. Comanda ce d. comandor o dăduse lui Vlasof la 18 Martie, în concordanță cu oferta acestuia de altfel, nu vorbea decât de cărbuni „marine-lavée" — fără nici o altă indicaţie de cărbuni speciali. Şi numai când la 22 Martie, a văzut că consiliul nu-i probă oferta din cauza preţului exagerat, d. Johnson ii scrie lui Vlasof la 24 Martie întrebându-1 intr’o scrisoare, ce calitate de cărbuni are să-i livreze. Vlasof i-a răspuns în aceeaș zi. Că îi va livra o calitate specială, întrebarea firească ce oricine și o poate pune e : cum se poate ca cineva să facă o comandă atât de importantă, de 10.000 tone (în valoare de 11 milioane lei) şi abia după o săptămână de la darea comenzii, să întrebe ce calitate i se va furniza... Că scrisorile schimbate între d. Johnson şi Vlasof în privinţa calităţiicărbunilor nu aveau alt rost decât să justifice majorarea preţului, o dovedeşte faptul că d. comandor Ionescu ,nu a luat nici o măsură să comunice căpitanilor de vapoare, că vor avea de primit o calitate specială. Există chiar la dosarul Ialtei Curţi declaraţie căpitanului Marcu, de la vaporul „Bucegi" prin care se spune că n’aprimit calitatea specială decât o singură dată, după ce se începuse cercetările. Tratativele d-lui Com. Johnson Recepţii nelegale gVî* In Ce prveşte cantităţile, nu s‘a făcut nici o recepţie legală care să garanteze cantităţile recepţionate. Domnul Cristea Niculescu a dat o serie de detalii tehnice, care dovedesc acest lucru. D-sa a mai citat un fapt, din care reese cum s‘a putut jongla la S. M. R. Cu cantităţile, Agentul de la Constanţa a raportat direcţiei generale. Relevam de la început acea coincidenţă de a trata,, care reese şi din procesele verbale ale consiliului de administraţie şi din însăşi actele d-lui Ionescu. Ce să trateze ? Din declaraţiile făcute înaltei Curți de conturi reese că ar fi fost vorba să se trateze termenele de livrare, dar în textul ofertei se prevedea clar „Livrarea se va face în măsura cererilor dv.“. Deci, nu mai putea fi vorba de tratative. De altfel, nici un act din dosar nu arată că ar fi existat vreun fel de tratative după ce domnul comandor Ionescu a aprobat oferta. De altminteri de ce, in şedinţa dela 22 Martie, atunci când i s-a comunicat că nu i se aprobă oferta, d-sa nu a protestat atrăgând atenţia Consiliului că a comunicat deja furnizorului aprobarea ofertei ? Nu numai că d-sa n'a făcut acest ludar chiar a îndeplinit acea executare de formă a hotărârii consiliului Cerând oferte direcţiei minelor dela Zuguldak. Apărarea mai aduce în scrijgunea temei sale o scrisoare a d-lui consilier Nicolau prin care acesta afirmă că-şi aminteşte, în adevăr, că s'ar fi dat aprobarea ofertei. Lăsând la o parte faptul că procesul-verbal e semnat și de d-l Niclau, dar când s'a discutat în consiliu raportul comisiei însărcinate cu cercetarea chestiunii cărbunilor, domnul Nîculau n'a făcut nici o obiecţiune şi n'a a atras atenţia celorlalţi membri, că apro- a cata transporturile de cărbuni făcute barca ar fi fost dată ; din contră, din procesul-verbal se constată, că d-sa a fost primul care a votat trimiterea in judecata Curții de conturi a d-lui comandor Ionescu, ceea ce nu ar fi avut rost, dacă, cum pretinde apărarea, d-l consilier Nicolau era de părere că oferta ar fi fost aprobată de consiliu. Se mai constată din procesul verbal, că d. Nicolau a întrebat dacă nu există şi o aşa zisă „hapă", care se plăteşte comandantului şi care ar justifica majorarea preţului din facturi. Cu alte cuvinte, d. Nicolau, invocat în ajutorul său de d. Johnson, şi-a exprimat convingerea că facturile de cărbuni au fost majorate pentru a se plăti comandanţilor de vase anumite sume, pe care legea nu le îngădue. Reţinem în orice caz, afirmaţia că facturile de cărbuni au fost majorate. La verificarea facturilor s’a atras atenţia d-lui Ionescu, că ele sunt în neregulă, că nu sunt timbrate şi nici semnate de cei în drept. D-sa a susţinut că facturile sunt emise din Turcia, în conformitate cu legile locale. Din corespondenţa aflată la dosar reese, insă, Că d. Vlasof declară şi el, că facturile se emit dela Zunguldak. Totuş, ulterior, s’au găsit dovezi, că în realitate facturile au fost emise in ţară, dar pe formularele societăţii. Reprezentantul din ţară al minelor dela Zunguldak a fost nevoit să recunoască în sens, că în adevăr, facturile suntemise de el aci la Bucureşti. De unde reese că pe lângă contravenţia la legea timbrului, s’a mai săvârşit un fals, prin afirmaţia constant făcută anterior, că facturile sunt rămise în Turcia, Consiliul şi direcţia generală a P. C. A. n'a avut cunoştinţă de comanda de cărbuni dată de d. comandor Ionescu decât Spre sfârșitul anului, când d-sa, pentru justificarea cheltuelilor, a înaintat facturile pe care d-sa le achitase prin casa Mueller din Londra, reprezentantul S. M. R., fără a avea viza consilierului controlor impusă de lege. In acelaș timp se punea chestia majorării poriului. Există la dosar o adresă a Consulatului turcesc din Bucureşti, prin care se arată, că preţul cărbunilor la Zunguldak a fost cam de is-*26 shillingtona, in loc de 23 (cât sa facturat). Pe lângă aceasta regia P. C. A. posedă facturi originale tot de la „Heraclea", pentru unul din vasele închiriate de către S. M. R., cu prețul de 19 shirlingi tona. Mai grav încă, la unul din transporturile de cărbuni din comanda Vlasof-Johnson, s’a găsit certificatul de origină al Camer-or comerț din Zunguldak, semnat pentru reprezentantul minelor din Zunguldak şi in contul său personal, vama Constanţa a găsit o serie de diferenţe in plus care au mers până la i5°o tone la un singur transport. D-l comandor Johnson nu a făcut nici o cerere, şi a admis drept bună afirmaţia reprezentatului minelor, că acese diferenţe în plus provin din faptul că ţipa aflată în cărbune la încărcare, s’a scurs in timpul transportului, deşi încă din clasele primare se învaţă că apa scursă dintr'un material, face să-i scadă greutatea, nu ca să crească. La această explicaţie, d-l comandor Johnson adăugat alta : defectuotzitatea cântarului C. F. R., fără să cugete un moment, că o instituţie cum e calea ferată, nu poate avea cântare care să măsoare 27 la sută în plus peste greutatea adevărată ? Controlând însă la uzina de gaz din Bucureşti, unde a fost expediată majoritatea acestor cărbuni, s-a constatat între cântarul C. F. R. de la Constanţa şi acel al Uzinelor de gaz din Bucureşti o diferenţă de 20 tone la o cantitate de peste 6000 tone. Aşa încât nu există decât trei posibiliăţi : S. M. R. a fost furat la taxele de transport, sau uzine de gaz din Bucureşti a fost furată la cantitatea ce a plătit, prin complicitatea organelor C. F. R. dela Constanta şi a acelora dela uzina de gaz din Bucureşti sau S. M. R. a fost furat, luându-se cărbuni din depoziul său dela Constanţa şi expediindu-se la uzine de gaz din Bucureşti. In orice caz, directorul S. M. R. era dator să lămurească de atunci lucrul, iar dacă nu putea, era dator să defere chestia parchetului, nu să o închidă pe motive ce nu stau in picioare. Trecând la afirmaţia d-lui comandor Ionescu că realizase un câşttig de 2.150.000 lei din transporturile făcute în contul reprezentantului minelor dela Zunguldak, domnul Crisea Niculescu a arătat că această cifră se bazează numai pe nişte prevederi ale d-lui Ionescu, şi că până azi, deşi i s'au cerut din anul trecut, d-sa n'a comunicat datele din care să reiasă , care a fost câştigul real, nu cel prevăzut de d-sa. D-l comandor Johnson prevedea în toate socotelile d-sale„ că vasele noastre, la întoarcerea lor spre ţară, vor lua cărbuni dela Zunguldak, dar nu întotdeauna s’a realizat prevederea d-sale pentru că au fost cazuri când vapoarele au fost trimise chiar goale dela Constanţa şi niciodată n’au încărcat caricul Complet. tr¥iî*2 CiffSsu" față, d-l Ionescu-Johnson nefiind gestionar. Coaslfish In concluzie, d-sa a cerut ca înalta Curte să constate, că la facturile de cărbuni există o încărcare de 1.115.200 lei la care se adaugă 149.438 lei dobânzile plătite de S. M. R. casei Muller de la Londra, căreia d-l comandor ii ceruse să achite facturile lui Vlasof, fără să aibă acoperire. A mai arătat că autoritatea consiliului, aşa cum au decurs lucrurile fost știrbită, că consiliul compediei o face să se execute măsurile ce trebuesc luate (pentru ca bunul mers al Regiei P. C. A. să nu sufere, și a cerut condamnarea d-lui Ionescu-Johnson. Orele fiind înaintate înalta Curte a decis amânarea desbaterilor pentru Vineri 4 Martie. TEATRU TEATRUL NATIONAL. — Seara: Intrigă și mor. OPERA ROMANA. — D-na Buterfly.TEATRUL REGINA MARIA. — Seara: Adevărul gol, goluț. TEATRUL VENTURA. — Patima. TEATRUL ALHAMBRA. — Alhambra petrece. TEATRUL MAJESTIC. — Bucureştii dansează. TEATRUL LIBER. _ Turneul tragedianei americane Olia Adler: Nevinovata şi Ultimul dans (premieră). VIŢE ALTOITE Călit, superioară. Specialităţi pentru complectarea lipsurilor oferă RENUMEIELE PEPINIERE AMF RCFSI, media. Prețuri foarte reduse. Catalog gratuit CINEMA RIO.—Rondul de noapte. CINEMA CAPITOL. _ o noapte în Paradis cu Anny Ondra. CINEMA VOX. — O aventură galantă. Cinema trianon. _ conto x Domnul secretar petrece. CINEMMA ROXI. — O noapte în Paradios. CINEMA FEMINA. — Michel Stro grofi. CINEMA REGAL. _ Dixiana. CINEMA SELECT. — Fracul. CINEMA CORSO. — Stan şi Bran candidaţi la alegerii Fiicele noastre. CINEMA BULEVARD PALACE. — Patru fete, trei băeţi. CINEMA FORUM. — Când barza face grevă. CINEMA OMNIA. — Ben Hur cu Ramon Novarro (operă complectă). CINEMA A. R. P. A. (Sala Episcopiei). — Trei băeţi şi o fericire. CINEMA A. R. P. A. (Sala Franklin). — Insula vapoarelor pierdute. CINEMA LIRA (fost Gloria). Mo tiv de divorţ cu Lieu Devers. com- Domtul Cristea Niculescu a mai exa- tpletate minat situaţia din punct de vedere legal, arătând ca nefundată tema apărării, că Curtea de conturi n'ar fi competentă să judece chestiunea, că legea contabilităţii Statului nu e aplicabilă în cazul de CINEMA MARCONI. — Toţi o vor pe Erika şi revistă. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — Mona Lisa cu Willy Forsh. Jurnal si comedie. In baza adresei cu No. 511Tiaaza jude. ocolu II Bucureşti se publică spre cunoştinţă generală că in ziua de 7 Martie 1932 era ora 12 din zi Înainte se va vinde cu licitaţie publică la localitate Str. Dr. Felix No. 80 Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. G. Lazinschi compusă din un polizor de picior şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Banca Populară Bucur Ciobanul. Publ. No. 18334. In baza adresei cu No. 51buţg32 a jude. ocului Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală în ziua de 5 Martie 1932 dela ora 12 din zi înainte se va vinde cu licitaţie publică la localitate Str. Cernăuti No. 2 București, averea mobilă urmărită a debit. Vladimir Bezinski compusă din un bufet de stejar si altele anume specificate in procesul verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Banca Populară Bucur Ciobanul. Dos. 24090 Pub. Nr. 18367 In baza adresei cu No. 5148/932 a jude. ocului Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 7 Martie 1932 dela ora 12 din zi înainte se va vinde cu licitaţie publică la localitate Bul. Basarab No. 17 Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Maria şi Manole Petrescu compusă din un şifonier cu 3 uşi şi altele anume specificate in procesul verbal de urmărire spre despăgubirea credit Banca Populară Bucur Ciobanul. Dos. 26921 Pub. Nr. 18340 »W. ‘ « In baa adresei No. 7974/1932, a Jud. Ocol. III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Martie 1932, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică la loc. str. Vlădescu No. 48 Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Costică Gabrian, compusă de una bibliotecă de stejar şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Gh. Bozocea. Publ. No. 18397. — Dos. 20904/930. In baza adresei No. 7087/1932, a Jud. Ocol. III Bucureşti, se publică supe cunoştinţa generală că în ziua de 5 Martie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publica la loc. str. Romană No 31 fost 87 Bucureşti, averea mobilă ar CINEMA MARNA. — Dansatioul regimentului şi revistă. CINEMA CLASIC-Mătăsari, B-dul Pake. — Ce va fi mâine (Televiziune) şi compania de comedii. Se caută un lacheu. , CINEMA RAHOVA. — Victoria şi ai ei husar cu Ivan Petrovici. CINEMA FILANTROPIA. — Femeia divină GU Greta Garbo, Lars Hanson şi o comedie. CINEMA CERCUL SUBOFIŢERILOR. — Tareviciul şi o comedie. CINEMA LIDO. — Pat şi Patachon Şomeri, şi completare. CINEMA OMNIA. — Visul tinereţei. TEATRU TOMIS. — Program dublu. Intre două femei, cu John Boles, Louis Wilson şi Automatul dragostei cu Lyon Dyers, Max Hansen. CINEMA INTIM. — David Golder şi artişti. CINEMA ROMA. — Călăreţul din mărită a diobit. Avram Nicolau, Texas ,compusă din una sufragerie și al-CINEMA MODEL. — Londra în tele anume specificate în procesul flăcări și revistă. — verbal de urmărire, spre despăgu-CINEMa REGELE FERDINAND birea credit. Soc. în nume colectiv, A.S.C.S.C.F.R. - In ghiarele gelo-1 „Tuster & Hardt“. ziei și Şampionii maidanului comedie. CINEMA COJOSEUM (Bragadirui) Oamenii în flăcări și Tragedia unui Ţar. Publ. No. 18347. — Dos. 15469/930. In baza adresei Nr. 12115 din 1932, a Judocol IV Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua DE ÎNCHIRIAT CAMERE, hall, teals, cu atenanse la parter şi trei camere hail, bage si bucătărie la etaj—amiele confort modern, vi a-vis de Cîrmîgiu. B-dul Schitu Magureanu 45. Pomi roditori Arteori de ornament, Trandafiri, Brazi etc. ofiră în calitate superioară PEPINIERILE STIRBEY BUFTEA -CARETI CATALOGUL— Vânzări mobiliare CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV In baza adresei No. 13446 1932a jud. Ocol. 1 Urban Buc. se publică spre cunoştința generală că in ziua de 15 Martie 1932, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Str. Luterană No. 6 averea mobilă urmărită a debit. Marius Nicolaescu care se compune din una motocicleta cu ataş marca Dadi si altele anume specificate in procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. in nume colectiv Deltă“» ” Publ.No. 18797 Dos. 17056932 In baza adresei No. 4171932 a Trib. Ilfov C. II Com. se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de (şapte) Martie 1932 dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică la Bucureşti, Str. General Lahovari No. 66 averea nobilă urmărită a d-lui Sever Paschievici care se compune din una casă de bani şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. I. C. Petrescu. Publ. No. 18641. ---In baza adresei No. 5150932, a Tribunalului Ilfov Seria Tutelelor, se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 4 Martie 1932, dela ora 12 din zi înainte se scoate în vânzare de către moștenitorii defunctului R. Hamvas, un automobil marca „C h r e i s t e r" motor No. 53951-4 deteriorat. Vânzarea se va face în Bucureşti, str. Zoe Rămniceanu No. 15 la Garajul Kiselef. Publ No. 19049 de 5 Martie 1932 dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică la loc., stlr. 11 Iunie Nr. 23 Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Theodor Jurist, compusă din şease covoare şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Biruinţa. Publ. Nr. 18361. — Dos. 8414/929^ In baza adresei Nr. 5356 din 1932 şi a Ord. Presid. Nr. 5455 din 1932, a Trib. Ilfov, Secţia I Corn., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 5 Martie 1932, de la orele 13 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Sala Tribunalului Ilfov, Secţia I Corn, averea mobilă urmărită a debit. Adolf Bacalu, care se compune din un contract de concesiune petroliferă aut. la Nr. 259 din 1914, Trib. Dâmboviţa şi alttele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Intreprinderilor Comerciale, Indust.ii Agricole. ... ■«..». .... In baza adresei Nr. 6904 din 1932, a Trib. Ilfov, Secţia notariat, se purblică spre cunoştinţa generală că îrn ziua de 15 Martie 1932, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Robert de Flers Nr. 23, averea mobilă urmărită a debit. Marin Ilinca, carese compune din un birou american lemn stejar şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Preot I. 7. N. Popescu. Publ. Nr. 17454. ' i r"^’ Viţe altoite Port altoi şi butaşi cu rădăcini livrează din soiurile cele mai cunoscute in calitatea cea mai bună garantat soiuri autentice FR. CASPARI, Mediaş« Judeţul Târnava Mare — Catalog gratuit — SPECIALITATEA „NEUBURGER“ BISERICA din parcul Sf. Maria (Continuare din pagina 1-a) egalitate şi bisericeşti, cari spre norocul bisericei s’au sfârşit cu bine, confirmând opera înfăptuită. La această mentalitate ostilă unei zugrăveli purificată, de o ornamentaţie îmbâcsită şi de un colorit prea viu, a contribuit în mare parte şi gustul publicului din parohie, alterat, ca şi în alte părţi, de zugrăvelile aşa zise „neobizantine", efectuate de către pseudo zugravi de biserici, proveniţi din lucrători la un alt zugrav şi el practician fără o pregătire artistică, şi dogmatică, ci numai printr’o rutină profesională şi comerciala, degenerând dela caz la caz. Zugrăveala bisericei Sf. Maria este o reîntoarcem la buna tradiţie a picturei creştine din primele epoci, şi această îndrumare artistică sănătoasă revine în buna parte M. Sale Regina Maria, care a recomandat pe soţii Brăescu pentru această lucrare, după ce aceşti artişti încercaţi, îşi trecuseră cu deplin succes proba, la pictura bisericei din Balcic. In curând, vor cădea schelele cari acum împiedică privirea ansamblului acestei opere de caracter, şi iubitorii de artă bună, vor fi satisfăcuţi şi ca cunoscători şi ca închinători ai Sf. locaş. LON D. TRATAMESCU arh.prof. GREFA TRIB. ILFOV, Secţ. II-a c.c. EXTRACT D. G. Abramovici a intentat contra soţiei sale Aneta G. Abramovici acţiune de divorţ pentru motive de-terminate de lege. Din căsătorie a rezultat copila Ernestina de 9 ani. Soţii posedă în indiviziune imobilul din Bucureşti, calea Laptelui Nr. 21. Prezentul se va publica conform art. 285 c. c. modificat Grefier, Indescifrabil Nr. 14133. 1932 Febr. Dos. Nr. 1142/1932 ----1 I. 1 - 6.....................