Viitorul, iunie 1933 (Anul 25, nr. 7604-7628)
1933-06-01 / nr. 7604
ADUNAREA GENERALAMa Ateneul Romin Adunarea generală ordinară a Ateneului s-a ţinut sub preşedinţia d-lui prof. dr. C. Angelescu, fost ministru. Erau de faţă d-nii C. Miculescu, D. Pompeiu, Ştefan Ioan, Gr. An D. GR. TRANCU-IAŞI propune ca toţi ateneiştii să sărbătorească pe generosul donator printr’o agapă prietenească. Adunarea aprobă cu prelungite aplauze. D. POPOVICI-BAZNOŞEANU aducând elogii d-lui vicepreşedinte Ştefan Ioan pentru munca ce-şi dă ca rector al Universităţii Ateneului încă de la întemeerea sa, constată că actuala sală de cursuri a devenit neîncăpătoare faţă de numerosul public şi roagă comitetul, ca la expirarea sau reziliarea contractului cu cinematografele să se destineze una din săli pentru cursurile universităţii. D. dr. HURMUZESCU se asociază la această propunere. D. preşedinte dr. C. ANGELESCU recunoaşte şi d-sa meritul d-lui Ştefan Ioan pentru activitatea sa neobosită ca rector al Universităţii Ateneului şi-i aduce toate mulţumirile biroului. Promite că se va ocupa de aproape depropunerea d-lui Bâznoşeanu şi că va căuta să-i dea o soluţiune favorabilă. D. ŞTEFAN IOAN mulţumeşte pentru cuvintele măgulitoare ce i se adresează, arată că dacă Universitatea a reuşit să dea rezultate frumoase, meritul este în bună parte a numeroşilor colegi cari i-au dat tipa, N. N. Săveanu, Gr. Trancu- un preţios concurs şi promitea Iaşi, Tr. Djuvara, Gh. Adamescu, I. munca Şi pe viitor cu aceiaş râvnă. D. GH. DRAGU propune şi adusValaori, C. I. Băicoianu, I. Simionescu, A. Popovici-Băznoşeanu, V.Vâlcovici, C. Kiritzescu, Gh. Dragu, P. Gârboviceanu, general Petalla,dr. Obreja, D. Burileanu, T. Alesafceanu, I. B. Bobescu, Gr. Tauşan,■prof. N. Minovici, Mircea Djuvara, Drag. Hurmuzescu, dr. Poenaru-Căplescu, colonel G. Bacaloglu, PetreAntonescu, D. Munteanu-Râmnic, Aurel Eliescu, Costin Petrescu, Leonescu, Constant Georgescu, I. Botez, N. Ionescu, I. Livescu şi alţii. D. I. G. Duca s’a scuzat că lipsinddin Capitală regretă a nu putea ..veni. D. preşedintedr. C. ANGELESCU a făcut elogiul membrilor decedaţi Const. Dissescu, prof. Em. Severin şi prof. dr. Mina Minovici.. . După câteva momente de reculegere, s’a citit de d. secretar GH. ADAMESCU darea de seamă asupra activităţii Ateneului în 1932 şi de de censor P. GÂRBOVICEANU raportul asupra gestiunei financiare. Adunarea cu unanimitate a aprobat darea de seamă şi a dat descărcare comitetului pentru gestiunea sa. D. TRANDAFIR DJUVARA aducând laude preşedintelui, biroului şi administratorului delegat de progresele realizate de Ateneu şi de buna lui conducere, declară că şi-a făcut testamentul şi că a lăsat în el Ateneului Român suma de un milion lei, pentru a se răsplăti cei mai buni conferenţiari ai tribunei sale. D. preşedinte dr. ANGELESCU şi d. vicepreşedinte ŞTEFAN IOAN a- alac cele mai vii mulţumiri donatorului. „Trăim ca să vedem minuni“ spune d. Ştefan Ioan, ca într’o societate stăpânită de un materialism pronunţat şi de un egoism feroce, să se mai găsească banionarea aprobă ca lucrările pentru executarea „Frescei istoriei Românilor“ să înceapă cât mai degrabă, după proectul făcut de d. Costin Petrescu, artistul care are toate însuşirile ca să facă o operă cu adevărat meritorie. Au fost trecuţi ca membri residenţi ai Ateneului d-nii I. Fonescu, D. Burileanu, Radu Rosetti, George Tatarescu, I. B. Bobescu, G. Arghirescu, Stelian Popescu, Gr. Trancu-Iaşi, Constant Georgescu, prof. N. Minovici, Andrei Popovici-Bâznoveanu, Ion Simiocescu şi V. Vâlcovic. Statutele prevăzând un maximum de 60 membri residenţi, membrii noui aleşi vor fi consideraţi ca neresidenţi, având a se ocupa cu crearea de filiale ale Ateneului in diferite centre ale ţării, urmând ca mai târziu în limita locurilor ce vor deveni vacante să treacă printre membrii residenţi. Se procedează prin vot secret la alegere de noui membri, după propunerile făcute de secţiunele res-Otescu, Gr. Perieţeanu, C. Prodan, A. Simu, Andrei Rădulescu, prof. dr. C. Bacaloglu, Al. Borza, prof. I. Haţieganu, dr. M. Manicatide, prof. universitar, prof. Chr. Musceleanu, dr. Marius Nasta, prof. dr. Rainer, P. Sergescu, prof. C. Stălescu, prof. Gh. Ţiţeica şi d. inginer Vasilescu-Karpen. Conform statutelor, noii membri îşi vor anunţa la secretariat subiectul discursului de recepţiune, care se va ţine mai târziu. Şedinţa s-a ridicat la orele 7 seara. D-nii membri au examinat de roaşii şi oameni altruişti care se aproape proectul de frescă al d-lui gândesc la mersul înainte al cui-1 Costin Petrescu expus la Ateneu, turei! Onoare lorî r,-.,. ■ — ■ ------------ D-l prof. dr. C. ANGELESCU Congresul general I Impozitul si avocaţilor din ■ujiinii mmmm România mmsmmmmmmm aa Congresul general al Uniunei avocaţilor din România se va tine in cursul lunei Septembrie, la Galaţi. Baroul de Covurlui a fost înştiinţat, că congresul se va deschide prietr’un tedeum la catedrală. Va urma şedinţa de deschidere a congresului. La prânz primăria va oferi un banchet. Seara va fi un banchet oferit de prefectura judeţului Covurlui. Şedinţa solemnă va fi pe ziua de 8 Septembre, iar după amiază, vor continua lucrările. In dimineaţa zilei de 9 Septembrie, avocaţii din toată ţara se vor îmbarca pe un vapor al N. F. R. și vor face o escursie pe canalul Macinului până la Piua Petrii- Frecăței. pe venitul global O lucrare utilă — D-l N. D. Popa controlor şef pe lângă Administraţia Financiară Iaşi, a tipărit o nouă şi importantă lucrare în care explică pe înţelesul tuturora legea impozitului pe venitul global, lucidând toate controversele. D-l N. D. Popa care este autorul mai multor volume fiscale, ca „îndrumări în aplicarea legii contribuţiilor directe“ (1929) Şi „Noui jurisprudenţe fiscale“ (1930) studiază impozitul global şi principile stabilite de fostul ministru de finanţe Vintilă Brăianu, de a cărui concepţie în această materie se foloseşte citind din capul locului, în „Caracterizarea impozitului pe venitul global“ pasagiile referitoare rostite de neuitatul economist şi financiar în Parlamentul ţărei, când a explicat acest impozit. Lucrarea d-lui N. D. Popa este un admirabil ghid pentru toţi aceia care plătesc impozitul global. * CINE ISHE CINEMA CAPITOL. — Trei oameni în frac cu Tito Schipa, Simone Vaudry etc. CINEMA ROXI. — Simfonia celor șase milioane cu Irene Dune. CINEMA VOX. — Copilașul mamei cu Lewis Stone, etc. Seara: revista „încă una“. CINEMA RIO. — Tu... ori nici una cu Gitta Alpar. CINEMA TRIANON. — Rome-Express cu Conrad Veidt şi Ester Ralston. CINEMA SELECT. — Iubeşte-mă cu Jeanette MacDonald şi Coniţa din Pullmann. CINEMA FEMINA. — Camerista coniţei cu Lucie English şi Szőke Szakáll. CINEMA REGAL. — Alpinistul cu Otto Walburg. CINEMA CORSO. — Dragoste şi durere cu Magda Schneider şi Paul Hörbiger. CINEMA OMNIA. — Demonul Galben şi Călăreţul negru. CINEMA FORUM. — Madame Butterfly cu Sylvia Sidney şi Puterea destinului. CINEMA ED. PALACE. — Stan şi Bran în Legiunea străină. CINEMA A. R. P. A. (Sala Franklin). — Pijamaua Doamnei cu Renate Muller şi Georg Alexander, Tiranul cu Max Adalbert. CINEMA A. R. P. A. (Sala Episcopiei). — Vântul de primăvară cu Willy Fritsch şi Kathy von Nagy, Emil şi detectivii. CINEMA RAHOVA. — Carne din carnea mea cu Dorothy Peterson şi David Manners şi o complectare sonoră. CINEMA MARNA. — Tainele văzduhului cu Mary Astor, Richard ______ ____ Riri. ’ Dix, jurnal fox, comedie Mikyj TEATRUL IANCOVESCU. «_ Rum '•»ir___ _______ vr.,„u- TTolI 'Vio - ■ - r Jklaus fi »umere de Musik-Hall^^/ ba. CINEMA LIDOO. — Așa o fată nu se uită cu Willy Forst și Nătărăul. CINEMA LIRA. — Jenny Lind. CINEMA TOMIS. — Femeia de azi cu Betty Aman, Paul Hörbiger şi Szőke Szakai în Lampă şomer. CINEMA MODEL. — Tim Mix în Valea Morţii şi Ken Maynard în Cavalerul Spadei. Preţuri de vară: lei 10 şi 15. CINEMA LIA. — Mumia cu Boris Karloff şi Poste-Restante cu Magda Schneider. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — Mary soldat cu Anny Ondra şi Groner Vasilache în Extra-Cabaret. CINEMA MARCONI. — Melc cu Elisabeta Bergner, Marion şi compania artistică Liliacul. CINEMA ROMA. — Tom Mix se răzbună şi Lupte de box. Seara artişti. CINEMA LIRIC. — Anny Ondra în Kiki şi Studentul cerşetor, artişti. CINEMA MARAŞESTI— Ana Cristie cu Greta Garbo şi Stan şi Bran. CINEMA REGELE FERDINAND. — Straniul caz al Clarei Deane, jurnal şi comedie. CINEMA KISELEFF. — Femei la închisoare cu Ion Grawford şi Stan şi Bran Cimpazeul. GRADINA CINEMA NORA. — Păcatul Madelenei Claudet, jurnal și cabaret. TEATRELE OPERA ROMANA. — Spectacol de balet al d-nei Vera Karalli, TEATRUL REGINA MARTA. — Apasul X. TEATRUL MARIA VENTURA. — 99 VIITORUL" Expoziţia pictorului G. Lazăr Un talent puternic, care se afirmă tot mai mult câştigând unanima apreciere a cunoscătorilor, este d. G. Lazăr, care expune în sala „Ventura“. Este desigur una din cele mai reuşite expoziţii de pictură ale acestui sezon. Ea dovedeşte că în fiecare an d. G. Lazăr este tot mai stăpân pe arta sa, mai personal, mai subtil. Colorit viu şi totodată delicat, desen foarte îngrijit, concepţie de artă hotărîtă, simţul frumosului desvoltat în cel mai înalt grad, fac ca lucrările d-lui Lazăr să fie o adevărată desfătare pentru toţi iubitorii de artă. Din numeroasele lucrări noui pe care d-sa le expune şi cari sunt în cea mai mare parte reţinute, dovedind iubirea şi cunoaşterea de artă adevărată a amatorilor noştri, trebue să notăm câteva ce ne-au impresionat in deosebi : „Citind delicat şi simplu, „Studiu“ (Nr. 11), interior cald şi original, „Mama“ o lucrare de-o sensibilitate şi un colorit deosebit, „Şomeur“ în care se restrânge toată tragedia timpului, „Dansatoare“, „Curând“, lucrări pline de realism. Apoi numeroase studii şi flori, despre are nu se poate spune decât bine. D-l G. Lazăr rămâne aşadar prin această expoziţie, în loc de cinste în pictura noastră, cu atât mai apreciat, cu cât e mai modest şi mai onest în arta sa D-l G. LAZAR Consiliul general al Societăţii Ocrotirea Orfa nilor din război profesionale, secundare, etc. din cari au absolvit 860 orfani în 1932. D-sa exprimă mulţumiri d-luui ministru al sănătăţii şi tuturor colaboratorilor societăţii, pentru concursul dat acestei opere şi roagă călduros pe d-l ministru Ioaniţescu să dispună acordarea la timp a subvenţiei societăţii. D-l ministru Ioaniţescu arată că a căutat să se documenteze despre toată activitatea societăţii şi aduce laude şi mulţumiri, doamnei Olga Sturdza şi tuturor colaboratorilor d-sale, pentru munca şi activitatea rodnică desfăşurată timp de 16 ani pentru creştera, educaţia şi formarea viitorului copiilor naţiunei. Departe de a se desfiinţa societatea d-l ministru exprimă dorinţa ca această să-şi continue activitatea pentru ocrotirea copiilor de pe câmpul păcii, fiind de acord cu propunerile d-lor TrancuIaşi, prof. Gane şi consilier Dumitriu. Apoi d-l ministru promite tot sprijinul său acestei mari operi naţionale şi sociale. După discuţiile la care au participat d-na Sturdza, d-nii Trancu- Iaşi, Dumitriu, dr. Gane, s-a hotărât continuarea activităţii societăţii după ce se va termina misiunea sa — aceea de a forma carieră tuturor orfanilor din război — în aceea de a îngriji de orfanii de toate categoriile. D-lor au mulţumit călduros d-lui ministru Ioaniţescu pentru tot concursul promis socieăţii orfanilor din războiu. Intrându-se în ordinea de zi s’a aprobat darea de seamă generală a societăţii şi contul de gestiune şcoli de meserii, comerţ, agricul- pe 1932 precum şi bugetul genetară, seminare, normale, menajurat pe 1933/1934. Consiliul general al Soc. Ocrotirea Orfanilor de război s-a întrunit sub preşedinţia Doamnei Olga M. Sturdza luând parte d-l D. R. Ioaniţescu ministrul Sănătăţii, d-l Gr. Trancu-Iaşi preşedintele Regiunei Bucureşti şi d-nul N. Maxim, membru în comitet, d-na C. Liciu şi d-l C. Toma, delegaţii Regiunei Iaşi, d-l Gl. Dumitrescu şi d-na Maria Popp delegaţii Regiunei Craiova, d-l Gl. Constantinescu Piru, d-na col. Bălăşescu şi d-l Gh. Albu delegaţii Regiunei Chişinău, d-na Florica Gramatovici şi d-l Sever Zotta delegaţii Regiunei Cernăuţi, d-nele Catinca Bârseanu şi Maria Baiulescu delegatele Regiunei Sibiu, S. S. Pr. Protopopescu şi consilierii,. . . . . .. . , mitriu delegaţii Regiunei Conspective. Au fost aleşi d-rm: colonelianţa: d-l Gl. Ştefănescu preşedin- N. Condeescu, Paul Prodan, sculptotele Regiunei Timişoara, d-l prof. rul I. Jalea, Gh. Olszewski, I. Nona (dr. Gane, col. Botez, prof... Voinea, delegaţii Regiunei Cluj, d-na Gl. Vereanu preşedinta Soc. Văduvelor de război, d-l Apostol Zamfir, de la Soc. Mutilaţii din război, d-l P. Modolea director general Ministerul de Interne, d-l Al. Iliescu director general Ministerul Justiţiei, d-l căp., Ionescu directorul Oficiului I. O. V, d-l căp. Petculescu ispector Ministerul Sănătăţii, d-nii Criveanu şi Stihi, membri în comisia de verificare a Societăţii. D-na Olga Sturdza expune darea de seamă a activităţii societăţii pe 1932 din care se constată că au fost întreţinuţi 3331 orfani de război în 29 orfelinate şi 187 orfani în 13 instituţii subvenţionate precum şi 1386 orfani au fost asistaţi la domiciliu. Toţi orfanii urmează imBiiii»iiiiepriii 1 1111 ■■ mmm. Ill 11 mumr mir ------------Hlif CWIT-1*55TM Inaugurarea Biiotecei POPULARE „B. MATEESCU La Otopeni, (Ilfov), au avut locţională, pornită cu atâta suflet de mari manifestaţiuni cu caracter Acţiunea Românească, arată apoi naţional, manifestaţiuni la cari opera de cultură naţională realiizată de această modestă grupare, care în decurs de aproape 6 ani, a înfiinţat pe întregul cuprins al ţării, aproape 360 Biblioteci Populare, şi a ţinut peste 500 de conferinţe ca îndemn de viaţă naţională şi de profilaxie a bolilor sociale. Bine au făcut cărturarii şi conducătorii acestei formaţiuni de propagandă naţională, că au cinstit opera românească şi creştinească a d-lui Mateescu, care să lucreze şi să sprijine cât mai mult biserica şi şcoala românească. Prin credinţă şi cultură, neamul nostru a învins toate piedicile din cale, până la îndeplinirea idealurilor sale. Numai aşa se explică faptul că astăzi am împlinit visul strămoşilor noştri, unind la aceiaşi vatră, pe toţi fraţii din vechiul hotar. Numai aşa suntem astăzi stăpânitorii drepturilor şi aspiraţiunilor noaistre naţionale în România mărită. Când am pornit războiul revendicărilor noastre naţionale, drumurile, văile, dealurile şi munţii nu le-am acoperit cu flori, ci cu morminte. Mormintele eroilor noştri naţionali de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, Tisa, Dunăre şi Nistru, unde astăzi îşi dorm somnul veciniciei, sub aşternutul umed al pământului, cu conştiinţa împăcată, însă că şi-au făcut datoria, întregând graniţele României. Termină adresând o însufleţită chemare ca pentru afirmarea voinţei şi demnităţii româneşti, toată suflarea să fie gata cu toată hotărârea, să apere prin orice jertfe integritatea drepturilor şi a teritoriului naţional. D-l GH. MATEESCU, a răspuns vorbitorilor, mulţumind pentru cinstea ce i s’a făcut dând Bibliotecei din Satul său natal, numele său. Am muncit în viaţa mea spune d-sa şi de aceia voie căuta să ajut biserica şi şcoala şi voie căuta să contribui la ridicarea sub toate raporturile a ţărănimei româneşti. A urmat apoi desfăşurarea programului serbării, la care au dat concursul şcoalele ei sub priceputa conducere a d-lui Grigore Merişescu, directorul şcoale din Otopeni. S’au remarcat elevii şcoalei, care sau recitat şi jucat cu mult talent piese de teatru. In urmă din iniţiativa „Acţiunei româneşti“, s’au distribuit premii în bani pentru jocurile naţionale, şi cele mai frumoase costume naţionale. Ştim,„ au luat parte, peste două mii de cetăţeni din toate straturile sociale. La orele 10 dimineaţa, la Biserică, un sobor de preoţi în frunte cu părintele I. D. Popescu, aficiat serviciul religios. Răspunsurile au fost date de către corul şcoalei de sub conducerea pricepută a d-lui director Grigore Merişescu. După terminarea slujbei religioase, întreaga asistentă s-a îndreptat la monumentul Eroilor din satul ,Otopeni, unde părintele T. D. Popescu, învăţătorul Nicolae Tudor şi avocatul dr. Popovici, reprezentante. „Acţiunei româneşti“, au rostit cuvântări înălţătoare, arătând însemnătatea zilei. După amieză în sala de festivităţi a Băncii Populare, a avut loc inaugurarea bibliotecei populare „Gheorghe Mateescu“. Solemnitatea a început printr’un serviciu divin şi prin cuvântarea ocazională rostită cu multă înflăcărare de părintele I. D. Popescu din Otopeni, care după ce a salutat asistenţa a insistat asupra donaţiunilor făcute bisericii, şcoalei, şi operelor culturale din Otopeni, de către d-l Gh. Mateescu, care nu şi-a uitat satul natal şi nici obârşia ţărănească. In numele „Acţiunei Româneşti“, d-l profesor Dimitriu spune că această grupare a înţeles să facă această donaţie şcoalei primare din Otopeni, care va purta numele d-lui Gh. Mateescu, ca un omagiu, pentru simţămintele sale româneşti şi pentru opera donatorului, pusă în slujba bisericii şi şcoalei. In continuare d-l profesor Dimitriu a schiţat personalitatea donatorului, arătând că prin muncă cinstită, ajungând să aibe o frumoasă stare materială a înţees să ajute operele de asistenţă socială şi de promovare sub toate raporturile a neamului său. Mai vorbesc în acest sens d-nii : G. Merişescu, dir. şcolar, Părintele Clinceanu-Tunari, Grigore Ioan primarul comunei, Petre Dinu deputat, şi Burtea Traian, din partea tineretului. D-l ST. VLADESCU, ziarist spune: In sufletul acelora care trăesc viaţa de redacţie şi scriu în domeniul gazetăriei, ziua aceasta este adevărată sărbătoare — zice d-sa, pentru că se cinsteşte cartea, cât şi semănătorii scrisului românesc. Oratorul arată apoi rostul Bibiliotecilor Populare, și a TVL&fină aropagajjda de cultură »a- Expoziţia Bifoloteci Ion I. C. Bratianu (Continuare din pag. 1-a) ce deschide in lumea altor civilizaţii. ■# înainte de a încheia îmi amintesc că la baza acestei nou aşezământ de cultură — „Biblioteca Ion I. C. Bratianu“ — au fost cărţile şi colecţiile acestui mare bărbat de Stat. In ce lumină covârşitoare ne apare acum figura tei, apoteozată de constatările ce fiecare om poate face asupra spiritului tei, asupra culturei ce a avut-o şi asupra preocupărilor tei de-o esenţă aşa de înaltă. Păşind printre aceste cărţi, estampe etc. ele singure îţi relevă şi bogăţia cunoştinţelor lui şi predilecţiile tei literare şi siguranţa şi subtilitatea unui gust artistic necontestat. Pe măsură ce faci aceste constatări, figura marelui dispărut creşte tot mai mult şi tot mai mult te impresionează amintirea tei. Şi simţi totodată în ce chip cu totul unilateral şi cât de puţin a fost cunoscută marea şi complexa personalitate a cetei ce a fost Ionel Brătianu AL. I. DRAGHICI Băncile dela Şoseaua Kiselef Acum când în fine timpurile bune au venit, atragem atenţiunea celor în drept că ar fi bine, ca pe lângă multele îmbunătăţiri ce i’au adus Şoselei Kiselef, — singura plimbare mai însemnată a bucureştenilor — ar fi bine să se pună şi mai multe bănci. Pe tot întinsul Şoselei din Calea Victoriei până la Bufet nu ştim dacă sunt zece bănci ! Iar în grădinile din dreapta şi din stânga aleei carosabile, puţinele bănci câte erau, dispar pe fiecare zi. Pentru cei ce nu pot face o vilegiatură credem că li se face un rău, răpindu-le până şi putinţa de-a respira, pe gratis, puţin aer curat, odihnindu-se pe o bancă ! Cum s’au făcut multe lucruri bune, poate că acest puţin ce’l cerem aci, se va realiza, fără mare cheltuială. . Cu acest prilej repetăm şi noi doleanţele ce le-au presentat locuitorii din strada Mincu, care trecea prin faţa sanatoriului d-rului Antoniu, care e nepavată, nemngrijită, și neudată. Această stradă părăsită însă e o anexă alăturată a Șoselei Kiselef. Inaugurarea maternităţei „Regina Elisabeta a Hellenilor Eri s’a făcut inaugurarea ternităţei „Regina Elisabeta Hellenilor“ din cartierul „Steai înfiinţată de Casa autonomă nr., in prezenţa M. S. Regelui Ci II şi M. S. Regina Elisabeta Greciei. Au asistat I. P. S. dr. Mi Cristea Patriarhul Român d-nii G. Mironescu. Ed. Mirto, Eţescu, miniştri, Stelian Pope fost ministru, Cezar Mereuță rector general c. f. r. MM. II. Regele Carol şi Rej Elisabeta, au vizitat maternitî conduşi de d-nii inginer Mere dr. Z. Caraman şi Vogtberg , au dat toate explicaţiile. Congresul „Ligei Culturale“ Pentru participanţii congresul anual al „Ligei pentru unitatea, cuturală a tuturor Românilor“, ce avea loc la Călăraşi în zilele cu până la 11 Iunie 1933, direcţiea generală C. F. R. a acordat reducere de 50% din taxele tarifa ale cl. I, Ii şi Iii. Reducerea se acordă atât la ducere, cât și la înapoere și pentr intervalul dela 2 până la 13 iun 1933. CORPUL PORT. TRIB. ILFOV Publicatiuni Vânzări mobiliare in baza adresei No. 289721933 a Jud. Oiol . urb Buc se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 6 Iunie 1933 dela orele 12 din zi Înainte, se vinde la licitaţie publică in Buc. pe piaţa Publică „Dudeşti“ averea mobilă urmărită a debit. Gheorghe Niculescu care se compune din un şifonier și altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Gh. I. Cărnaru, Pub. No. 43208 In baza adresei cu No. 310051933 a Jud. Ocol IV Buc. se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 7 Iunie 1933 dela ora 12 din zi înainte se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti Şoseaua tancului No. 189 averea mobilă urmărită a debit, loan Niculescu care se compune din una maşină de cusut şi altele anume specificate in prcesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. I. A. Ioaniţescu. Pub. No. 43725 Dos. No. 106621933 In baza adresei No. 1923621933 a jud. Ocol 6 Bucureşti , se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 12 Iunie 1933, dela ora 12 din zi Înainte, se va vinde cu licitaţiune publică in Buc. str Berzei No. 2 averea mobilă urmărită a debit. Jean Candet care se compune din un cântar automat si altele anume specificate in procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. 1. Oţelescu. Pub. No. 43731 Dos. No. 108359933 In baza adresei cu No. 120269933, a Jud. ocol 7 București se publică spre cunoștința generă că în ziua de 6 Iunie 1933, dela ora 12 din zi înainte se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti Str Alexandru Orăscu No. 29, averea mobilă urmărită a Debit. Margot Stoinescu care se compune din una sufragerie şi altele anume specificate in procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Ing. I. Rosenthal. Publ. No. 43568 Dos. No. 23015932 2 t FLIT mă satisface mijlocul rapid si practic pentru a distruge Insectele ^ Nu umbla lP cu jumetofi.de mi. pentru 'O’debarasbHocuinţo!! de prezenta,enervanţi şi peiv~toasă.a insectelor. Pentru a dis- truge muştele, ţânţarii şi alt« gAngânil. aveţi nevoe de vapori* neîndurători ce degajeazâ.FLiXÎ Omorâtori pentra'insecte. ei sunt Inofensivi pentru Qv. RuliT otD pătează W te;FLIT este vânaiW rntoraeouno m bt»doane galbene cu banda neoară ai soldat, nici odată altfe^-— - - —' ' tso* Prăbuşirea industriei de apărare naţională JT^C«reTM”——«T«« ■ .■■i—.iif r ■' rir—llllllllll IHIHI »IIIIII1M— (Continuare din pag. l-a) cietăţii au cercat să intervină la ministerul de finanţe pentru repararea revoltătoarei nedreptăţi. Rezultatul a fost oribil: Ministrul de finanţe a refuzat, pur şi simplu, să-i primească ca şi cum ar fi fost vorba de nişte samsari veroşi sau traficanţi cu spirtul negru. In momentul de faţă, lipsită complect de bani şi neputând să mai facă faţă angajamentelor către creditori, Societatea Cugir-Copşa Mică, în care, după cum am spus s-au învestit sute de milioane iar Statul este principalul acţionar, se vede cu averea scoasă în vânzare pentru datorii ridicole. Maşinile şi instalaţiile fabricei, în valoare enormă, sunt scoase în vânzare zilele acestea pentru o datorie de circa 350.000 lei! O asemenea scandaloasă procedare cred că nu s’ar putea petrece nici măcar într’o colonie africană ! Fapta ministerului de finanţe dovedeşte până la evidenţă că nu s’a renunţat nici un moment măcar la acţiunea de distrugere a industriei noastre de războiu, acţiune începută acum 5 ani şi dusă, de atunci, cu o perseverenţă remarcabilă. In timp ce„ această acţiune de distrugere este urmată, prin mijloace ca acelea mai sus expuse, Statul nostru găseşte banii necesari pentru plata comenzilor militare în străinătate. Recent, în Senatul ţării, ministrul de războiu, răspunzând interpelărilor făcute în legătură cu apărarea naţională, a declarat următoarele : „Ar fi, d-lor senatori, o mare greşeală, o mare eroare, dacă nu am „pune în valoare aceste uzine (Copila Mică-Cugir) care se găsesc pe teritoriul nostru. „’Accentuez din nou această afirmaţiune, pentru a se şti de toată „lumea, că politica noastră şi materie de armament trebue să tindă la formula „PRIN NOI INSIDE“, PENTRUCA NU PUTEM „ADMITE CA UN POPOR DE 1* „MILIOANE DE LOCUITORI SA „CONTINUE A FI TRIBUTARUL „STRĂINĂTĂŢII. IN MATERIE „DE ÎNARMARE NAŢIONALA“ ! Frumoase cuvinte ! Faptele însă arată din partea guvernului din care face încă parte de general Samsonovici, dovedesc până la evidenţă că nici vorbă nu poate fi de a se reveni la politica indicată în sus menţionata declaraţie. Atitudinea cu adevărat criminală pe care o are actualmente guvernul faţă de industria naţională de războiu, dezminte categoric afirmaţiile ministrului de războiu, ea continuând opera de distrugere începută acum cinci ani de zile. Declaraţiile pe care le-am citat, au fost făcute, probabil, numai pentru a se arunca praf în ochii tatei şi a o împiedeca să vadă cum mergem cu paşi hotărâţi la distrugerea a tot ceea ce mai avem creat pentru apărarea noastră naţională. Aşa fiind, cum este posibil ca d. ministru de războiu să mai poată rămâne acolo unde este azi ! Căci, din douâr una : ori declaraţiile făcute au fost sincere şi în acest caz, în urma atitudinei guvernului, ele nu sunt luate în consideraţie procedându-se tocmai în sensul contrar ; ori, generatui minstru al armatei se face, voit, complice la o acţiune cum nu se poate mai culpabilă şi dăunătoare celor mai superioare interese nationale. ^ ALEXANDRU TOPLICEANU Bibliografii rA apărut în broşură „Cooperatismul şi rolul lui în reorganizarea economicăcomunicarea făcută de d-lui N. Petraşcu la Institutul Social Român. & Viaţa agricolă, anul XXIV, nr. 4. Corespondenţa economică, anul XVI, nr. 3. L.Europe centrale, 8-e année, nr. 19. C. C. Popescu: Comedii de moravuri ţărăneşti. Cronica Romanului, anul X, nr. 5. România industrială, nr. 217. GREFA TRIB. PPRAHOVA S. IV EXTRACT D-na Alecsandrina loan Mihai din comuna Mislea, cu petiţia înreg. sub Nr. 14102 din 1932 a intentat acţiune de divorţ soţuli său loan Vasile I. Mihai pentru cauze determinate de lege. Din căsătorie a rezultat copii şi anume: Maria de 5 ani, Siţa de 3 jun. ani, Elena de 2 ani şi Ioan de 7 luni. Soţul nu are avere. Se publică conform art. 285 cod civil. Grefier, N. Cumescu Nr. 16861, 1933 Mai 15. Dos. Nr. 2526/1932 ----------------------------------------GREFA TRIB. ILFOV, Secţia II c.c. EXTRACT D. Alexandru Irich, cu domiciliul ales în Bucureşti, str. Depărăţeanu Nr. 40, prin petiţiunea înreg. la Nr. 42123 din 1933 a introdus acţiune de divorţ în contra soţiei sale Paraschiva Irich, pentru motive determinate de lege. . Din căsătorie a rezultat un copil anume Eliza, de ani 5. Termen pentru a doua conciliere prezidenţială la 9 Iunie 1933. Prezentul extract se va publica în ziarul „Viitorul“ conform art. 285 c. c. modificat. Grefier. Indescifrabil Nr. 31691. Dosar. Nr. 7425/1932 Preşedintele Tribunalului Teleorman sect. II-a Ordonanţă Având în vedere cererea făcută de Voicu Constantin Cobzaru prin petiţiunea înregistrată la Nr. 13303 din 1932 prin care cere îndeplinirea formalităţilor cerute de art. 355 cod comercial, cu privire la pierderea unei cambii. 1) Una cambie în valoare de lei 4000 emisă de debitorul Traian Voiculescu în ordinul petiţionarului1 şi girată de Grigore Marinescu cu scadenţa la 1 August 1932, cu locul de plată în Roşiori de vede. Având în vedere că între acei cari pot recurge la procedurile anulării cambiilor pierdute sau sustrase, sunt numai beneficiarul sau, giranţii şi chiar emitentul cambiilor iar în caz când achitând valoarea, şi în calitatea sa de debite*, principal are tot interesul să oprească circulaţiunea şi trecerea cambiilor în mâinele unui alt porsesor, care la silit să plătească din nou o datorie deja achitată. Având în vedere dispozițiunile art. 354 și 355 cod comercial, : \^1 Ordonăm: Ca oricare posedă cambia de mai sus menționată, să o prezinte în termen de 40 zile dela publicarea acestei ordonanţe la Grefa Tribunalului Teleorman secţia II-a, cunoscând că dacă nu se vor conforma acestor dispoziţiuni, această cambie se va considera nulă şi fără tărie, faţă de posesorii lor. Această ordonanţă se va afişa şi publica la localurile prevăzute de art. 355 cod comercial. Dată în Camera de consiliu. Preşedinte (ss) G. Bădănoiu Grefier (ss) Const. Voiculescu Grefa Trib. Teleorman Secţia II Prezenta copie fiind conformă cu originalul aflat în dosarul acestui Tribunal Nr. 1904 din 1932 se atestă de noi. ' , Grefier, C. Voiculescu Nr- 5067, 1932 August 20