Viitorul, iunie 1933 (Anul 25, nr. 7604-7628)

1933-06-01 / nr. 7604

ADUNAREA GENERALA­­Ma Ateneul Romin Adunarea generală ordinară a A­­teneului s-a ţinut sub preşedinţia d-lui prof. dr. C. Angelescu, fost ministru. Erau de faţă d-nii C. Miculescu, D. Pompeiu, Ştefan Ioan, Gr. An­ D. GR. TRANCU-IAŞI propune ca toţi ateneiştii să sărbătorească pe generosul donator printr’o agapă prietenească. Adunarea aprobă cu prelungite aplauze. D. POPOVICI-BAZNOŞEANU adu­când elogii d-lui vicepreşedinte Şte­fan Ioan pentru munca ce-şi dă ca rector al Universităţii Ateneului încă de la întemeerea sa, constată că actuala sală de cursuri a deve­nit neîncăpătoare faţă de numero­sul public şi roagă comitetul, ca la expirarea sau reziliarea contractu­lui cu cinematografele să se desti­­neze una din săli pentru cursurile universităţii. D. dr. HURMUZESCU se asociază la această propunere. D. preşedinte dr. C. ANGELESCU recunoaşte şi d-sa meritul d-lui Ştefan Ioan pentru activitatea sa neobosită ca rector al Universităţii Ateneului şi-i aduce toate mulţu­mirile biroului. Promite că se va o­­cupa de aproape de­­propunerea d-lui Bâznoşeanu şi că va căuta să-i dea o soluţiune favorabilă. D. ŞTEFAN IOAN mulţumeşte pentru cuvintele măgulitoare ce i se adresează, arată că dacă Univer­sitatea a reuşit să dea rezultate fru­moase, meritul este în bună parte a numeroşilor colegi cari i-au dat tipa, N. N. Săveanu, Gr. Trancu- un preţios concurs şi promite­­a Iaşi, Tr. Djuvara, Gh. Adamescu, I. munca Şi pe viitor cu aceiaş râvnă. D. GH. DRAGU propune şi adu­sValaori, C. I. Băicoianu, I. Simio­­nescu, A. Popovici-Băznoşeanu, V.­­Vâlcovici, C. Kiritzescu, Gh. Dragu, P. Gârboviceanu, general Petalla,­­dr. Obreja, D. Burileanu, T. Ales­­afceanu, I. B. Bobescu, Gr. Tauşan,­­■prof. N. Minovici, Mircea Djuvara, Drag. Hurmuzescu, dr. Poenaru-Că­­plescu, colonel G. Bacaloglu, Petre­­Antonescu, D. Munteanu-Râmnic, Aurel Eliescu, Costin Petrescu, L­eonescu, Constant Georgescu, I. Bo­tez, N. Ionescu, I. Livescu şi alţii. D. I. G. Duca s’a scuzat că lipsind­­din Capitală regretă a nu putea ..veni. D. preşedinte­­dr. C. ANGELESCU a făcut elogiul membrilor decedaţi Const. Dissescu, prof. Em. Severin şi prof. dr. Mina Minovici.. . După câteva momente de recule­gere, s’a citit de d. secretar GH. ADAMESCU darea de seamă asupra activităţii Ateneului în 1932 şi de de censor P. GÂRBOVICEANU ra­portul asupra gestiunei financiare. Adunarea cu unanimitate a apro­bat darea de seamă şi a dat descăr­care comitetului pentru gestiunea sa. D. TRANDAFIR DJUVARA adu­când laude preşedintelui, biroului şi administratorului delegat de pro­gresele realizate de Ateneu şi de buna lui conducere, declară că şi-a făcut testamentul şi că a lăsat în el Ateneului Român suma de un mi­lion lei, pentru a se răsplăti cei mai buni conferenţiari ai tribunei sa­le. D. preşedinte dr. ANGELESCU şi d. vicepreşedinte ŞTEFAN IOAN a- alac cele mai vii mulţumiri donato­rului. „Trăim ca să vedem minuni“ spune d. Ştefan Ioan, ca într’o so­cietate stăpânită de un materia­lism pronunţat şi de un egoism fe­roce, să se mai găsească bani­­o­narea aprobă ca lucrările pentru executarea „Frescei istoriei Româ­nilor“ să înceapă cât mai degrabă, după proectul făcut de d. Costin Petrescu, artistul care are toate în­suşirile ca să facă o operă cu ade­vărat meritorie. Au fost trecuţi ca membri resi­­denţi ai Ateneului d-nii I. Fonescu, D. Burileanu, Radu Roset­ti, Geor­ge Tatarescu, I. B. Bobescu, G. Ar­­ghirescu, Stelian Popescu, Gr. Tran­cu-Iaşi, Constant Georgescu, prof. N. Minovici, Andrei Popovici-Bâzno­veanu, Ion Simiocescu şi V. Vâlco­­vic. Statutele prevăzând un maxi­mum de 60 membri residenţi, mem­brii noui aleşi vor fi consideraţi ca neresidenţi, având a se ocupa cu crearea de filiale ale Ateneului in diferite centre ale ţării, urmând ca mai târziu în limita locurilor ce vor deveni vacante să treacă printre membrii residenţi. Se procedează prin vot secret la alegere de noui membri, după pro­punerile făcute de secţiunele res-Otescu,­­ Gr. Perieţeanu, C. Pro­dan, A. Simu, Andrei Rădulescu, prof. dr. C. Bacaloglu, Al. Borza, prof. I. Haţieganu, dr. M. Manica­­tide, prof. universitar, prof. Chr. Musceleanu, dr. Marius Nasta, prof. dr. Rainer, P. Sergescu, prof. C. Stă­­lescu, prof. Gh. Ţiţeica şi d. inginer Vasilescu-Karpen. Conform statutelor, noii membri îşi vor anunţa la secretariat su­biectul discursului de recepţiune, care se va ţine mai târziu. Şedinţa s-a ridicat la orele 7 sea­ra. D-nii membri au examinat de roaşii şi oameni altruişti care se aproape proectul de frescă al d-lui gândesc la mersul înainte al cui-1 Costin Petrescu expus la Ateneu, turei! Onoare lorî r,-.,. ■ — ■ ------------­ D-l prof. dr. C. ANGELESCU Congresul general I Impozitul si avocaţilor din ■ujiinii mm­mm România mmsmmmmmmm aa Congresul general al Uniunei a­­vocaţilor din România se va tine in cursul lunei Septembrie, la Galaţi. Baroul de Covurlui a fost în­­ştiinţat, că congresul se va des­chide prietr’un tedeum la cate­­drală. Va urma şedinţa de deschidere a congresului. La prânz primăria va oferi un banchet. Seara va fi un banchet oferit de prefectura jude­ţului Covurlui. Şedinţa solemnă va fi pe ziua de 8 Septembre, iar după amiază, vor continua lucrările. In dimineaţa zilei de 9 Septem­brie, avocaţii din toată ţara se vor îmbarca pe un vapor al N. F. R. și vor face o escursie pe canalul Macinului până la Piua Petrii- Frecăței. pe venitul global­ ­­O lucrare utilă — D-l N. D. Popa controlor şef pe lângă Administraţia Financiară Iaşi, a tipărit o nouă şi impor­tantă lucrare în care explică pe înţelesul tuturora legea impozitu­­lui pe venitul global, lucidând toate controversele. D-l N. D. Popa care este auto­rul mai multor volume fiscale, ca „îndrumări în aplicarea legii con­tribuţiilor directe“ (1929) Şi „Noui jurisprudenţe fiscale“ (1930) stu­diază impozitul global şi prin­­cipile stabilite de fostul mi­nistru de finanţe Vintilă Brăianu, de a cărui concepţie în această materie se foloseşte citind din ca­pul locului, în „Caracterizarea im­pozitului pe venitul global“ pasa­­giile referitoare rostite de neuita­tul economist şi financiar în Par­lamentu­l ţărei, când a explicat a­­cest impozit. Lucrarea d-lui N. D. Popa este un admirabil ghid pentru toţi a­­ceia care plătesc impozitul glo­bal. * C­INE ISHE CINEMA CAPITOL. — Trei oa­meni în frac cu Tito Schipa, Si­mone Vaudry etc. CINEMA ROXI. — Simfonia ce­lor șase milioane cu Irene Dune. CINEMA VOX. — Copilașul ma­mei cu Lewis Stone, etc. Seara: re­vista „încă una“. CINEMA RIO. — Tu... ori nici una cu Gitta Alpar. CINEMA TRIANON. — Rome-Ex­press cu Conrad Veidt şi Ester Ral­ston. CINEMA SELECT. — Iubeşte-mă cu Jeanette MacDonald şi Coniţa din Pullmann. CINEMA FEMINA. — Camerista coniţei cu Lucie English şi Szőke Szakáll. CINEMA REGAL. — Alpinistul cu Otto Walburg. CINEMA CORSO. — Dragoste şi durere cu Magda Schneider şi Paul Hörbiger. CINEMA OMNIA. — Demonul Galben şi Călăreţul negru. CINEMA FORUM. — Madame Bu­tterfly cu Sylvia Sidney şi Puterea destinului. CINEMA ED. PALACE. — Stan şi Bran în Legiunea străină. CINEMA A. R. P. A. (Sala Fran­klin). — Pijamaua Doamnei cu Re­nate Muller şi Georg Alexander, Tiranul cu Max Adalbert. CINEMA A. R. P. A. (Sala Episco­piei). — Vântul de primăvară cu Willy Fritsch şi Kathy von Nagy, Emil şi detectivii. CINEMA RAHOVA. — Carne din carnea mea cu Dorothy Peterson şi David Manners şi o complectare sonoră. CINEMA MARNA. — Tainele văz­duhului cu Mary Astor, Richard ______ ____ Riri. ’ Dix, jurnal fox, comedie Mikyj TEATRUL IANCOVESCU. «_ Rum '•»ir___ _______ vr.,„u- TTolI 'Vio - ■ - r Jklaus fi »umere de Musik-Hall^^/ ba. CINEMA LIDOO. — Așa o fată nu se uită cu Willy Forst și Nătărăul. CINEMA LIRA. — Jenny Lind. CINEMA TOMIS. — Femeia de azi cu Betty Aman, Paul Hörbiger şi Szőke Szakai în Lampă şomer. CINEMA MODEL. — Tim Mix în Valea Morţii şi Ken Maynard în Cavalerul Spadei. Preţuri de vară: lei 10 şi 15. CINEMA LIA. — Mumia cu Boris Karloff şi Poste-Restante cu Magda Schneider. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — Mary soldat cu Anny Ondra şi Gro­­ner Vasilache în Extra-Cabaret. CINEMA MARCONI. — Melc cu Elisabeta Bergner, Marion şi com­pania artistică Liliacul. CINEMA ROMA. — Tom Mix se răzbună şi Lupte de box. Seara artişti. CINEMA LIRIC. — Anny Ondra în Kiki şi Studentul cerşetor, ar­tişti. CINEMA­ MARAŞESTI— Ana Cri­stie cu Greta Garbo şi Stan şi Bran. CINEMA REGELE FERDINAND. — Straniul caz al Clarei Deane, jurnal şi comedie. CINEMA KISELEFF. — Femei la închisoare cu Ion Grawford şi Stan şi Bran Cimpazeul. GRADINA CINEMA NORA. — Pă­catul Madelenei Claudet, jurnal și cabaret. TEATRELE OPERA ROMANA. — Spectacol de balet al d-nei Vera Karalli, TEATRUL REGINA MARTA. — Apasul X. TEATRUL MARIA VENTURA. — 99 VIITORUL" Expoziţia pictorului G. Lazăr Un talent puternic, care se afir­mă tot mai mult câştigând unani­ma apreciere a cunoscătorilor, este d. G. Lazăr, care expune în sala „Ventura“. Este desigur una din cele mai reuşite expoziţii de pictură ale ace­stui sezon. Ea dovedeşte că în fie­care an d. G. Lazăr este tot mai stăpân pe arta sa, mai personal, mai subtil. Colorit viu şi totodată delicat, desen foarte îngrijit, concep­ţie de artă hotărîtă, simţul frumo­sului desvoltat în cel mai înalt grad,­­ fac ca lucrările d-lui Lazăr să fie o adevărată desfătare pentru toţi iubitorii de artă. Din numeroasele lucrări noui pe care d-sa le expune şi cari sunt în cea mai mare parte reţinute, do­vedind iubirea şi cunoaşterea de artă adevărată a amatorilor noştri, trebue să notăm câteva ce ne-au impresionat in deosebi : „Citind­ delicat şi simplu, „Studiu“ (Nr. 11), interior cald şi original, „Mama“ o lucrare de-o sensibilitate şi un co­lorit deosebit, „Şomeur“ în care se restrânge toată tragedia timpului, „Dansatoare“, „Curând“, lucrări pli­ne de realism. Apoi numeroase stu­dii şi flori, despre are nu se poate spune decât bine. D-l G. Lazăr rămâne aşa­dar prin această expoziţie, în loc de cinste în pictura noastră, cu atât mai a­­preciat, cu cât e mai modest şi mai onest în arta sa D-l G. LAZAR Consiliul general al Societăţii Ocrotirea Orfa­­ nilor din război profesionale, secundare, etc. din cari au absolvit 860 orfani în 1932. D-sa exprimă mulţumiri d-luui mi­nistru al sănătăţii şi tuturor cola­boratorilor societăţii, pentru con­cursul dat acestei opere şi roagă călduros pe d-l ministru Ioaniţe­­scu să dispună acordarea la timp a subvenţiei societăţii. D-l ministru Ioaniţescu arată că a căutat să se documenteze des­pre toată activitatea societăţii şi aduce laude şi mulţumiri, doamnei Olga Sturdza şi tuturor colabora­torilor d-sale, pentru munca şi ac­tivitatea rodnică desfăşurată timp de 16 ani pentru creştera, educaţia şi formarea viitorului copiilor na­­ţiunei. Departe de a se desfiinţa socie­tatea d-l ministru exprimă do­rinţa ca această să-şi continue acti­vitatea pentru ocrotirea copiilor de pe câmpul păcii, fiind de acord cu propunerile d-lor TrancuIaşi, prof. Gane şi consilier Dumitriu. Apoi d-l ministru promite tot spri­jinul său acestei mari operi naţio­nale şi sociale. După discuţiile la care au parti­cipat d-na Sturdza, d-nii Trancu- Iaşi, Dumitriu, dr. Gane, s-a ho­tărât continuarea activităţii so­cietăţii după ce se va termina mi­siunea sa — aceea de a forma ca­rieră tuturor orfanilor din război — în aceea de a îngriji de orfa­nii de toate categoriile. D-lor au mulţumit călduros d-lui ministru Ioaniţescu pentru tot concursul promis socieăţii orfanilor din războiu. Intrându-se în ordinea de zi s’a aprobat darea de seamă generală a societăţii şi contul de gestiune şcoli de meserii, comerţ, agricul- pe 1932 precum şi bugetul gene­­tară, seminare, normale, menaju­rat pe 1933/1934. Consiliul general al Soc. Ocroti­rea Orfanilor de război s-a întru­nit sub preşedinţia Doamnei Olga M. Sturdza luând parte d-l D. R. Ioaniţescu ministrul Sănătă­ţii, d-l Gr. Trancu-Iaşi preşedin­tele Regiunei Bucureşti şi d-nul N. Maxim, membru în comitet, d-na C. Liciu şi d-l C. Toma, delegaţii Regiunei Iaşi, d-l Gl. Dumitrescu şi d-na Maria Popp delegaţii Re­­g­iunei Craiova, d-l Gl. Constanti­­nescu Piru, d-na col. Bălăşescu şi d-l Gh. Albu delegaţii Regiunei Chişinău, d-na Florica Gramato­­vici şi d-l Sever Zotta delegaţii Regiunei Cernăuţi, d-nele Catin­­ca Bârseanu şi Maria Baiulescu delegatele Regiunei Sibiu, S. S. Pr. Protopopescu şi consilier­ii­,. . . . . .. . , mitriu delegaţii Regiunei Cons­pective. Au fost aleşi d-rm: colonelianţa: d-l Gl. Ştefănescu preşedin- N. Condeescu, Paul Prodan, sculpto­tele Regiunei Timişoara, d-l prof. rul I. Jalea, Gh. Olszewski, I. Nona (dr. Gane, col. Botez, prof... Voi­nea, delegaţii Regiunei Cluj, d-na Gl. Vereanu preşedinta Soc. Vă­duvelor de război, d-l Apostol Zam­fir, de la Soc. Mutilaţii din război, d-l P. Modolea director general Ministerul de Interne, d-l Al. Ilie­scu director general Ministerul Justiţiei, d-l căp., Ionescu direc­torul Oficiului I. O. V­, d-l căp. Petculescu ispector Ministerul Să­nătăţii, d-nii Criveanu şi Stihi, membri în comisia de verificare a Societăţii. D-na Olga Sturdza expune darea de seamă a activităţii societăţii pe 1932 din care se constată că au fost întreţinuţi 3331 orfani de răz­boi în 29 orfelinate şi 187 orfani în 13 instituţii subvenţionate pre­cum şi 1386 orfani au fost asistaţi la domiciliu. Toţi orfanii urmează imBiiii»iiiiepriii 1 1111 ■■ mmm. Ill 11 mumr m­ir ------------Hlif CWIT-1*55TM Inaugurarea Bi­iotecei POPULARE „B. MATEESCU La Otopeni, (Ilfov), au avut loc­­­ţională, pornită cu atâta suflet de mari manifestaţiuni cu caracter Acţiunea Românească, arată apoi naţional, manifestaţiuni la cari opera de cultură naţională reali­­­i­zată de această modestă grupare, care în decurs de aproape 6 ani, a înfiinţat pe întregul cuprins al ţării, aproape 360 Biblioteci Popu­lare, şi a ţinut peste 500 de confe­rinţe ca îndemn de viaţă naţională şi de profilaxie a bolilor sociale. Bine au făcut cărturarii şi con­ducătorii acestei formaţiuni de propagandă naţională, că au cin­stit opera românească şi creşti­nească a d-lui Mateescu, care să lucreze şi să sprijine cât mai mult biserica şi şcoala românească. Prin credinţă şi cultură, nea­mul nostru a învins toate piedicile din cale, până la îndeplinirea idea­lurilor sale. Numai aşa se explică faptul că astăzi am împlinit visul strămoşilor noştri, unind la ace­iaşi vatră, pe toţi fraţii din ve­chiul hotar. Numai aşa suntem as­tăzi stăpânitorii drepturilor şi as­­piraţiunilor noaistre naţionale în România mărită. Când am pornit războiul reven­dicărilor noastre naţionale, drumu­rile, văile, dealurile şi munţii nu le-am acoperit cu flori, ci cu mor­minte. Mormintele eroilor noştri naţionali de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, Tisa, Dunăre şi Nistru, unde astăzi îşi dorm somnul veci­­niciei, sub aşternutul umed al pă­mântului, cu conştiinţa împăcată, însă că şi-au făcut datoria, între­­gând graniţele României. Termină adresând o însufleţită chemare ca pentru afirmarea voin­ţei şi demnităţii româneşti, toată suflarea să fie gata cu toată hotă­rârea, să apere prin orice jertfe integritatea drepturilor şi a teri­toriului naţional. D-l GH. MATEESCU, a răspuns vorbitorilor, mulţumind pentru cinstea ce i s’a făcut dând Biblio­­tecei din Satul său natal, numele său. Am muncit în viaţa mea spu­ne d-sa şi de aceia voie căuta să ajut biserica şi şcoala şi voie cău­ta să contribui la ridicarea sub toate raporturile a ţărănimei ro­mâneşti. A urmat apoi desfăşurarea pro­gramului serbării, la care au dat concursul şcoalele ei sub pricepu­ta conducere a d-lui Grigore Me­rişescu, directorul şcoale din Oto­peni. S’au remarcat elevii şcoalei, care sau recitat şi jucat cu mult talent piese de teatru. In urmă din iniţiativa „Acţiu­­nei româneşti“, s’au distribuit premii în bani pentru jocurile na­ţionale, şi cele mai frumoase cos­tume naţionale. Ş­t­­im,„ au luat parte, peste două mii de cetăţeni din toate straturile so­ciale. La orele 10 dimineaţa, la Bise­rică, un sobor de preoţi în frunte cu părintele I. D. Popescu, afi­­ciat serviciul religios. Răspunsu­rile au fost date de către corul şcoalei de sub conducerea price­pută a d-lui director Grigore Me­­rişescu. După terminarea slujbei reli­gioase, întreaga asistentă s-a în­dreptat la monumentul Eroilor din satul ,Otopeni, unde părintele T. D. Popescu, învăţătorul Nicolae Tudor şi avocatul dr. Popovici, reprezentante. „Acţiunei româ­neşti“, au rostit cuvântări înălţă­toare, arătând însemnătatea zilei. După am­ieză în sala de festivi­tăţi a Băncii Populare, a avut loc inaugurarea bibliotecei populare „Gheorghe Mateescu“. Solemnitatea a început prin­tr’un serviciu divin şi prin cu­vântarea ocazională rostită cu multă înflăcărare de părintele I. D. Popescu din Otopeni, care după ce a salutat asistenţa a in­sistat asupra donaţiunilor făcute bisericii, şcoalei, şi operelor cultu­rale din Otopeni, de către d-l Gh. Mateescu, care nu şi-a uitat satul natal şi nici obârşia ţărănească. In numele „Acţiunei Româneşti“, d-l profesor Dimitriu spune că a­­ceastă grupare a înţeles să facă această donaţie şcoalei primare din Otopeni, care va purta numele d-lui Gh. Mateescu, ca un omagiu, pentru simţămintele sale româ­neşti şi pentru opera donatorului, pusă în slujba bisericii şi şcoalei. In continuare d-l profesor Dimi­triu a schiţat personalitatea dona­torului, arătând că prin muncă cinstită, ajungând să aibe o fru­moasă stare materială a înţees să ajute operele de asistenţă socială şi de promovare sub toate rapor­turile a neamului său. Mai vorbesc în acest sens d-nii : G. Merişescu, dir. şcolar, Părin­tele Clinceanu-Tunari, Grigore Ioan primarul comunei, Petre Di­nu deputat, şi Burtea Traian, din partea tineretului. D-l ST. VLADESCU, ziarist spune: In sufletul acelora care trăesc viaţa de redacţie şi scriu în do­meniul gazetăriei, ziua aceasta este adevărată sărbătoare — zice d-sa, pentru că se cinsteşte cartea, cât şi semănătorii scrisului ro­mânesc. Oratorul arată apoi ros­tul Bibiliotecilor Populare, și a­ T­VL&fină aropag­ajjda de cultură »a- Expoziţia Bifoloteci Ion­ I. C. Bratianu (Continuare din pag. 1-a) ce­ deschide in lumea altor civili­zaţii. ■# înainte de a încheia îmi amin­tesc că la baza acestei nou aşeză­mânt de cultură — „Biblioteca Ion I. C. Bratianu“ — au fost căr­ţile şi colecţiile acestui mare băr­bat de Stat. In ce lumină covârşitoare ne apare acum figura tei, apoteozată de constatările ce fiecare om poa­te face asupra spiritului tei, asu­pra culturei ce a avut-o şi asupra preocupărilor tei de-o esenţă aşa de înaltă. Păşind printre aceste cărţi, e­­stampe etc. ele singure îţi relevă şi bogăţia cunoştinţelor lui şi pre­dilecţiile tei literare şi siguranţa şi subtilitatea unui gust artistic necontestat. Pe măsură ce faci aceste consta­tări, figura marelui dispărut cre­şte tot mai mult şi tot mai mult te impresionează amintirea tei. Şi simţi totodată în ce chip cu totul unilateral şi cât de puţin a fost cunoscută marea şi complexa personalitate a cetei ce a fost Io­nel Brătianu AL. I. DRAGHICI Băncile dela Şoseaua Kiselef Acum când în fine timpurile bune au venit, atragem atenţiunea celor în drept că ar fi bine, ca pe lângă multele îmbunătăţiri ce i’au adus Şoselei Kiselef, — sin­gura plimbare mai însemnată a bucureştenilor — ar fi bine să se pună şi mai multe bănci. Pe tot întinsul Şoselei din­ Calea Victo­riei până la Bufet nu ştim dacă sunt zece bănci ! Iar în grădinile din dreapta şi din stânga aleei carosabile, puţinele bănci câte e­­rau, dispar pe fie­care zi. Pentru cei­ ce nu pot face o vilegiatură credem că li se face un rău, ră­­pindu-le până şi putinţa de-a res­pira, pe gratis, puţin aer curat, odihnindu-se pe o bancă ! Cum s’au făcut multe lucruri bune, poate că acest puţin ce’l ce­rem aci, se va realiza, fără mare cheltuială. . Cu acest prilej repetăm şi noi doleanţele ce le-au presentat lo­cuitorii din strada Mincu, care trece­a prin faţa sanatoriului d-rului Antoniu, care e nepavată, nemngrijită, și neudată. Această stradă părăsită însă e­ o anexă alăturată a Șoselei Kise­lef. Inaugurarea maternităţei „Regina Elisa­beta a Hellenilor Eri s’a făcut inaugurarea ternităţei „Regina Elisabeta Hellenilor“ din cartierul „Steai înfiinţată de Casa autonomă n­r., in prezenţa M. S. Regelui Ci II şi M. S. Regina Elisabeta Greciei. Au asistat I. P. S. dr. Mi Cristea Patriarhul Român d-nii G. Mironescu. Ed. Mirto, Eţescu, miniştri, Stelian Pope fost ministru, Cezar Mereuță rector general c. f. r. MM. II. Regele Carol şi Rej Elisabeta, au vizitat maternitî conduşi de d-nii inginer Mere dr. Z. Caraman şi Vogtberg , au dat toate explicaţiile. Congresul „Ligei Cu­lturale“ Pentru participanţii congresul anual al „Ligei pentru unitatea, cu­turală a tuturor Românilor“, ce­­ avea loc la Călăraşi în zilele c­u până la 11 Iunie 1933, direcţi­­ea generală C. F. R. a acordat reducere de 50% din taxele tarifa ale cl. I, Ii şi Iii. Reducerea se acordă atât la du­cere, cât și la înapoere și pentr intervalul dela 2 până la 13 iun 1933. CORPUL PORT. TRIB. ILFOV Publicatiuni Vânzări mobiliare in baza adresei No. 289721933 a Jud. Oiol . urb Buc se publică spre cunoştinţa generală că in ziua de 6 Iunie 1933 dela orele 12 din zi Înainte, se vinde la licitaţie publică in Buc. pe piaţa Publică „Dudeşti“ averea mobilă urmărită a de­bit. Gheorghe Niculescu care se compune din un şifonier și altele anume specifica­te în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Gh. I. Cărnaru, Pub. No. 43208 In baza adresei cu No. 310051933 a Jud. Ocol IV Buc. se publică spre cu­noştinţa generală că in ziua de 7 Iu­nie 1933 dela ora 12 din zi înainte se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti Şoseaua tancului No. 189 averea mo­bilă urmărită a debit, loan Niculescu care se compune din una maşină de cusut şi altele anume specificate in pr­cesul-verbal de urmărire, spre despăgu­birea credit. I. A. Ioaniţescu. Pub. No. 43725 Dos. No. 106621933 In baza adresei No. 1923621933 a jud. Ocol 6 Bucureşti , se publică spre cu­noştinţa generală că in ziua de 12 Iunie 1933, dela ora 12 din zi Înainte, se va vinde cu licitaţiune publică in Buc. str Berzei No. 2 averea mobilă urmărită a debit. Jean Candet care se compune din un cântar automat si altele anume spe­cificate in procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. 1. Oţelescu. Pub. No. 43731 Dos. No. 108359933 In baza adresei cu No. 120269933, a Jud. ocol 7 București se publică spre cunoștința gener­­ă că în ziua de 6 Iunie 1933, dela ora 12 din zi înainte se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti Str Alexandru Orăscu No. 29, averea mobilă urmărită a Debit. Margot Stoinescu care se compune din una sufragerie şi altele anume specificate in procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Ing. I. Rosenthal. Publ. No. 43568 Dos. No. 23015­932 2 t FLIT mă satisface mijlocul rapid si practic pentru a distruge Insectele ^ Nu umbla lP cu jumeto­fi.de mi. pentru 'O’debarasbHocu­inţo!! de p­rezenta,enervanţi şi peiv~­­toasă.­a insectelor. Pentru a dis-­ truge muştele, ţânţarii şi alt« gAngânil. aveţi nevoe de vapori* neîndurători ce degajeazâ.FLiXÎ Omorâtori pentra'insecte. ei sunt Inofensivi pentru­ Qv. RuliT otD pătează W te;­FLIT este vânaiW rntoraeouno m bt»­doane galbene cu banda neoară ai soldat, nici odată altfe^-— - - —' ' tso* Prăbuşirea industriei de apărare naţională JT­^C«reTM”——«T«« ■ .■■i—.iif r ■' rir—llllllllll I­HIHI »IIIIII1M— (Continuare din pag. l-a)­ cietăţii au cercat să intervină la ministerul de finanţe pentru repa­rarea revoltătoarei nedreptăţi. Re­zultatul a fost oribil: Ministrul de finanţe a refuzat, pur şi sim­plu, să-i primească ca şi cum ar fi fost vorba de nişte samsari ve­­roşi sau traficanţi cu spirtul ne­gru. In momentul de faţă, lipsită complect de bani şi neputând să mai facă faţă angajamentelor că­tre creditori, Societatea Cugir-Co­­pşa Mică, în care, după cum am spus s-au învestit sute de milioa­ne iar Statul este principalul ac­ţionar, se vede cu averea scoasă în vânzare pentru datorii ridicole. Maşinile şi instalaţiile fabricei, în valoare enormă, sunt scoase în vânzare zilele acestea pentru o da­torie de circa 350.000 lei! O asemenea scandaloasă proce­dare cred că nu s’ar putea petre­ce nici măcar într’o colonie afri­cană ! Fapta ministerului de finanţe dovedeşte până la evidenţă că nu s’a renunţat nici un moment mă­car la acţiunea de distrugere a in­dustriei noastre de războiu, acţiu­ne începută acum 5 ani şi dusă, de atunci, cu o perseverenţă remar­cabilă. In timp ce„ această acţiune de distrugere este urmată, prin mij­loace ca acelea mai sus expuse, Statul nostru găseşte banii nece­sari pentru plata comenzilor mi­litare în străinătate. Recent, în Senatul ţării, minis­trul de războiu, răspunzând inter­pelărilor făcute în legătură cu a­­părarea naţională, a declarat ur­mătoarele : „Ar fi, d-lor senatori, o mare gre­şeală, o mare eroare, dacă nu am „pune în valoare aceste uzine (Cop­­ila Mică-Cugir) care se găsesc pe teritoriul nostru. „’Accentuez din nou această afir­­­maţiune, pentru a se şti de toată „lumea, că politica noastră şi ma­­­terie de armament trebue să tin­­­dă la formula „PRIN NOI INSI­DE“, PENTRUCA NU PUTEM „ADMITE CA UN POPOR DE 1* „MILIOANE DE LOCUITORI SA „CONTINUE A FI TRIBUTARUL „STRĂINĂTĂŢII. IN MATERIE „DE ÎNARMARE NAŢIONALA“ ! Frumoase cuvinte ! Faptele însă arată din partea guvernului din­ care face încă parte de general Samsonovici, dovedesc până la e­­videnţă că nici vorbă nu poate fi de a se reveni la­ politica indicată în­ sus menţionata declaraţie. Atitudinea cu adevărat crimina­lă pe care o are actualmente gu­vernul faţă de industria naţională de războiu, dezminte categoric a­­firmaţiile ministrului de războiu, ea continuând opera de distrugere începută acum cinci ani de zile. Declaraţiile pe care le-am citat, au fost făcute, probabil, numai pentru a se arunca praf în ochii tatei şi a o împiedeca să vadă cum mergem cu paşi hotărâţi la distru­gerea a tot ceea ce mai avem creat pentru apărarea noastră naţională. Aşa fiind, cum este posibil ca d. ministru de războiu să mai poată rămâne acolo unde este azi ! Căci, din­ douâr una : ori declaraţiile fă­cute au fost sincere şi în­ acest caz, în urma atitudinei guvernului, ele nu sunt luate în consideraţie pro­­cedându-se tocmai în sensul con­­trar ; ori, generatui minstru al ar­matei se face, voit, complice la o acţiune cum nu se poate mai cul­pabilă şi dăunătoare celor mai su­­­perioare interese nationale. ^ ALEXANDRU TOPLICEANU Bibliografii rA apărut în broşură „Coopera­­tismul şi rolul lui în reorganiza­rea economicăcomunicarea fă­cută de d-l­ui N. Petraşcu la In­stitutul Social Român. & Viaţa agricolă, anul XXIV, nr. 4. Corespondenţa economică, anul XVI, nr. 3. L.Europe centrale, 8-e année, nr. 19. C. C. Popescu: Comedii de mora­vuri ţărăneşti. Cronica Romanului, anul X, nr. 5. România industrială, nr. 217. GREFA TRIB. PPRAHOVA S. IV EXTRACT D-na Alecsandrina loan Mihai din comuna Mislea, cu petiţia înreg. sub Nr. 14102 din 1932 a intentat acţiune de divorţ soţuli său loan Vasile I. Mihai pentru cauze deter­minate de lege. Din căsătorie a rezultat copii şi anume: Maria de 5 ani, Siţa de 3 jun. ani, Elena de 2 ani şi Ioan de 7 luni. Soţul nu are avere. Se publică conform art. 285 cod civil. Grefier, N. Cum­escu Nr. 16861, 1933 Mai 15. Dos. Nr. 2526/1932 ----------------------------------------­GREFA TRIB. ILFOV, Secţia II c.c. EXTRACT D. Alexandru Irich, cu domici­liul ales în Bucureşti, str. Depără­­ţeanu Nr. 40, prin petiţiunea înreg. la Nr. 42123 din 1933 a introdus ac­ţiune de divorţ în contra soţiei sale Paraschiva Irich, pentru motive de­terminate de lege. . Din căsătorie a rezultat un copil anume Eliza, de ani 5. Termen pentru a doua conciliere prezidenţială la 9 Iunie 1933. Prezentul extract se va publica în ziarul „Viitorul“ conform­ art. 285 c. c. modificat. Grefier. Indescifrabil Nr. 31691.­­ Dosar. Nr. 7425/1932 Preşedintele Tribunalului Teleorman sect. II-a Ordonanţă Având în vedere cererea făcută de Voicu Constantin Cobzaru prin petiţiunea înregistrată la Nr. 13303 din 1932 prin care cere îndeplinirea formalităţilor cerute de art. 355 cod comercial, cu privire la pierderea unei cambii. 1) Una cambie în valoare de lei 4000 emisă de debitorul Traian Voi­­culescu în ordinul petiţionarului1 şi girată de Grigore Marinescu cu scadenţa la 1 August 1932, cu locul de plată în Roşiori de vede. Având în vedere că între acei cari pot recurge la procedurile anu­lării cambiilor pierdute sau su­­strase, sunt numai beneficiarul sau, giranţii şi chiar emitentul cambii­lor iar în caz când achitând valoa­­rea, şi în calitatea sa de debite*, principal are tot interesul să o­­prească circulaţiunea şi trecere­a cambiilor în mâinele unui alt por­sesor, care la silit să plătească din­ nou o datorie deja achitată. Având în vedere dispozițiunile art. 354 și 355 cod comercial, :­­ \^1 Ordonăm:­­ Ca oricare posedă cambia de mai sus menționată, să o prezinte în ter­men de 40 zile dela publicarea ace­stei ordonanţe la Grefa Tribunalu­lui Teleorman secţia II-a, cunoscând că dacă nu se vor conforma acestor dispoziţiuni, această cambie se va considera nulă şi fără tărie, faţă de posesorii lor. Această ordonanţă se va afişa şi publica la localurile prevăzute de art. 355 cod comercial. Dată în Camera de consiliu. Preşedinte (ss) G. Bădănoiu Grefier (ss) Const. Voiculescu Grefa Trib. Teleorman Secţia II Prezenta copie fiind conformă cu originalul aflat în dosarul acestui Tribunal Nr. 1904 din 1932 se atestă de noi. ' , Grefier, C. Voiculescu Nr- 5067, 1932 August 20

Next