Viitorul, februarie 1934 (Anul 26, nr. 7809-7832)

1934-02-01 / nr. 7809

i MIMI (CcntiRuare din pag,na 1-a) te­nc. de stat major şi în acelaş timp asistând la College de Fran­ce, la lecţiunile lui Quinet, Miche­let şi Michievici. Quinet le spunea atunci tineri­lor cari îi ascultau prelegerile: „Feriţi-vă de somnul sufletesc“. Brătianu a tresărit la această chemare. El a fost totdeauna treaz. De atunci datează legătura lui cu Rosetti, prietenie care avea să însemneze cea mai extraordinară putere de realizare din câte s’au cunoscut în istoria unui popor, pentru a lupta în alegerile diva­nului ad-hoc. Brătianu candidează împreună cu Rosetti pe lista par­tidului naţional, cu următorul pro­gram : „Unirea, un singur guvern, re­prezentantă naţională, prinţ de dinastie străină“. Ell este ales raportorul comisiu­­nei în divan şi reuşete să facă a se adopta toate propunerile pen­tru aplicarea programului lui. Agentul francez, baronul Tal­leyrand Perigord, descendent al celebrului ministru din timpul lui Napoleon I, îl caracterizează ast­fel în acţiunea sa din acele vre­muri : „N­ a une fugueuse ardeur“. Un apel al lui Ion Brătianu La alegerea adunărilor elective care urmau să execute hotărârile divanului ad-hoc, Brătianu adre­sează alegătorilor un apel, care se termină cu următoarele cu­vinte : „Declar că la 1821 aşi fi încins paloşul şi m’aşi fi pus sub stindar­dul lui Tudor, că la 31 aşi fi fost cu Dinicu Golescu şi cu Câmpi- Beanu, că la 48 mă simt mândru că am fost acolo unde a fost su­fletul României şi că în 1858 strig din toate puterile trăiască Româ­cari nu l’au cunoscut, credeau că una liberă și autonomă“. Brătianu nu avea o cultură solidă. Pregătirea unirei dă loc iar la Realitatea era alta. D-l Iorga, în­ persecution! _ împotriva lui Bră­­ti’o cuvântare la Academia Bo­­tianu, le învinge pe toate şi depu­­mână spune: „Brătianu deşi O3’ ^ai ,reus®ste să ^ dejoace toate lu­­mea titluri academice, avea însă o­­rigile şi combinaţiunile ca să se mare cultură“. aleas'â„ Domn Alexandru Ion Fineţea firei sale se complecta, Uuza, in ziua de 24 Ianuarie, eu cu înfăţişarea lui simpatică. In­ unanimitatea voturilor, crederea în puterile sale creştea . Când__ Cuza sosi in Bucureşti, Bră­­nflată cu încrederea în puterile tianu­ei înmâna un memoriu în a“ului Nu mai credea nimic care ii preciza situatiunea : „Prin imnnsib. Astfel se pregătea pen- iubirea tuturor românilor, îi spn tin,Pmarile acte care aveau mai nea el Domnului. Măria Ta ești msâ se desfășoare în tară, unul din suveranii cei mai tari. Intre ti­mp a fost ispitit a se ca- Fă ca actele guvernului Măriei ■1+nv: i„ Paris cu Matilda Kést- Tale să corespundă cu această pa­ner fict marelui industriaș alsa­­tere“. jjLi, qvdq că vna- O1­­cian ce nn cană, care Tnai târziu avea să joa­. Timpul, rezervat acestei coma­­rci mare în politica republi­­nicări, mă oprește să vorbesc mai una. . . . » departe despre activitatea lui Ion Oricât de puternice au fost ii- Brătianu și despre participarea clinările inimei sale pentni sa ]a mariie acte istorice, cari moaşa alsaci.una, ca®d J ‘. P prin dinastia străină, prin răz­că prin căsătorie vre , . , , —• ____... condiţiunea Bratia- boiul fle liberare, nrin organiza­buie să rămână r^ama, rea economică şi politică a ţărei târziu cu ChaideAnquăt, o mare cu îndure dar cu mare tact po­r iîrAÂ nuTâ au pregătR România Mare. St'atMnfcidodaS. i’a căsătorit mai El a ştiut să apere întotdeauna târziu cu Charles Floquet, o mare cu indar.Pre dar cu n personalitate politică a Franţei, him demnitatea tarei. Şi când l’a întâlnit peste mai mul- El a fost un îndrumător şi un tr, rapmi întâmiplător pe fostul sfătuitor vrednic, fără teamă logodnic îi păstra încă o amintire ^A iltfel îl chema o iubire mai mare — ţara lui — pe care simţea că nu poate s’o jertfească nici unei mulţumiri personale. , , Căsătorit apoi in ţara, el a dus o viaţă modestă şi şi-a crescut cei 8 copii adeseori în strâmtoare. Până la 1882 locuia în doua ca­mere la prietenul său Rosetti, Se îmbrăca simplu dur cu îngripre, la ţară ca şi la ora.­ Burta întot­deauna o cravată alba de fular şi numai târziu adoptă cravata nea­gră. Iar pentru, a da pildă şi a în­demna la întrebuinţarea produse­lor naţionale, el purta haine de stofă românească — hainele mele dele oţel, — cum le numea el. Cu asemenea virtuţi şi for­maţiunea sufletească şi r­iuală din şcoala franceza, tiratia­­ru era desigur pregătit pentru în­deplinirea marei sale chemări. F.­ îşi fixase înainte principiile călăuzitoare : „Voieşte Şi vei pu­tea . Inacţiunea este începutul des­curajărei Şi a imoralitatei, la ele sti­le mari, când mintea şo­­răieşte lasă inima să vorbească. Dacă urmărim activitatea lui se vede că de aceste principii sa condus întotdeauna. El a fost ani­­matorul şi organizatorul mişcarei revoluţionare. . .__ In toate împrejurările împingea în locurile de onoare pe cei mai mari, lui îşi rezerva jocurile mo­deste, dar cele cu mai multă răs-PriudIimie 1848,­ când Domnului boierii reactonari voiau să infraa­­gă mişcarea revoluţionară, Ion Brătianu străbate nebăgat în sea­mă prin mjlocul armatei, concen­trată în curtea palatului, sparse un geam şi intră înăuntru fără să fie oprit de nimeni şi se adresa Domnului, spunându-i : „Poporul nu se retrage până nu se alunga ministerul şi nu se formează­ un altul din oamenii reformelor . Revendicările naţionale Brătianu duse însufleţirea lui în toate rândurile şi în toate stra­turile poporului. . . El a avut curajul să spuie ho­tărât în protestarea sa care sunt dorinţele poporului şi formulă, in faţa puterii turceşti şi a Împără­ţiei ruseşti, punctele de program ale României libere. . Revoluţia înfrântă pin uneltiri străine au rămas însă neinfrânaţi stegarii revendicărilor naţionale.. In exil, echipa marilor luptători conduşi de Brătianu şi de Rosetti, a desăvârşit opera de simpatie împrejurul drepturilor la viaţă li­beră reclamate de români. In 1851 se fondează la Paris zia­rul „Republica Română“. In arti­­­­colul program semnat de Brătia­nu, el scrie : „Voim ca românul să aibă o pa­trie liberă, independentă,­ o patrie cu zece milioane de români, cu a­­celeaşi drepturi şi datorii, o pa­trie cu suveranitatea naţională, o proprietate de va voi să o mun­cească, fiecare stăpân pe roadele muncei sale. Mijloacele noastre. De curând a avut loc adunarea termină el, sunt inima, mintea şi generală a Soc. Tinerimea Ro- faţele noastre“, mână la care au luat parte mem-In timpul exilului la Paris, im-­ brii activi ai societăţei. D-nal plicat pe nedrept într’un complot,Nae Dumitrescu, preşedintele se­in contra împăratului Napoleon jcietăţei, expune pe scurt, istori­­al III-lea, el izbuteşte ca deţinut­­ul tinerimei, care începând ca poliţie să vorbească totuşi capu­lui naţiunei franceze, care a putut să-l aprecieze şi să-l cunoască d­in convorbirile ce a avut şi din me­­moriile ce le-a înaintat. Intr’unul din aceste memorii ■Brătianu conchide cu următoarele cuvinte: naţionalitate, civilizaţie, libertate, acesta este programul ce trebuie să se urmeze în Orient. Românii drept punct de reazam, acesta este mijlocul cel mai prin­cipal“. . . Oare aceste vederi nu sunt şi a­­stăzi de o vie actualitate pentru politica noastră1? Către 1857 se înapoiază în ţară,­­ împreună cu ceilalţi refugiaţi: Brătianu şi Unirea împreună cu fraţii Goleşti, Voi­­nescu, Caracas, Alexandri, Cogăl­­niceanu. Brătienii formară la Pa­ris societatea tinerilor români, sub preşedenţia lui Lamartine, poetul meditaţiilor, al armoniilor, amantul muzelor şi al libertăţii, viitor ministru de externe din tim­pul revoluţiei franceze de la 1848. In mijlocul societăţii franceze frământată de atâtea idei de renovare, Brătianu îşi­­ formează sufletul şi mintea. Nu-i lipsea nimic pentru a se cultiva şi pentru a înţelege ce va putea să facă pentru ţara lui. Acel sfătuitor vrednic, fără teamă şi fără slăbiciune al Coroanei. A dus răsboiul dela 1877 ca şi acţiunea de organizare a ţărei cu aceleaşi vederi clare şi cu aceeaş hotărîre care vau caracterizat în toate fantele sale. La Livadia, cu împăratul Ru­siei, la congresul dela Berlin cu Bismark, el fu întotdeauna acel­aş, mlădios, apropiat, încrezător lu dreptăţile tărei, fără nici o şovăi­re şi ceiace este caracteristic pen­tru omul datoriei niciodată ne­mul­ţuimt. Dela Berlin, cu toate preocupă­rile care îl reţineau, nu pierde din vedere ceia ce se petrecea în ţară. Într’o telegramă adresată Gene­ralului Cernat în 1878, îi spune : „am aflat că din regimentul 4 de linie, în marşul ce a făcut dela Craiova, au murit opt oameni. Ce şti despre aceasta şi dacă ai nu­mit vreo cercetare“. Atâtea mari însuşiri, atâta cald patriotism nu puteau rămâne nea­preciate de Suveranii ţării. După un atentat neisbutit în contra Sa, el primeşte următoarea telegramă: ..Inimele noastre sunt pline de bucurie şi slăvim pe Dumnezeu care a întins puternica lui mână asupra vieţei d-tale atât de scumpă tărei şi nouă. Semnea­ză: Carol şi Elisabeta. Iar la sărbătorirea lui cu acest prilej. Suveranii tărei îi adresea­ză o scrisoare, cu următorul cu­prins : „Unim urările noastre ca provi­denţa să vegheze asupra înţelep­tului patriot care împreună cu to­varăşii săi de luptă şi de silinţe vede azi minunata onsă, naţiona­lă la care şi eu sunt mândru şi fe­ricit că am putut colabora. Fi pu­rurea încredinţat de nemărginita afecţiune pe care Berina Elisabe­ta şi Eu ţi-o păstrăm“­Într’o scrisoare ne care Rosetti o trimite în isso­sofiei sale el ca­racterizează astfel pe Brătîanu : „Doi ani de zile 1877­—1878 în areasta Europă s’a plecat până la ridicol în faţa Rusiei şi a Germa­niei. Brătianu singur le-a ţinut pient. .El singur a Spus Rusiei nu veţi intra în ţară fără luptă, dacă nu faceţi convenţie cu noi. El sin­gur din toată Europa a spus con­gresului care hotăra luarea Basa­rabiei : Luati-o, dar eu nu v’o vând“. Omul neînfrânt­. încrezător îi: dreptatea tărei sale, profetic pre­văzător si realizator­­al Unirei Principatelor si întregirea Româ­niei, mândru fată de cei mari, iu­bitor fată de cei mici. Simplu si modest în viata sa intimă. Acesta a fost Ion C. Brătianu. ­ ... .............................. -­APUCAREA soc. Tinerimea noua societate a elevilor liceului Matei Basarab, a ajuns instituţia de azi, cunoscută în toate colţurile ţărei. Mai ales astăzi când problema revizionismului a luat o înfăţi­şare gravă, societatea va căuta prin toate miljloacele să ajute şcoala şi Biserica, la formarea­ sufletească a populaţiei româ­neşti. Adunarea generală se încheie prin aprobarea tuturor actelor socotite de membri ca bune , pen­tru îmbunătăţirea stării finan­ciare a societăţii şi pentru rea­lizarea programului ei de activi­tate, în serviciul culturei națio­nale. CărŢI NOUI Joi, 1 Februarie va apare în editura „Vremea” „GEOGRAFIE SENTIMENTALA”, de redactorul no­stru, d. Ion Totu. Este primul volum dintr’un cicn de trei volume cu Însemnări de că­lătorie. Volumul are 300 pagini, cu 28 de hors-isxturi pe hârtie velină,­­ în­făţişând picturile cu cari este ilu­strat volumul. Coperta de Take Soroceanu. Preţul 60 lei — la toate librăriile. * A apărut „Sexul de peste drum“, roman de Lucrezzia Kar, o satiră acerbă a societăţii actuale şi o fină analiză a sufletului unei fe­mei. Ilustraţiuni în text de: To­­nitza, Julietta Orăşanu, B’Arg şi I. Anestin. „Străinii în viaţa noastră eco­­nomiei“ mult aşteptata lucrare a d-lui Alexandru Topliceanu, a apă­rut şi se poate procura la „Cartea Românescă“. După cum s’a scris in repetate rânduri la presă, cele cuprinse în acest volum sunt o revelaţie în ceea ce priveşte situaţia în care se află elementul muncitor românesc. '— ----------•■*•••••■••*---------­ Reec’iuni­e mucoasei bucale în cursul febrelor eruptive In perioada de invazie sau erup­ţie mucoasa bucală este sediul enan­tem­ului. In rujeolă mucoasa bucală la exa­men prezintă: Un eritem al vălului palatului. O stomatită eritemato-pultacee ba­nală şi per­ete lui Koplik. Uneori stomatita poate fi ulceroasă ori dif­­teroidă, cu sediul pe faţa internă a buzelor. Ea este dureroasă şi je­nează alimentaţia copilului. La co­piii mici adesea e determinată de streptococ rezervând astfel viitorul. nei atenţia e atrasă prin angină. In acest caz există un roşu viu răspân­dit pe amigdale, vălul palatului, pe faţa internă a buzelor şi pe gingii. In perioada de erupţie, scarlatina determină o glosită acută prolifera­­tivă. Variola nu dă propriu zis stoma­tită, numai elementele eruptive mu­coase, se infectează secundar dând ulceraţiuni profun­de dureroase, iar de multe ori fiind punctul de ple­care al abceselor amigdaliene, fleg­­monulul retrohlaringian ori gangre­na farinxului. In cursul varicelei bulele se des­­voltă pe mucoasa luco-faringee ori laringee. Ele o vindecă în general repede fără stomatită secundară su­­praadăugată. Din „Presse Medicale”. Dr. MIHAIL C. BANG * Notițe medicale Consiliul de războia al corpului II armată a pus sub urmărire pe următorii inculpaţi în afacerea asasinatului de la Sinaia ? I. N. Constantinescu, din Foc­şani, pentru atentat cu asasinat şi complot, fapte prevăzute şi pe­nate de art 81, 225, 226, 227, 228 şi 234 al. II codul penal comun, pre­cum şi pentru contravenţie la le­gea pentru reglementarea, vânza­rea şi portul de arme; 2. D. Belimace zis şi Doru Beli­­mace şi Ion Caramea din Bucu­reşti, pentru complicitate la aten­tat cu asasinat, complot şi contra­venţie la legea portului armelor, fapte prevăzute şi penate de art 81, 225, 227, 228 şi 234 c. p. c. Ponton complet 3. Corneli­u Zelea Codreanu, ge­neralul Zizi Cantacuzino, prof. Ion Zelea Codreanu, Ion I. Zelea Co­dreanu, student din Bucureşti, ing. Virgil Ionescu, Bucureşti, avocat Ioan Moţa, Nichifor Crainic, zia­rist şi profesor universitar, pr. Ion Dumitrescu din Bucureşti, Ste­rie Ciumeti, student din Bucureşti, Clime Ghe inginer şi Ion Hodoş ziarist, ambii din Câmpulung, M. Stelescu, student din Bucureşti, Ioan Banea licenţiat în drept. Si­biu. Cristache Solomon, proprietar şi pensionar, Focşani: Victor Si­­laghî, avocat, Tuncea: Mircea Ri­­zescu student. Constanta: dr. Pan­­tteîmop. Călăraşi: Gh. Cristescu, Slobozia-lainun­ta, toţi pentru fap­tul de COMPLOT, prevăzut si pe­nal de art. 81 combinat cu 87 c. p. c. si cu înaltul decret Nr. 3376/1933, iar Nichifor Crainic şi pentru fap­tul prevăzut si penal de art. 8 din legea Mârzescu-Mironescu. Pentru răsturnarea In Stat 4. Vasile Iasinschi, farmacist din Rădăuţi; Bie Gârneaţă, avocat, Iaşi; Gh. Potolea, student, Ga­ Cronica judiciari lati : Simulescu I., Sinaia, profe­sor, Bucureşti; Dragoş Protopo­­pescu, profesor universitar, Bucu­­reşti: Cătălin Zelea Codreanu, stu­dent, Bucureşti: Vlad Ion, ziarist, Bucureşti: Sergiu Lecca, ziarist, Bucureşti: Bănică Dobre, ziarist Cluj, sublocot. Horia Codreanu, pentru faptul prevăzut şi penal de art. I legea Mârzescu-Mirones­­cu, combinat cu art 28 aceiaş lege şi I. D. Nr. 3376/933 şi ordonanţa Nr. 5968/933. Pentru procurare de arme 5. Anastase Ştefan zis Fănică din Bucureşti, Popovici Miluţă, chimist Bucureşti şi Alex. Păscea­­nu din Bucureşti, pentru faptul prevăzut şi penal de art 5 din le­gea Mârzescu-Mironescu cu art 28 al aceleiaşi legi. Pentru îndemn la firmă prin p­resă G. Nae Ionescu, profesor, Bucu­reşti şi Gh. Racoveanu, ziarist, Bucureşti, pentru faptul prevăzut şi penal de art. 8 din legea Mâr­­zescu-Mironescu. El î­nrăr Au fost puşi în libertate: Ale­xandru Ursu, Iacob Bârsănescu, Ion Truşcă, Ştefan Pătraşcu, Voi­­cu Popescu, Mircea Fotescu, Nis­­tor Berna, Gheorghe Moisescu, D-tru Ristea, D-tru Popa, Gh. Ro­tară, Marin Cămărășescu, Gh. Vlad, Const Pestritu, Alex. Voi­­can, Mihai Serban, Green Petre, Călin I. Onct Tudor Bodoroagă, Ion Culea, Nicolae Gh. Stoicescu, Barbu Neacșu, Nicolae Vasile și Marin I. Manole.* D-l general C. Petrovicescu a fost numit comisar regal special în afacerea complotului și asasi­nării fostului prim ministru I. G. Duca. „VIITORUL" CI. G. SANDULESCU (ss) E. Vântu Domnule Peşedinte, STR. GENERAL POEIAS 32 T£l. 417 35 do Credit P. T. T. GREFA-TRIB. BUZĂU. Secţia Il-a EXTRACT D­ l Iorgu Gheorghe din Grădiştea jud Buzău, cu petiţia reg. la No. 14762­933 a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Maria. Din căsătorie au trei minori. Părţile nu posedă avere având act p­auper. la proces. Gref­er indescifrabil No. 33144 Decembrie I 1933 GREFA TRIB. CALIACRA EXTRACT D-l Ilie Ion Neagu din comuna Ca­­dievo-Caliacra a Intentat acţiune de di­vor­ţ contra soţiei sale Dumitra-Din căsătorie sunt doi copii Ion de 3 ani şi Ivan de 2 ani. Soţii nu posedă avere. Pronunţarea sentinţei la 24 Februarie 1934. Grefier Indescifrabil. No. 3249 GREFA TRIB. TUTOVA EXTRACT Domnu Iordache Chiper din Corn. Pe­­rieni cu cererea reg. la No. 35532 din 22 Octombrie 1931 a cerut să fie divor­ţat de soţia sa Catinca, pentru motive determinate de lege. Din căsătoria numiţilor resuită copii Ioana de 10 ani şi Aftimie de 6 ani. Avere posedă. Prezentul extract se va publica In Ziarul Viitorul din Bucureşti conf. art. 285 cod. civ. Grefier indescifrabil. No. 504 TRIBUNALUL ILFOV la piaţa cotei concordatare în timp de cinci ani prin rate trimestriale. Prima rată devine exigibilă la 16 Ianuare 1934. ori situația critică prin care trece 16 Ianuarie 1934. Pentru acesta consideraţiUni, în conformitate cu disp. art. 47 din le­gea concordatului preventiv şi în baza dreptului dvs. de apreciere, vă rog să binevoiţi a admite cererea de faţă şi a-mi acorda termenul de gra­ţie. Cu toată stima, (ss) Wilhelm Adler D-Sale D-lui Preşedinte al Tribunalului Ilfov, S. I Comercială, Grefa Trib. Ilfov S. I Corn. Prezenta copie se vizează de­­ noi spre a se publica în ziarul „Viito­­rul”. Grefier, Indescifrabil • Dos. 4226/1932. ........................«■.--------------­GREFA TRIB. UlFOVI Secţia II c. p. EXTRACT D-l Ion Stan Piţu din Cioclo­­veni jud. Ilfov a intentat o acţi­une de divorţ contra soţiei sale Alexandrina Ion Stan Piţu pen­tru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un co­pil de sex bărbătesc de 5 luni. Act dotai n’are. Soţia are 2 po­goane şi jumătate în aceiaşi co­mună. Termen s’a fixat la 5 Fe­bruarie 1934 în cabinetul preziden­ţial pentru a doua conciliere. Prezentul se va publica in ziarul „Viitorul“. Grefier Indescifrabil . No. 4362 25 Ianuarie 199­­4 GREFA TRIB. BOTOŞANI E,*’TRAGT D-l Const. V. Mun­teanui, b­ar în satul Teasc comuna Răchi­­ţi a cerut acestui Tribunal pr­i pe­tiţia înreg. la Nr. 34524 din 15 Sep­tembrie anul 1933 să fie divorţat de soţia sa Floarea C. Munteanu, pen­tru motive determinate de lege. Din căsătoria numiţilor soţi a rezultat un copl Mihai. Nici unul din soţi n’au avere. Acest extract se va publica de noi grefier, în ziarul „Viitorul” din Bu­cureşti, conform art 285 c. civ. mo­dificat. Grefier: Gh. Alexandrescu Nr. 3445. — Dos. 3443/1933. 9* MINISTERUL JU­STIȚIEI Direcțiunea judiciară D-l Iacob A. Goldstein, născut la 25 iunie 1887 în București, domici­liat în București, str. Gogu G. Can­­tacuzino 48, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic de Gold­stein în acela de Gârdea, spre a se numi Iacob Gârdea. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre­văzut de aliniatul II al zisului arti­col. In baza adresei Nr. 3511 din 1934 a Jud. acol 6 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Februarie 1934, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licita­ţie publică în Bucureşti, str. Puţu cu Apă Rece Nr. 52, averea mobilă urmărită a debit Alex. Dumitrache, care se compune din un auto­ca­­mion marca Chevrolet, şi altele anu­me specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea cre­dit. Alexandru Săvulescu. Publ. N. 5159. — Dos. 22717/1933 --—'#**» *»«-­In baza adresei No. 1026 1934, la Trib. Ilfov Secţia II. Com., se publi­că spre cunoştinţa generală că în ziua de 5 Februarie 1934, dela ora 8 a. m. din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, B-dul Ferdinand No. 1, averea mo­bilă urmărită a d-lui Eug. Gr. Mic­şunescu care se compune din una sufragerie lemn stejar şi altele anu­me specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea cre­­ditoarei Banca Naţională a Româ­niei. Publ. No. 5.479. In baza adresei cu No. 4129/1934, a Trib. Ilfov secţia 4-a c­ c. se pu­­blică spre cunoştimţa generală ca în ziua de 6 (şase) Februarie 1934, dela ora 12 din­ zi înainte­.Se vinde cu licitaţie publica la l°c* str. Laibrint No. 179, București, a­­verea mobilă urmărită debit. IL. M. Eschenasy, compusă din un ou­fet, una oglindă cristal și altele anume specificate în procesul ver­bal de urmărire, spre desagubirea credit. V. N. Apostolescu. Publ. No. 5128.­­ Dos. 24530/933, tol 697 și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Marin Simionescu Râmniceanu. Publ. No. 4186. In baza adresei cu No. 1236/934, a Trib. Ilfov, Secţia II-a Comerţ, se publică spre cunoştinţa genera-MINISTERUL JUSTIŢIEI " Direcţiunea judiciară . B-l Marcu B. Zussman, domiciliat in Bucureşti, calea Victoriei 84 a făcut cerere acestui minister de a­­ autorizat să schimba numele său patronimic de Zussman, în acela de Suşeanu, spre a se numi Marcu Su­­şeanu. Ministerul publică aceasta, com­form art. 9 din legea asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre­văzut de aliniatul II al zisului ar­ticol. In baza adresei cu No. 51931OS4 x Jud. Ocol 1 Urban Buc. se publică sera cunostiinta generala că în ziua de 5 Fe­bruarie 1934 dela orele 12 din zi înain­te se va vinde la f­e talie publică în bE Str. Buzeşti No. 54 averea mobilă urmă­­rită a debit. Vanghele Pe­leş care se co­mpune din una sufragerie şi altele a­­nume specificate In procesul-verbal urmă­rire spre despăgubirea credit. loan Bod­­Olli. pab- No- 4989 Dos. No. 26103i933 MINISTERUL JUSTIŢIEI* / Comisiunea de Naturalizare D-l Franz Gheşca supus cehoslo­vac de profesiune voiajor, dornici. *Tat l” Bucure?ti, str. Nicutescu Rit* Nr. 34, născut în comuna Maia» jud. Ilfov la data de 19 Februarie 1869 de religie catolic în ţară din anul naşterii, a făcut la această comisiu­­ne cerere de a i se acorda naţiona­litatea română, declarând că renun­ţă la cetăţenia cehoslovacă şi la ori­ce altă supuşenie străină. Conform art. 22 din legea privi-, toare la dob­ândirea şi pierderea na­ţionalităţii române, se publică a­­ceasta, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, po­trivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Dosar Nr. 208/1922. GRI3FA TRIB. BOTOŞANI EXTRACT D-l Ioan D. Kiriac de profesiune agricultor domiciliat în comuna Nec­şeni, jud. Botoşani, a cerut acestui Tribunal prin petiţia înreg. la Nr. 4798 din 6 Februarie 1933 să fie divorţat de soţia sa Elena L­hiriac pentru motive determinate de lege. Din căsătoria numiţilor soţi a re­zultat un copil cu numele Mihai de 4 ani. Nu posedă avere nici unul din soţi. Acest extract se va publica la noi grefier în ziarul „Viitorul” din Bucureşti, conform art. 285 c. civ, modificat. Grefier, Gh. Alexandrescu Nr. 3449. T ———------—.••■t.0.«.'*’ GREFA TRIB. BUZĂU S. L EXTRAS D-l Gheorghe Ion D- St Botol d­in comuna Pănătau jud. b­uzău» cu petiţia înreg. la No. 32999 dar 4 Oct 1933, a intentat acţiune de divorţ în contra soţiei sale Mana Gh. Ion D. St. Botan, pentru mo­tive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat copilul Ion de un an şi jumătate. „ Soţii nu au avere. Termen pentru pronunţare la 15 Februarie 1934. Grefier, Indescifrabil­i­­ No. 2628/1934 Ianuarie. d AVOCAT DELfl fiSOCBflft experţilor contabili Obicinuita şedinţă săptămânală a experţilor contabili, prin care s-a deschis activitatea asociaţiei pe a­­nul curent, a dat prilejul unei im­pozante manifestări profesionale. A prezidat d. St. V. Tenov şi au luat cuvântul d-na: prof. I. N. E­­vian, N.­­K. Constantinescu, Victor Cozachievici, I. D. Mardan, Pascal Demetrescu, I. G. Iliescu şi a., toţi vorbitorii insistând asupra caracte­rului profesional al slujitorilor con­tabilităţii. S-a hotărât continuarea şedinţelor Cercului de studii, urmând ca anul acesta să se discute ciclul despre experţi şi expertize. In şedinţa vii­toare se va trata despre „Lege şi Jurisprudenţă cu privire la exerci­tarea profesiunei de contabili.” S-a mai hotărât editarea unei se­rii de broşuri în care să se publice referatele desvoltate la Cercul de studii. Primul număr din această serie va cuprinde „Registrele de contabilitate şi ţinerea lor din punct de vedere tehnic şi juridic” o pro­blemă de mare actualitate mai ales in legătură cu impunerile anuale fiscale şi care va trata despre re­gularitatea registrelor şi evaluarea bunurilor la inventar. Asociaţia experţilor contabili, ho­tărând să participe la alegerile de la corpul contabililor din 4 Februarie a. c., spre a afirma caracterul pro­fesionist al acţiunei ce o desfăşoa­ră, a decis să susţină pentru consi­liu pe d-nii: Ştefan Tenov, N. K. Constantinescu, Victor Cazachievici, dr. I. N. Evian, Pascal Demetrescu, Virgil Grideanu, I. G. Iliescu şi Cl­in perioada de invazie a scarlati­, pi­as Avra­m, iar pentru cenzori pe d-nii: I. D. Mardan, Gr. Duţulescu, Gh. Birtulescu, Leon Creitzel şi P. Horeanstă. Viitoarea şedinţă va avea loc la 14 Februarie a. c. Expozitii D-na Lucia Dracopol anunţă des­chiderea expoziţiei retrospective Ion Negulici la data de Duminică 4 Fe­bruarie 1934, în Pinacoteca Munici­piului Bucureşti din Bul. Lasar Ca­­targiu. Toţi colecţionarii cari pose­dă lucrări sunt rugaţi a la depune imedat la sediul expoziţiei. Expoziţia de pictură a d-nei Maria Ionescu-Bacaloglu din sala „Universul“ se închide 31 Ianuarie. lt. Croitoria anunţă Onor. Clientela că sa mu­tat în acelaş imobil din Str. Sf-tul. Dumitru 2 din prăvălia No. 10 în % prăvălia No. 14, din Palatul Casei S’A REDESCHIS Hotel'll REGINA — Cal. Rshoves 2 (îoÎVif iard­) — ~ ► licensor, Calorif2r, Apa curgătoare, rece i $i caldă, baie, comfort modern. P ÎS I T U a § REOUSiJ J I­­—1»fr»»— Supa spestasole, la Secţia l-a Comercială Nr. 00514 din 10 Ian. 1934. INTRARE Publicarea „Viitoru’“ Subscrisul Wilhelm Adler, domi­ciliat în Bucureşti, str. Academiei Nr. 24, fac prezenta cerere prin care solicit acordarea unui termen de graţie pentru plata cotei conpor In baza adresei No. 4128/934, a­lă că în ziua de 6 (şase) Februarie Trib. Ilfov Secţia 4 c. c se .pu- 1934 dela ora 8 (opt) dimineaţa uirna spre cunoştinţa generală că înainte, se va vinde cu licitaţie pu Pr­in î,„ tem 16 U- Februarie 19^ -dela Mică la localitate str. jfiS ffi“ Nr. 10 Ian. 1934. j or­ele 8 din zi înainte se va vinde chelet No. 17, Bucureşti, averea termen In Camera de consiliu 12 ,publ^ m Bucureşti, mobilă urmărită a debitorului dr. Febr. 1934. Se vor cita membrii co- Biata Matache Măcelaru, averea Em. Revid, compusă din una e-ar. misiunei de cred. Jurnal de afișare gr °bita urmărită a debit. Marin nitară^taSUtăSi­m și publicare conf. art. 47 al. ultim S- Voinea care se compune din flori si alteie­­r? din legea concordatului.­­Un șifonier cu oglindă și altele d­­e an U­me- Specificata se va face în ziarul ’ anume specificate în procesul ver­bal de urmărire, spre despăgubi­rea credit. N. Minculescu. Publ. No. 542.5. — Dos. 26043/933, in procesul verbal de urmărire spre despăgubirea creditoare Banca Creditul Social S. A. Publ. No. 5408. — Dos. 7620/933. T Xd TdRS6i N?: 3619/9^’ a Juld". O“* «*dBu? si“ publică^iprf4CU­Jud. Ocol I Bucureşti se publică neşiinţa generală că in ziua de 10 spre cunoştinţa generală că în 7 Februarrie 1934 dela ora 12 din zi înainte ziua de 7 Februarie 1934, dela­ se va vinde cu licitaţie publică in Buc. orele 12 din zi înainte, se va vinde­­ Calea Şerban Vodă No. 76 averea mo­datare exigibilă la 16 Ianuarie 1934.; la licitaţie publică înl Bucureşti,­­ bilă urmărită a debit. I* Constantinescu care se compune din două fotoli cu rips roşu şi altele anume specificate la procesul-verbal de urmărire spre despă­gubirea credit. Teodor Negulescu. Pub. No. 5109 Dos. No. 23732/933 In baza adresei cu No. 4960/934 a Tud. Ocol 6 Buc. se publică spre cunoşi­nţa generală că In ziua de 7 Februarie 1934 dela orele 12 din zi înainte se va vinde la licitaţie publică In Buc. B-dul Pache Protopopescu No. 79 azi 83 averea mo­bilă urmărită a debit. Alexandra Cris­­tescu care se compune dina una sufra­gerie lemn stejar şi altele anume speci­ficate în procesul-verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Soc. An. In li­chidare Gr. Cristea et comp. Publ. No. 5419 Dos. No. 24822i933 In baza adresei cu No. 4033/1Q34 , JUd. de Munca Buc. Secț. II se publică spre cunoştința generală că In Tjua­n­o­,v.0 3 Februarie 1934 dela orele 12 din zi 2658/928, înainte se va vinde la licitaţie publică­­ în Buc. ST. Filitis No. 1 averea omut urmărită a debit. Herman Einhorn care S compu­ne din un dinam eletric cu No 3,pier­de jefuit sticle de o­­chelari și altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire spre despă­gubirea credit Ida Abramovich P Pub. No. 5067 se întâlnește elita Capitalei Domnii Parlamentari găsesc la: HOTEL LUX (Uceul Lazi?)anU 6 camere confortabile cu preturi reduse CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV Publicaţîism­ Vânzări mobiliare MOTIVARE :­­ str. Londra No. 31 etaj I averea Subscrisul am cerut concordat pre­­ mobil urmărită a debit. L Spaty Miercuri ventiv ce mi-a fost omologat prin­­ care se compune din un covor sentinţa acestui Tribunal cu Nr.­ persan 2/3 m. şi altele anume spe- 2054 din 1933 prin care sunt obligat­­ificate în procesul verbal de ur­­mărire, spre despăgubirea credit Banca M. Blank et Co. IPubL No. 5147 — Dos. 1627/93L In baza adresei No. 830/934 tel comerțul în general și cpi exercitat Trib. Ilfov Secția II com. se pu­de mine în special, mă pun in im- j blică spre cunoștința generală că posibilitate­a avea disponibilul nece 'i_ J~ ” Trl~’------'"v” J-’­sar pentru plata ratei exigibile la in ziua de 7 Februarie 1934, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bu­cureşti, B-dul Elisabeta No. 71 a­­verea mobilă urmărită a debit.­­M. Priboi­anu ,care se compune din una masă de sufragerie ste­jar şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit Banca M. Blank et Co. Publ. No. 5153 — Dos. In baza adresei Nr. 5959 din 1934 a Trib. Ilfov, secţia I-a c. c., se pu­blică spre cunoştinţa generală că în ziua de 6 Februarie 1934, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde cu li­citaţie publică, la loc., str. Labirint Nr. 1791 București, averea mobilă urmărită a debit. H. M. Eschenasy, compusă din una mașină de cusut un covor și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit V. N. Aposto­­lescu. Publ. Nr. 5135. — Dos. 24531/1933 T CARTEA (Cont muare din pagina 1-a) stiţie, de elemente simbolice şi e­­lemente cotidiane, de aspecte per­sonale,, şi sensuri adânci, de nai­vitate şi dramatism formează un întreg admirabil gradat care con­­stitue una din cele mai frumoase şi mai originale reuşite ale doc­torului Voiculescu. Analiza mijloacelor de expre­sie ne-a evidenţiat în doctorul­ Voiculescu un temperament de vizual, o aplecare spre concret spre plastic. Puterea aceasta a ochiului a­­pelul unui temperament de vi­zual, plasticitatea, explică pe deo­parte uşurinţa şi bogăţia îmbră­­cărei ideii în metaforă, adică ca­­pacitatea­ de concretizare a ab­stractului, apoi abundenţa ele­mentului descriptiv, şi în sfârşit, fiindcă plasticul devine un prin­cipiu şi se cere satisfăcut şi pe alte căi cum ar fi cele sonore, re­găsim tot aci una din originalele stilisticei speciale a d-lui Voicu­lescu. Bogăţia aceasta e realizată fie prin­ sonorităţi dure neaşteptate, şi origina acestora ar trebui poate căutată tocmai în necesitatea de a satisface predilecţia sa pentru plasticitate şi în domeniul verbal, fie prin întrebuinţarea unei game aparte de elemente de comparat prin punerea la contribuţie a ele­mentelor terminologiei ştiinţifice sau biografice uneori, alteori prin crearea de termeni poi, şi aci o­­rigina cred că este în necesitatea de a găsi un echivalent de pon­dere în expresie pentru ponda­­rea, densitatea şi gravitatea atri­buită cum am văzut problemati­cei şi sensurilor poeziei sale. Şi ceea ce mă întăreşte în cre­dinţa aceasta este că duritatea verbală e mai ales aparentă în poema cu conţinut mai des, în poeme ce­­pun o problemă. In ci­clul „Copilul pădurarului“ sau în Parabole“ avem dea face cu o simplitate adesea excesivă. Dim­potrivă terminologie creată ad­­hoc şi cu forme de rebarbatism apare acolo unde e nevoe să-l în­făţişez conţinuturi mai greu de exprimat, pentru care cuvântul adesea lipseşte sau e deficient. E drept că adesea duritatea a­­ceasta căutată e obositoare. Mai ales atunci când derivă din do­rinţa (şi aci e poate a treia sursă a acestei stilistici speciale) de a reîmprospăta sursele vorbirii din izvoarele autohtone ale limbii. Sunt atunci nenumărate cuvinte nu numai de neoformaţiune deci cu filiaţiuea posibilă de urmărit dar chiar complect In baza adresei No. 3076/1934, a Jud. Ocol. III Bucureşti, se pabu­­na U­iuiaw. că spre cunoştiinţa generală cam mai lui« necunoscut,­ ziua de 8 opt Februarie 1934, “ria Totuşi rămâne în picioare gândul, ora 12 din zi înainte, se va vinde scuză de vreţi, explicaţie în orice­­ la licitaţie publică în Bucur ş . ro5 cnht noastă frământare Garajul J­ornero Şos. Băneasa, a­verea mobilă urmărită a d-liu Gh. Costin, care se compune din: un autocamion marca Faun No de­mo­caz că subt această frământare stilistică regăsim imaginea nece­sară a frământării simţirei şi a gândului ce-şi cată o expresie echivalentă. Şi de aceia cred că, prin înăl­ţimea atitudinei sale şi prin fru­museţea efortului de purificare, de înoire, prin originalitatea şi bogăţia sa, „Destin“ reprezintă o etapă capitală pentru poetul V­­­Voiculescu. ION­­ CANTACUZINO

Next