Viitorul, februarie 1934 (Anul 26, nr. 7809-7832)
1934-02-01 / nr. 7809
i MIMI (CcntiRuare din pag,na 1-a) tenc. de stat major şi în acelaş timp asistând la College de France, la lecţiunile lui Quinet, Michelet şi Michievici. Quinet le spunea atunci tinerilor cari îi ascultau prelegerile: „Feriţi-vă de somnul sufletesc“. Brătianu a tresărit la această chemare. El a fost totdeauna treaz. De atunci datează legătura lui cu Rosetti, prietenie care avea să însemneze cea mai extraordinară putere de realizare din câte s’au cunoscut în istoria unui popor, pentru a lupta în alegerile divanului ad-hoc. Brătianu candidează împreună cu Rosetti pe lista partidului naţional, cu următorul program : „Unirea, un singur guvern, reprezentantă naţională, prinţ de dinastie străină“. Ell este ales raportorul comisiunei în divan şi reuşete să facă a se adopta toate propunerile pentru aplicarea programului lui. Agentul francez, baronul Talleyrand Perigord, descendent al celebrului ministru din timpul lui Napoleon I, îl caracterizează astfel în acţiunea sa din acele vremuri : „N a une fugueuse ardeur“. Un apel al lui Ion Brătianu La alegerea adunărilor elective care urmau să execute hotărârile divanului ad-hoc, Brătianu adresează alegătorilor un apel, care se termină cu următoarele cuvinte : „Declar că la 1821 aşi fi încins paloşul şi m’aşi fi pus sub stindardul lui Tudor, că la 31 aşi fi fost cu Dinicu Golescu şi cu Câmpi- Beanu, că la 48 mă simt mândru că am fost acolo unde a fost sufletul României şi că în 1858 strig din toate puterile trăiască Româcari nu l’au cunoscut, credeau că una liberă și autonomă“. Brătianu nu avea o cultură solidă. Pregătirea unirei dă loc iar la Realitatea era alta. D-l Iorga, în persecution! _ împotriva lui Brăti’o cuvântare la Academia Botianu, le învinge pe toate şi depumână spune: „Brătianu deşi O3’ ^ai ,reus®ste să ^ dejoace toate lumea titluri academice, avea însă origile şi combinaţiunile ca să se mare cultură“. aleas'â„ Domn Alexandru Ion Fineţea firei sale se complecta, Uuza, in ziua de 24 Ianuarie, eu cu înfăţişarea lui simpatică. In unanimitatea voturilor, crederea în puterile sale creştea . Când__ Cuza sosi in Bucureşti, Brănflată cu încrederea în puterile tianuei înmâna un memoriu în a“ului Nu mai credea nimic care ii preciza situatiunea : „Prin imnnsib. Astfel se pregătea pen- iubirea tuturor românilor, îi spn tin,Pmarile acte care aveau mai nea el Domnului. Măria Ta ești msâ se desfășoare în tară, unul din suveranii cei mai tari. Intre timp a fost ispitit a se ca- Fă ca actele guvernului Măriei ■1+nv: i„ Paris cu Matilda Kést- Tale să corespundă cu această paner fict marelui industriaș alsatere“. jjLi, qvdq că vna- O1cian ce nn cană, care Tnai târziu avea să joa. Timpul, rezervat acestei comarci mare în politica republinicări, mă oprește să vorbesc mai una. . . . » departe despre activitatea lui Ion Oricât de puternice au fost ii- Brătianu și despre participarea clinările inimei sale pentni sa ]a mariie acte istorice, cari moaşa alsaci.una, ca®d J ‘. P prin dinastia străină, prin răzcă prin căsătorie vre , . , , —• ____... condiţiunea Bratia- boiul fle liberare, nrin organizabuie să rămână r^ama, rea economică şi politică a ţărei târziu cu ChaideAnquăt, o mare cu îndure dar cu mare tact por iîrAÂ nuTâ au pregătR România Mare. St'atMnfcidodaS. i’a căsătorit mai El a ştiut să apere întotdeauna târziu cu Charles Floquet, o mare cu indar.Pre dar cu n personalitate politică a Franţei, him demnitatea tarei. Şi când l’a întâlnit peste mai mul- El a fost un îndrumător şi un tr, rapmi întâmiplător pe fostul sfătuitor vrednic, fără teamă logodnic îi păstra încă o amintire ^A iltfel îl chema o iubire mai mare — ţara lui — pe care simţea că nu poate s’o jertfească nici unei mulţumiri personale. , , Căsătorit apoi in ţara, el a dus o viaţă modestă şi şi-a crescut cei 8 copii adeseori în strâmtoare. Până la 1882 locuia în doua camere la prietenul său Rosetti, Se îmbrăca simplu dur cu îngripre, la ţară ca şi la ora. Burta întotdeauna o cravată alba de fular şi numai târziu adoptă cravata neagră. Iar pentru, a da pildă şi a îndemna la întrebuinţarea produselor naţionale, el purta haine de stofă românească — hainele mele dele oţel, — cum le numea el. Cu asemenea virtuţi şi formaţiunea sufletească şi riuală din şcoala franceza, tiratiaru era desigur pregătit pentru îndeplinirea marei sale chemări. F. îşi fixase înainte principiile călăuzitoare : „Voieşte Şi vei putea . Inacţiunea este începutul descurajărei Şi a imoralitatei, la ele stile mari, când mintea şorăieşte lasă inima să vorbească. Dacă urmărim activitatea lui se vede că de aceste principii sa condus întotdeauna. El a fost animatorul şi organizatorul mişcarei revoluţionare. . .__ In toate împrejurările împingea în locurile de onoare pe cei mai mari, lui îşi rezerva jocurile modeste, dar cele cu mai multă răs-PriudIimie 1848, când Domnului boierii reactonari voiau să infraagă mişcarea revoluţionară, Ion Brătianu străbate nebăgat în seamă prin mjlocul armatei, concentrată în curtea palatului, sparse un geam şi intră înăuntru fără să fie oprit de nimeni şi se adresa Domnului, spunându-i : „Poporul nu se retrage până nu se alunga ministerul şi nu se formează un altul din oamenii reformelor . Revendicările naţionale Brătianu duse însufleţirea lui în toate rândurile şi în toate straturile poporului. . . El a avut curajul să spuie hotărât în protestarea sa care sunt dorinţele poporului şi formulă, in faţa puterii turceşti şi a Împărăţiei ruseşti, punctele de program ale României libere. . Revoluţia înfrântă pin uneltiri străine au rămas însă neinfrânaţi stegarii revendicărilor naţionale.. In exil, echipa marilor luptători conduşi de Brătianu şi de Rosetti, a desăvârşit opera de simpatie împrejurul drepturilor la viaţă liberă reclamate de români. In 1851 se fondează la Paris ziarul „Republica Română“. In articolul program semnat de Brătianu, el scrie : „Voim ca românul să aibă o patrie liberă, independentă, o patrie cu zece milioane de români, cu aceleaşi drepturi şi datorii, o patrie cu suveranitatea naţională, o proprietate de va voi să o muncească, fiecare stăpân pe roadele muncei sale. Mijloacele noastre. De curând a avut loc adunarea termină el, sunt inima, mintea şi generală a Soc. Tinerimea Ro- faţele noastre“, mână la care au luat parte mem-In timpul exilului la Paris, im- brii activi ai societăţei. D-nal plicat pe nedrept într’un complot,Nae Dumitrescu, preşedintele sein contra împăratului Napoleon jcietăţei, expune pe scurt, istorial III-lea, el izbuteşte ca deţinutul tinerimei, care începând ca poliţie să vorbească totuşi capului naţiunei franceze, care a putut să-l aprecieze şi să-l cunoască din convorbirile ce a avut şi din memoriile ce le-a înaintat. Intr’unul din aceste memorii ■Brătianu conchide cu următoarele cuvinte: naţionalitate, civilizaţie, libertate, acesta este programul ce trebuie să se urmeze în Orient. Românii drept punct de reazam, acesta este mijlocul cel mai principal“. . . Oare aceste vederi nu sunt şi astăzi de o vie actualitate pentru politica noastră1? Către 1857 se înapoiază în ţară, împreună cu ceilalţi refugiaţi: Brătianu şi Unirea împreună cu fraţii Goleşti, Voinescu, Caracas, Alexandri, Cogălniceanu. Brătienii formară la Paris societatea tinerilor români, sub preşedenţia lui Lamartine, poetul meditaţiilor, al armoniilor, amantul muzelor şi al libertăţii, viitor ministru de externe din timpul revoluţiei franceze de la 1848. In mijlocul societăţii franceze frământată de atâtea idei de renovare, Brătianu îşi formează sufletul şi mintea. Nu-i lipsea nimic pentru a se cultiva şi pentru a înţelege ce va putea să facă pentru ţara lui. Acel sfătuitor vrednic, fără teamă şi fără slăbiciune al Coroanei. A dus răsboiul dela 1877 ca şi acţiunea de organizare a ţărei cu aceleaşi vederi clare şi cu aceeaş hotărîre care vau caracterizat în toate fantele sale. La Livadia, cu împăratul Rusiei, la congresul dela Berlin cu Bismark, el fu întotdeauna acelaş, mlădios, apropiat, încrezător lu dreptăţile tărei, fără nici o şovăire şi ceiace este caracteristic pentru omul datoriei niciodată nemulţuimt. Dela Berlin, cu toate preocupările care îl reţineau, nu pierde din vedere ceia ce se petrecea în ţară. Într’o telegramă adresată Generalului Cernat în 1878, îi spune : „am aflat că din regimentul 4 de linie, în marşul ce a făcut dela Craiova, au murit opt oameni. Ce şti despre aceasta şi dacă ai numit vreo cercetare“. Atâtea mari însuşiri, atâta cald patriotism nu puteau rămâne neapreciate de Suveranii ţării. După un atentat neisbutit în contra Sa, el primeşte următoarea telegramă: ..Inimele noastre sunt pline de bucurie şi slăvim pe Dumnezeu care a întins puternica lui mână asupra vieţei d-tale atât de scumpă tărei şi nouă. Semnează: Carol şi Elisabeta. Iar la sărbătorirea lui cu acest prilej. Suveranii tărei îi adresează o scrisoare, cu următorul cuprins : „Unim urările noastre ca providenţa să vegheze asupra înţeleptului patriot care împreună cu tovarăşii săi de luptă şi de silinţe vede azi minunata onsă, naţională la care şi eu sunt mândru şi fericit că am putut colabora. Fi pururea încredinţat de nemărginita afecţiune pe care Berina Elisabeta şi Eu ţi-o păstrăm“Într’o scrisoare ne care Rosetti o trimite în issosofiei sale el caracterizează astfel pe Brătîanu : „Doi ani de zile 1877—1878 în areasta Europă s’a plecat până la ridicol în faţa Rusiei şi a Germaniei. Brătianu singur le-a ţinut pient. .El singur a Spus Rusiei nu veţi intra în ţară fără luptă, dacă nu faceţi convenţie cu noi. El singur din toată Europa a spus congresului care hotăra luarea Basarabiei : Luati-o, dar eu nu v’o vând“. Omul neînfrânt. încrezător îi: dreptatea tărei sale, profetic prevăzător si realizatoral Unirei Principatelor si întregirea României, mândru fată de cei mari, iubitor fată de cei mici. Simplu si modest în viata sa intimă. Acesta a fost Ion C. Brătianu. ... .............................. -APUCAREA soc. Tinerimea noua societate a elevilor liceului Matei Basarab, a ajuns instituţia de azi, cunoscută în toate colţurile ţărei. Mai ales astăzi când problema revizionismului a luat o înfăţişare gravă, societatea va căuta prin toate miljloacele să ajute şcoala şi Biserica, la formarea sufletească a populaţiei româneşti. Adunarea generală se încheie prin aprobarea tuturor actelor socotite de membri ca bune , pentru îmbunătăţirea stării financiare a societăţii şi pentru realizarea programului ei de activitate, în serviciul culturei naționale. CărŢI NOUI Joi, 1 Februarie va apare în editura „Vremea” „GEOGRAFIE SENTIMENTALA”, de redactorul nostru, d. Ion Totu. Este primul volum dintr’un cicn de trei volume cu Însemnări de călătorie. Volumul are 300 pagini, cu 28 de hors-isxturi pe hârtie velină, înfăţişând picturile cu cari este ilustrat volumul. Coperta de Take Soroceanu. Preţul 60 lei — la toate librăriile. * A apărut „Sexul de peste drum“, roman de Lucrezzia Kar, o satiră acerbă a societăţii actuale şi o fină analiză a sufletului unei femei. Ilustraţiuni în text de: Tonitza, Julietta Orăşanu, B’Arg şi I. Anestin. „Străinii în viaţa noastră economiei“ mult aşteptata lucrare a d-lui Alexandru Topliceanu, a apărut şi se poate procura la „Cartea Românescă“. După cum s’a scris in repetate rânduri la presă, cele cuprinse în acest volum sunt o revelaţie în ceea ce priveşte situaţia în care se află elementul muncitor românesc. '— ----------•■*•••••■••*--------- Reec’iunie mucoasei bucale în cursul febrelor eruptive In perioada de invazie sau erupţie mucoasa bucală este sediul enantemului. In rujeolă mucoasa bucală la examen prezintă: Un eritem al vălului palatului. O stomatită eritemato-pultacee banală şi perete lui Koplik. Uneori stomatita poate fi ulceroasă ori difteroidă, cu sediul pe faţa internă a buzelor. Ea este dureroasă şi jenează alimentaţia copilului. La copiii mici adesea e determinată de streptococ rezervând astfel viitorul. nei atenţia e atrasă prin angină. In acest caz există un roşu viu răspândit pe amigdale, vălul palatului, pe faţa internă a buzelor şi pe gingii. In perioada de erupţie, scarlatina determină o glosită acută proliferativă. Variola nu dă propriu zis stomatită, numai elementele eruptive mucoase, se infectează secundar dând ulceraţiuni profunde dureroase, iar de multe ori fiind punctul de plecare al abceselor amigdaliene, flegmonulul retrohlaringian ori gangrena farinxului. In cursul varicelei bulele se desvoltă pe mucoasa luco-faringee ori laringee. Ele o vindecă în general repede fără stomatită secundară supraadăugată. Din „Presse Medicale”. Dr. MIHAIL C. BANG * Notițe medicale Consiliul de războia al corpului II armată a pus sub urmărire pe următorii inculpaţi în afacerea asasinatului de la Sinaia ? I. N. Constantinescu, din Focşani, pentru atentat cu asasinat şi complot, fapte prevăzute şi penate de art 81, 225, 226, 227, 228 şi 234 al. II codul penal comun, precum şi pentru contravenţie la legea pentru reglementarea, vânzarea şi portul de arme; 2. D. Belimace zis şi Doru Belimace şi Ion Caramea din Bucureşti, pentru complicitate la atentat cu asasinat, complot şi contravenţie la legea portului armelor, fapte prevăzute şi penate de art 81, 225, 227, 228 şi 234 c. p. c. Ponton complet 3. Corneliu Zelea Codreanu, generalul Zizi Cantacuzino, prof. Ion Zelea Codreanu, Ion I. Zelea Codreanu, student din Bucureşti, ing. Virgil Ionescu, Bucureşti, avocat Ioan Moţa, Nichifor Crainic, ziarist şi profesor universitar, pr. Ion Dumitrescu din Bucureşti, Sterie Ciumeti, student din Bucureşti, Clime Ghe inginer şi Ion Hodoş ziarist, ambii din Câmpulung, M. Stelescu, student din Bucureşti, Ioan Banea licenţiat în drept. Sibiu. Cristache Solomon, proprietar şi pensionar, Focşani: Victor Silaghî, avocat, Tuncea: Mircea Rizescu student. Constanta: dr. Pantteîmop. Călăraşi: Gh. Cristescu, Slobozia-lainunta, toţi pentru faptul de COMPLOT, prevăzut si penal de art. 81 combinat cu 87 c. p. c. si cu înaltul decret Nr. 3376/1933, iar Nichifor Crainic şi pentru faptul prevăzut si penal de art. 8 din legea Mârzescu-Mironescu. Pentru răsturnarea In Stat 4. Vasile Iasinschi, farmacist din Rădăuţi; Bie Gârneaţă, avocat, Iaşi; Gh. Potolea, student, Ga Cronica judiciari lati : Simulescu I., Sinaia, profesor, Bucureşti; Dragoş Protopopescu, profesor universitar, Bucureşti: Cătălin Zelea Codreanu, student, Bucureşti: Vlad Ion, ziarist, Bucureşti: Sergiu Lecca, ziarist, Bucureşti: Bănică Dobre, ziarist Cluj, sublocot. Horia Codreanu, pentru faptul prevăzut şi penal de art. I legea Mârzescu-Mironescu, combinat cu art 28 aceiaş lege şi I. D. Nr. 3376/933 şi ordonanţa Nr. 5968/933. Pentru procurare de arme 5. Anastase Ştefan zis Fănică din Bucureşti, Popovici Miluţă, chimist Bucureşti şi Alex. Păsceanu din Bucureşti, pentru faptul prevăzut şi penal de art 5 din legea Mârzescu-Mironescu cu art 28 al aceleiaşi legi. Pentru îndemn la firmă prin presă G. Nae Ionescu, profesor, Bucureşti şi Gh. Racoveanu, ziarist, Bucureşti, pentru faptul prevăzut şi penal de art. 8 din legea Mârzescu-Mironescu. El înrăr Au fost puşi în libertate: Alexandru Ursu, Iacob Bârsănescu, Ion Truşcă, Ştefan Pătraşcu, Voicu Popescu, Mircea Fotescu, Nistor Berna, Gheorghe Moisescu, D-tru Ristea, D-tru Popa, Gh. Rotară, Marin Cămărășescu, Gh. Vlad, Const Pestritu, Alex. Voican, Mihai Serban, Green Petre, Călin I. Onct Tudor Bodoroagă, Ion Culea, Nicolae Gh. Stoicescu, Barbu Neacșu, Nicolae Vasile și Marin I. Manole.* D-l general C. Petrovicescu a fost numit comisar regal special în afacerea complotului și asasinării fostului prim ministru I. G. Duca. „VIITORUL" CI. G. SANDULESCU (ss) E. Vântu Domnule Peşedinte, STR. GENERAL POEIAS 32 T£l. 417 35 do Credit P. T. T. GREFA-TRIB. BUZĂU. Secţia Il-a EXTRACT D l Iorgu Gheorghe din Grădiştea jud Buzău, cu petiţia reg. la No. 14762933 a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Maria. Din căsătorie au trei minori. Părţile nu posedă avere având act pauper. la proces. Grefer indescifrabil No. 33144 Decembrie I 1933 GREFA TRIB. CALIACRA EXTRACT D-l Ilie Ion Neagu din comuna Cadievo-Caliacra a Intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Dumitra-Din căsătorie sunt doi copii Ion de 3 ani şi Ivan de 2 ani. Soţii nu posedă avere. Pronunţarea sentinţei la 24 Februarie 1934. Grefier Indescifrabil. No. 3249 GREFA TRIB. TUTOVA EXTRACT Domnu Iordache Chiper din Corn. Perieni cu cererea reg. la No. 35532 din 22 Octombrie 1931 a cerut să fie divorţat de soţia sa Catinca, pentru motive determinate de lege. Din căsătoria numiţilor resuită copii Ioana de 10 ani şi Aftimie de 6 ani. Avere posedă. Prezentul extract se va publica In Ziarul Viitorul din Bucureşti conf. art. 285 cod. civ. Grefier indescifrabil. No. 504 TRIBUNALUL ILFOV la piaţa cotei concordatare în timp de cinci ani prin rate trimestriale. Prima rată devine exigibilă la 16 Ianuare 1934. ori situația critică prin care trece 16 Ianuarie 1934. Pentru acesta consideraţiUni, în conformitate cu disp. art. 47 din legea concordatului preventiv şi în baza dreptului dvs. de apreciere, vă rog să binevoiţi a admite cererea de faţă şi a-mi acorda termenul de graţie. Cu toată stima, (ss) Wilhelm Adler D-Sale D-lui Preşedinte al Tribunalului Ilfov, S. I Comercială, Grefa Trib. Ilfov S. I Corn. Prezenta copie se vizează de noi spre a se publica în ziarul „Viitorul”. Grefier, Indescifrabil • Dos. 4226/1932. ........................«■.--------------GREFA TRIB. UlFOVI Secţia II c. p. EXTRACT D-l Ion Stan Piţu din Ciocloveni jud. Ilfov a intentat o acţiune de divorţ contra soţiei sale Alexandrina Ion Stan Piţu pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil de sex bărbătesc de 5 luni. Act dotai n’are. Soţia are 2 pogoane şi jumătate în aceiaşi comună. Termen s’a fixat la 5 Februarie 1934 în cabinetul prezidenţial pentru a doua conciliere. Prezentul se va publica in ziarul „Viitorul“. Grefier Indescifrabil . No. 4362 25 Ianuarie 1994 GREFA TRIB. BOTOŞANI E,*’TRAGT D-l Const. V. Munteanui, bar în satul Teasc comuna Răchiţi a cerut acestui Tribunal pri petiţia înreg. la Nr. 34524 din 15 Septembrie anul 1933 să fie divorţat de soţia sa Floarea C. Munteanu, pentru motive determinate de lege. Din căsătoria numiţilor soţi a rezultat un copl Mihai. Nici unul din soţi n’au avere. Acest extract se va publica de noi grefier, în ziarul „Viitorul” din Bucureşti, conform art 285 c. civ. modificat. Grefier: Gh. Alexandrescu Nr. 3445. — Dos. 3443/1933. 9* MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D-l Iacob A. Goldstein, născut la 25 iunie 1887 în București, domiciliat în București, str. Gogu G. Cantacuzino 48, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Goldstein în acela de Gârdea, spre a se numi Iacob Gârdea. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. In baza adresei Nr. 3511 din 1934 a Jud. acol 6 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Februarie 1934, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Puţu cu Apă Rece Nr. 52, averea mobilă urmărită a debit Alex. Dumitrache, care se compune din un autocamion marca Chevrolet, şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Alexandru Săvulescu. Publ. N. 5159. — Dos. 22717/1933 --—'#**» *»«-In baza adresei No. 1026 1934, la Trib. Ilfov Secţia II. Com., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 5 Februarie 1934, dela ora 8 a. m. din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, B-dul Ferdinand No. 1, averea mobilă urmărită a d-lui Eug. Gr. Micşunescu care se compune din una sufragerie lemn stejar şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea creditoarei Banca Naţională a României. Publ. No. 5.479. In baza adresei cu No. 4129/1934, a Trib. Ilfov secţia 4-a c c. se publică spre cunoştimţa generală ca în ziua de 6 (şase) Februarie 1934, dela ora 12 din zi înainte.Se vinde cu licitaţie publica la l°c* str. Laibrint No. 179, București, averea mobilă urmărită debit. IL. M. Eschenasy, compusă din un oufet, una oglindă cristal și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre desagubirea credit. V. N. Apostolescu. Publ. No. 5128. Dos. 24530/933, tol 697 și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Marin Simionescu Râmniceanu. Publ. No. 4186. In baza adresei cu No. 1236/934, a Trib. Ilfov, Secţia II-a Comerţ, se publică spre cunoştinţa genera-MINISTERUL JUSTIŢIEI " Direcţiunea judiciară . B-l Marcu B. Zussman, domiciliat in Bucureşti, calea Victoriei 84 a făcut cerere acestui minister de a autorizat să schimba numele său patronimic de Zussman, în acela de Suşeanu, spre a se numi Marcu Suşeanu. Ministerul publică aceasta, comform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. In baza adresei cu No. 51931OS4 x Jud. Ocol 1 Urban Buc. se publică sera cunostiinta generala că în ziua de 5 Februarie 1934 dela orele 12 din zi înainte se va vinde la fe talie publică în bE Str. Buzeşti No. 54 averea mobilă urmărită a debit. Vanghele Peleş care se compune din una sufragerie şi altele anume specificate In procesul-verbal urmărire spre despăgubirea credit. loan BodOlli. pab- No- 4989 Dos. No. 26103i933 MINISTERUL JUSTIŢIEI* / Comisiunea de Naturalizare D-l Franz Gheşca supus cehoslovac de profesiune voiajor, dornici. *Tat l” Bucure?ti, str. Nicutescu Rit* Nr. 34, născut în comuna Maia» jud. Ilfov la data de 19 Februarie 1869 de religie catolic în ţară din anul naşterii, a făcut la această comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea română, declarând că renunţă la cetăţenia cehoslovacă şi la orice altă supuşenie străină. Conform art. 22 din legea privi-, toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Dosar Nr. 208/1922. GRI3FA TRIB. BOTOŞANI EXTRACT D-l Ioan D. Kiriac de profesiune agricultor domiciliat în comuna Necşeni, jud. Botoşani, a cerut acestui Tribunal prin petiţia înreg. la Nr. 4798 din 6 Februarie 1933 să fie divorţat de soţia sa Elena Lhiriac pentru motive determinate de lege. Din căsătoria numiţilor soţi a rezultat un copil cu numele Mihai de 4 ani. Nu posedă avere nici unul din soţi. Acest extract se va publica la noi grefier în ziarul „Viitorul” din Bucureşti, conform art. 285 c. civ, modificat. Grefier, Gh. Alexandrescu Nr. 3449. T ———------—.••■t.0.«.'*’ GREFA TRIB. BUZĂU S. L EXTRAS D-l Gheorghe Ion D- St Botol din comuna Pănătau jud. buzău» cu petiţia înreg. la No. 32999 dar 4 Oct 1933, a intentat acţiune de divorţ în contra soţiei sale Mana Gh. Ion D. St. Botan, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat copilul Ion de un an şi jumătate. „ Soţii nu au avere. Termen pentru pronunţare la 15 Februarie 1934. Grefier, Indescifrabili No. 2628/1934 Ianuarie. d AVOCAT DELfl fiSOCBflft experţilor contabili Obicinuita şedinţă săptămânală a experţilor contabili, prin care s-a deschis activitatea asociaţiei pe anul curent, a dat prilejul unei impozante manifestări profesionale. A prezidat d. St. V. Tenov şi au luat cuvântul d-na: prof. I. N. Evian, N.K. Constantinescu, Victor Cozachievici, I. D. Mardan, Pascal Demetrescu, I. G. Iliescu şi a., toţi vorbitorii insistând asupra caracterului profesional al slujitorilor contabilităţii. S-a hotărât continuarea şedinţelor Cercului de studii, urmând ca anul acesta să se discute ciclul despre experţi şi expertize. In şedinţa viitoare se va trata despre „Lege şi Jurisprudenţă cu privire la exercitarea profesiunei de contabili.” S-a mai hotărât editarea unei serii de broşuri în care să se publice referatele desvoltate la Cercul de studii. Primul număr din această serie va cuprinde „Registrele de contabilitate şi ţinerea lor din punct de vedere tehnic şi juridic” o problemă de mare actualitate mai ales in legătură cu impunerile anuale fiscale şi care va trata despre regularitatea registrelor şi evaluarea bunurilor la inventar. Asociaţia experţilor contabili, hotărând să participe la alegerile de la corpul contabililor din 4 Februarie a. c., spre a afirma caracterul profesionist al acţiunei ce o desfăşoară, a decis să susţină pentru consiliu pe d-nii: Ştefan Tenov, N. K. Constantinescu, Victor Cazachievici, dr. I. N. Evian, Pascal Demetrescu, Virgil Grideanu, I. G. Iliescu şi Clin perioada de invazie a scarlati, pias Avram, iar pentru cenzori pe d-nii: I. D. Mardan, Gr. Duţulescu, Gh. Birtulescu, Leon Creitzel şi P. Horeanstă. Viitoarea şedinţă va avea loc la 14 Februarie a. c. Expozitii D-na Lucia Dracopol anunţă deschiderea expoziţiei retrospective Ion Negulici la data de Duminică 4 Februarie 1934, în Pinacoteca Municipiului Bucureşti din Bul. Lasar Catargiu. Toţi colecţionarii cari posedă lucrări sunt rugaţi a la depune imedat la sediul expoziţiei. Expoziţia de pictură a d-nei Maria Ionescu-Bacaloglu din sala „Universul“ se închide 31 Ianuarie. lt. Croitoria anunţă Onor. Clientela că sa mutat în acelaş imobil din Str. Sf-tul. Dumitru 2 din prăvălia No. 10 în % prăvălia No. 14, din Palatul Casei S’A REDESCHIS Hotel'll REGINA — Cal. Rshoves 2 (îoÎVif iard) — ~ ► licensor, Calorif2r, Apa curgătoare, rece i $i caldă, baie, comfort modern. P ÎS I T U a § REOUSiJ J I—1»fr»»— Supa spestasole, la Secţia l-a Comercială Nr. 00514 din 10 Ian. 1934. INTRARE Publicarea „Viitoru’“ Subscrisul Wilhelm Adler, domiciliat în Bucureşti, str. Academiei Nr. 24, fac prezenta cerere prin care solicit acordarea unui termen de graţie pentru plata cotei conpor In baza adresei No. 4128/934, ală că în ziua de 6 (şase) Februarie Trib. Ilfov Secţia 4 c. c se .pu- 1934 dela ora 8 (opt) dimineaţa uirna spre cunoştinţa generală că înainte, se va vinde cu licitaţie pu Prin î,„ tem 16 U- Februarie 19^ -dela Mică la localitate str. jfiS ffi“ Nr. 10 Ian. 1934. j orele 8 din zi înainte se va vinde chelet No. 17, Bucureşti, averea termen In Camera de consiliu 12 ,publ^ m Bucureşti, mobilă urmărită a debitorului dr. Febr. 1934. Se vor cita membrii co- Biata Matache Măcelaru, averea Em. Revid, compusă din una e-ar. misiunei de cred. Jurnal de afișare gr °bita urmărită a debit. Marin nitară^taSUtăSim și publicare conf. art. 47 al. ultim S- Voinea care se compune din flori si alteier? din legea concordatului.Un șifonier cu oglindă și altele de an Ume- Specificata se va face în ziarul ’ anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. N. Minculescu. Publ. No. 542.5. — Dos. 26043/933, in procesul verbal de urmărire spre despăgubirea creditoare Banca Creditul Social S. A. Publ. No. 5408. — Dos. 7620/933. T Xd TdRS6i N?: 3619/9^’ a Juld". O“* «*dBu? si“ publică^iprf4CUJud. Ocol I Bucureşti se publică neşiinţa generală că in ziua de 10 spre cunoştinţa generală că în 7 Februarrie 1934 dela ora 12 din zi înainte ziua de 7 Februarie 1934, dela se va vinde cu licitaţie publică in Buc. orele 12 din zi înainte, se va vinde Calea Şerban Vodă No. 76 averea modatare exigibilă la 16 Ianuarie 1934.; la licitaţie publică înl Bucureşti, bilă urmărită a debit. I* Constantinescu care se compune din două fotoli cu rips roşu şi altele anume specificate la procesul-verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Teodor Negulescu. Pub. No. 5109 Dos. No. 23732/933 In baza adresei cu No. 4960/934 a Tud. Ocol 6 Buc. se publică spre cunoşinţa generală că In ziua de 7 Februarie 1934 dela orele 12 din zi înainte se va vinde la licitaţie publică In Buc. B-dul Pache Protopopescu No. 79 azi 83 averea mobilă urmărită a debit. Alexandra Cristescu care se compune dina una sufragerie lemn stejar şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire spre despăgubirea credit. Soc. An. In lichidare Gr. Cristea et comp. Publ. No. 5419 Dos. No. 24822i933 In baza adresei cu No. 4033/1Q34 , JUd. de Munca Buc. Secț. II se publică spre cunoştința generală că In Tjuano,v.0 3 Februarie 1934 dela orele 12 din zi 2658/928, înainte se va vinde la licitaţie publică în Buc. ST. Filitis No. 1 averea omut urmărită a debit. Herman Einhorn care S compune din un dinam eletric cu No 3,pierde jefuit sticle de ochelari și altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire spre despăgubirea credit Ida Abramovich P Pub. No. 5067 se întâlnește elita Capitalei Domnii Parlamentari găsesc la: HOTEL LUX (Uceul Lazi?)anU 6 camere confortabile cu preturi reduse CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV Publicaţîism Vânzări mobiliare MOTIVARE : str. Londra No. 31 etaj I averea Subscrisul am cerut concordat pre mobil urmărită a debit. L Spaty Miercuri ventiv ce mi-a fost omologat prin care se compune din un covor sentinţa acestui Tribunal cu Nr. persan 2/3 m. şi altele anume spe- 2054 din 1933 prin care sunt obligatificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit Banca M. Blank et Co. IPubL No. 5147 — Dos. 1627/93L In baza adresei No. 830/934 tel comerțul în general și cpi exercitat Trib. Ilfov Secția II com. se pude mine în special, mă pun in im- j blică spre cunoștința generală că posibilitatea avea disponibilul nece 'i_ J~ ” Trl~’------'"v” J-’sar pentru plata ratei exigibile la in ziua de 7 Februarie 1934, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, B-dul Elisabeta No. 71 averea mobilă urmărită a debit.M. Priboianu ,care se compune din una masă de sufragerie stejar şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit Banca M. Blank et Co. Publ. No. 5153 — Dos. In baza adresei Nr. 5959 din 1934 a Trib. Ilfov, secţia I-a c. c., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 6 Februarie 1934, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţie publică, la loc., str. Labirint Nr. 1791 București, averea mobilă urmărită a debit. H. M. Eschenasy, compusă din una mașină de cusut un covor și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit V. N. Apostolescu. Publ. Nr. 5135. — Dos. 24531/1933 T CARTEA (Cont muare din pagina 1-a) stiţie, de elemente simbolice şi elemente cotidiane, de aspecte personale,, şi sensuri adânci, de naivitate şi dramatism formează un întreg admirabil gradat care constitue una din cele mai frumoase şi mai originale reuşite ale doctorului Voiculescu. Analiza mijloacelor de expresie ne-a evidenţiat în doctorul Voiculescu un temperament de vizual, o aplecare spre concret spre plastic. Puterea aceasta a ochiului apelul unui temperament de vizual, plasticitatea, explică pe deoparte uşurinţa şi bogăţia îmbrăcărei ideii în metaforă, adică capacitatea de concretizare a abstractului, apoi abundenţa elementului descriptiv, şi în sfârşit, fiindcă plasticul devine un principiu şi se cere satisfăcut şi pe alte căi cum ar fi cele sonore, regăsim tot aci una din originalele stilisticei speciale a d-lui Voiculescu. Bogăţia aceasta e realizată fie prin sonorităţi dure neaşteptate, şi origina acestora ar trebui poate căutată tocmai în necesitatea de a satisface predilecţia sa pentru plasticitate şi în domeniul verbal, fie prin întrebuinţarea unei game aparte de elemente de comparat prin punerea la contribuţie a elementelor terminologiei ştiinţifice sau biografice uneori, alteori prin crearea de termeni poi, şi aci origina cred că este în necesitatea de a găsi un echivalent de pondere în expresie pentru pondarea, densitatea şi gravitatea atribuită cum am văzut problematicei şi sensurilor poeziei sale. Şi ceea ce mă întăreşte în credinţa aceasta este că duritatea verbală e mai ales aparentă în poema cu conţinut mai des, în poeme cepun o problemă. In ciclul „Copilul pădurarului“ sau în Parabole“ avem dea face cu o simplitate adesea excesivă. Dimpotrivă terminologie creată adhoc şi cu forme de rebarbatism apare acolo unde e nevoe să-l înfăţişez conţinuturi mai greu de exprimat, pentru care cuvântul adesea lipseşte sau e deficient. E drept că adesea duritatea aceasta căutată e obositoare. Mai ales atunci când derivă din dorinţa (şi aci e poate a treia sursă a acestei stilistici speciale) de a reîmprospăta sursele vorbirii din izvoarele autohtone ale limbii. Sunt atunci nenumărate cuvinte nu numai de neoformaţiune deci cu filiaţiuea posibilă de urmărit dar chiar complect In baza adresei No. 3076/1934, a Jud. Ocol. III Bucureşti, se pabuna Uiuiaw. că spre cunoştiinţa generală cam mai lui« necunoscut, ziua de 8 opt Februarie 1934, “ria Totuşi rămâne în picioare gândul, ora 12 din zi înainte, se va vinde scuză de vreţi, explicaţie în orice la licitaţie publică în Bucur ş . ro5 cnht noastă frământare Garajul Jornero Şos. Băneasa, averea mobilă urmărită a d-liu Gh. Costin, care se compune din: un autocamion marca Faun No democaz că subt această frământare stilistică regăsim imaginea necesară a frământării simţirei şi a gândului ce-şi cată o expresie echivalentă. Şi de aceia cred că, prin înălţimea atitudinei sale şi prin frumuseţea efortului de purificare, de înoire, prin originalitatea şi bogăţia sa, „Destin“ reprezintă o etapă capitală pentru poetul VVoiculescu. ION CANTACUZINO