Viitorul, martie 1935 (Anul 27, nr. 8136-8162)

1935-03-01 / nr. 8136

I ASPECTE La Senat D. D.R., a devenit aşa deodată, zelos de prestigiul Senatului. Spre dezasperarea unanimă, d. D. R. s’a agitat eri steril aproape o oră, întru — aşa afirma d-sa — apă­rarea demnităţii Maturului Corp. A fost însă deajuns ca d. ministru Valer Pop să-i reamintească că pe vremea naţional-ţărăniştilor se mergea aşa de departe cu respecta­­rea parlamentarismului încât se lua demisii în alb, ca d. D. R., să se cal­­meze subit. A fost o buna lecţie pen­tru limbuţia d-sale. Senatul a discutat apoi pe articole proectul de cod penal. S-au formulat o serie de amendamente din cari o parte au fost ac­­captate. CAMERA sedinta dela 26 Februarie 1935 In numele guvernului — Declaraţiile d-lui V. P. Sassu, ministrul agricul­turii şi domeniilor — Se intră în ordinea de zi şi se continuă discutiunea generală a­­supra proectului de lege al coo­peraţiei. D. M. GHELMEGEANU (naţ.­­tăr.) analizează proectul de lege ocupându-se de cheltuelile făcute de Banca Centrală cooperativă în 1933 spune că ele au fost numai ■Min şedinţele Cămării de la 18 şi 21 Februarie, să-mi permiteţi a face as­tăzi, în numele Guvernului, urmă­­toarea declaraţie. 1) Deşi din constatările fruntaşilor cooperatori, precum şi din desbate-­ile congreselor regionale s'a des­­prins limpede tendinţa de a se re­­organiza instituţiile cooperatiste de Jr. şi într’o singură instituţiune c­entrală, cu secţiuni pe specialităţi, pentru a se asigura astfel: o direcţiv­­ă unitară, o solidaritate şi armonie exemplară, un control electiv şi rigu­ros, precum şi economii indispensa­­bile (aplauze pe băncile majorită. —totuşi, cu ocaziunea desbateri­­în comisiune, Guvernul şi-a în­suşit, în principiu, unele sugestii privind păstrarea personalităţii ju­ridice distincte ale instituţiunilor centrale şi deci menţinerea autono­mei „Băncii Centrale Cooperative“, cu condiţiunea însă ca noua formulă să nu atingă întru nimic preocupă­­rile superioare de interes general mai sus enunţate. Desigur, admiţând centralele: 1) de credit, 2) de producţie şi com­erc­ianzare şi 3) de îndrumare şi con­trol, ca fiinţe juridice distincte, în­deplinind funcţiuni de specialitate, dar având un program suprapus al­cătuit din reprezentanţii celor 3 in­stituţii centrale şi formând un con­ciliu superior al cooperaţiei , care să exercite controlul activităţii fie­cărei centrale, (aplauze), să stabi­lească puncte de vedere unitare şi armonice, să-şi dea avizul asupra proectelor de buget şi de bilanţuri, (­plauze), asupra maximului de chei­eri de administraţie (aplauze pre­lungite, strigăte de bravo) şi mini­mum de contribuţie la promovarea mişcării, să avizeze asupra politicei dobânzilor, a creditelor şi a valori­­ficărei producţiunii agricole, să re­zolve conflictele de ordin administra­tv, ivite între instituţiunile de gra­­dul II şi III, să constate abaterile g­rave ale administratorilor şi cenzo­­ilor instituţiunilor de gradul III, fancţionându-le imediat, să organi- zeze învăţământul, propaganda şi a­­sistenţa, precum şi coordonarea ac­tivităţii disparate de până acum a centralelor , să remediază astfel neajunsurile semnalate în toate con­sfătuirile cooperatiste în­ tot timpul celor 5 ani de aplicare a legii in vi­goare. Prin micşorarea numărului con­silierilor şi a cenzorilor fiecărei centrale, limitarea cheltuelilor de administraţie, a tantiemelor, a je­­toanelor şi participărilor la bene­ficii (aplauze prelungite) care au stârnit atâtea justificate critici şi atâtea îndreptăţite proteste, se pot asigura şi economiile neconte­nit cerute de lumea cooperatorilor descurajaţi. D­n aceste condiţiuni socotim că au dispărut rezervele de principiu formulate de uni membrii ai Par­­lamentului şi întrucât în această importantă materie, chestiunile de amor propriu de partid sau ambi- 1 milioane lei. ţiunile personale trebuesc sa dis- D. M. NEGURA, subsecretar de pară în fata gravei situatiuni a stat la ministerul agriculturii, şi mişcării, avem convingerea dom- domeniilor. Domnule Ghelmegea­nu desigur că nu am să vă răpesc nilor deputaţi că veţi da cu toţii contribuţia luminată şi însufleţită pentru îndrumarea cooperaţiei că­tre adevăratele ei rosturi şi pen­tru a-i spori forţa morală indis­pensabilă făcând astfel din miş­carea cooperatistă cel mai sigur şi mai puternic instrument naţional şi social, pentru înstărirea şi pro­păşirea ţărănimei noastre, faţă de care toată grija politicianistă, să o lepădăm. (Aplauze­ prelungite şi îndelung repetate pe băncile majorităţii, strigăte de bravo).­­. VIRGIL MADGEARU în nu­Şedinţa se dschide la orele 4 d. a. sub preşidenţia d-lui Vasile Bârcă vice-preşedinte. Pe banca ministerială d-nii: Va-Pentru a netezi terenul discuţiei general a proiectului cooperaţiei şi consequent cu declaraj­iunile mele sile Sassu, I. Nistor, Al. Laped­atu, M. Negură, Eugen Titeanu. Se votează sumarul. mele partidului naţional-ţărănesc arată cât este de acord cu declara­ţia făcută de d. ministru Sassu. D. A. C. CUZA cere să fie con­sultată şi gruparea d-sale. D. C. ARGETOIANU spune că problema cooperației trebue adu­să numai pe terenul economic. I­. M. NEGURA, subsecretar de stat la ministerul A­gri­culturii și Domeniilor: Socot că, din cuvin­tele d-lui Argetoianu, rezultă că d-sa nu a dat interpretare exactă declarațiunii care a fost citată de d. ministru Sassu. Iată, domnilor deputaţi, sensul declaraţiei citită de d-sa... Prin această declaraţie s'a adus la cunoştinţa onoratei Camere un element de fapt, pe care d. Arge­­toianu, desigur că nu l-a reţinut, pentru ca să poată trage concluzi­­unile pe cari le-a tras în declaraţia citită de d. minis­tru Sassu, se prevedea, expres şi categoric, cum că, în desbaterile c­o­misiunii, care a avut loc în se­siunea trecută. Pentru ca acele sugestiuni s'au făcut în acea comisiune şi pentru­­că comisiunea aceea am luat eu parte şi am făcut o declaraţie în numele guvernului, îngăduiţi-mi să aduc la cunoştinţa şi a d-lui Argetoianu, ce declaraţie am făcut în comisiune , iar nu în consfă­tuirile secrete, cum are aerul să spună d-nii Cilza şi Argetoianu. In acea comisiune din sesiunea trecută, am declarat, la sugestiile unor reprezentanţi ai majorităţii şi ai minorităţii, arătând că poate ar fi mai bine, urmărindu-se ace­leaşi scopuri fundamentale: econo­­mie, coordonare şi control, că­ to­tuşi aceste scopuri pot fi atinse şi în cadrul funcţionării secţiilor a­­sigurate cu personalitate juridică distinctă şi din contopirea lor să rezulte organul suprem de control şi de îndrumare. Şi atunci am declarat, în numele guvernului, că în principiu suntem de acord. Guvernul consimte că, a­­sigurăndu-se ţelurile superioare ale mişcării, aceste trei secţiuni, în proiect, să devină personalităţi juridice. Cu toate declaraţiunile, pe cari le-a făcut formal guvernul, atunci, întrucât la tribuna Camerii se re­petă a conţine aceleaşi critici aduse secţiunilor din proiect, guvernul, prin declaraţia de astăzi, a înţeles să spună că nu este contra, sau prin amendamente eventuale, aceste sec­ţiuni să devină personalităţi juri­dice. Dar aceasta este părerea guver­nului. Noi nu putem impieta asu­­pra drepturilor majorităţii ca, a­­tunci când va veni discuţia la ar­ticole, să primească sau nu punc­tul de vedere la care convine gu­vernul. Majorităţile vor putea să menţină, dacă vor voi dispoziţiu­­nile­ din proect. (Aplauze pe băn­cile majorităţii). D. AL. RADIAN (argetoianist) spune că prin declaraţiile d-lui ministru Sassu se aduce o modi­ficare esenţială proectului de lege. D-l V. P. SASSU: Nu facem nici-o modificare esenţială. Din 200 de articole, când noi admitem o modificare la 5 sau 6 din ele, nu înseamnă că am modificat întregul proiect de lege. D. CONSTANTINESCU-BOR­­DENI arată că au fost convocaţi la o consfătuire cu privire la le­gea cooperaţiei numai membrii partidului naţional-ţărănesc. D-l V. P. SASSU: Au fost in­­vitaţi numai dumnealor, pentru că dumnealor au prezentat observa­­ţiuni principale, iar dv. nu­ mult timp şi nici nu voi întrerupe prea mult cuvântarea dv. pentru ca să resping foarte multe din da­tele pe care le-aţi adus, date care nu sunt nici concludente şi nici complecte. Asupra a ceea ce vreau să vă­ a­­trag atenţiunea pentru comparaţia dv. ca ea să­ fie justă şi valabilă este următorul lucru: vă rog să îmi spuneţi pentru anul 1932 , pentru că aţi ales un an — adică anul de maximă activitate şi anul 1928 pentru fostele centrale avid de inexistenţă a operaţiunilor din 1933 ca să vă ilustrez în ce gravă eroare sunteţi dv. atunci când a­­duceţi pentru Banca Centrală coo­perativă anul 1933 în care ară­taţi că cheltuelile de administra­ţie sunt de 20 de milioane, an în care plasamentele acestei bănci reprezintă numai 16 milioane. Este admisibil ca la 16 milioane să se cheltuiască 29 de milioane ? (A­plauze pe băncile majorităţii). In continuare d. M. GHELME­GEANU vorbind de organele de control spune că inspectorii re­gionali au dreptul numai de a se­siza organele de control iar unită­ţile nu au acest drept. D. M. NEGURA: ca să vedeţi — nu vreau să spun că nu e bună credinţă — dar cât de repede ci­teşte d. Ghelmegeanu textele şi face o discuţie generală, vreau să vă dau o lămurire. D. Ghelmegea­nu a spus că numai inspectorul, regional are dreptul de a sesiza organele de control, iar unităţile în sânul cărora ar exista abateri n’au voie să o facă. Aţi văzut din citirea textului că nu este aşa. Ce am înţeles eu prin inspector ? II trimit ca control de primă cla­să. Înţeleg să mă cerceteze, să an­cheteze, dar cum pot să mă las pe mâna unui om, începător să mă trimeată in faţa instanţei de jude­cată, pentru că de multe ori tri­miterea în faţa unei instanţe cu uşurinţă, lasă urme care nu se pot şterge. Atunci am spus: dau acest drept pe mâna unui organ­­ încercat şi cu experienţă de ani­­ de zile şi cu o contribuţie în sânul mişcării dar nu înseamnă că uni­tăţile nu o pot face. Spuneţi că în comitetul jude­ţean surd patru membrii de drept şi unul ales. Când d­­a omiţl, cu voinţă ali­niatul care spune că, pentru jude­­cată, acest comitet se compune din trei persoane şi se va forma sub preşedin­ţ­ia mag­i­st­ratului. D-l I. INCULEŢ, ministru de interne: Să-mi daţi voie să răs­pund la prima întrebare a d-lui deputat Giurescu privitoare la a­­plicațiunea legii pentru protecţia muncii nationale. ]Noi considerăm această lege împreună cu legea conversiunii ca un titlu de glorie pentru par­tidul national-liberal. Ţin să asi­gur pe d-l deputat Giurescu că această lege va fi aplicată cu toată rigoarea. Dacă s’a produs o mică întârziere în punerea ei în aplicare, a fost din cauza punerii la punct a regulamentului ei. Re­D. I. INCULEŢ ! Pentru mine este foarte caracteristică inter­­venţiunea d-lui deputat Solomon, reprezentantul unei fracţiuni din partidul naţional-ţărănesc, pentru această asociaţie politică, care se numeşte „Cultul Patriei“. (Aplau­ze pe băncile majorităţii). Intr’adevăr, vreo câteva zile !n­­ urmă s’a prezentat la mine la mi- I nister preşed­intele „Cultului Pa­triei“, d. Marin Ştefănescu. Dată fiind compunerea asociaţiei „Cul­­tul Patriei“, despre care vorbea de deputat Solomon, imediat i-am­­ dat aprobarea cuvenită. Insă, mi-a­m scăpat din vedere că la Cluj este­­ stare de asediu şi prin urmare au­torizaţiile de întrunire, se dau nu de autorităţile civile, ci de corpul de armată respectiv. Atunci, i-am telefonat domnului Marin Ştefă­­nescu, cerându-i să-mi restituie a­­probarea­ aceasta şi să mergem pe cale naturală, conform cerinţelor legii stării de asediu. D-l Marin Ştefănescu s-a scuzat că a pier­dut această aprobare, ceea ce fi­reşte nu l-a oprit ca a doua zi, să se ducă la Cluj cu aprobarea a­­ceasta, să se prezinte generalului Motaş comandantul corpului de armată de acolo. D. deputat Solomon pune între­barea: care este misterul, care l-a determinat pe d. general Motaş să oprească întrunirea aceasta, apro­bată de ministerul de interne. D-le deputat Solomon, misterul e foarte simplu : văzând o credin­ţă nu prea bună din partea d-lui Marin Ştefănescu, am comunicat imediat generalului Motaş ca a­­probarea aceea este retrasă, dat fiind că nu este dată cu formele legale. Aceasta este, d-le deputat Solo­mon, misterul de care vorbeaţi. (Aplauze pe băncile majorității). Acum, domnilor deputați, de ce am retras avizul acesta favorabil? căci la aceasta trebuia să se re­ducă întervențiunea mea.­­! Am­ retras acest aviz, fiindcă am­­ primit ulterior știrea că întruni­re ce am pus cinci persoane în comitet la început ! Pentru că, introducând în lege şi comunită­ţile de avere şi fiind introduse sub dv. composesoratele şi obştii­­le de răzeşi, pentru judecata ace­stora, nu am înţeles ca ea să se facă cu uşile închise pentru ei. Am vrut să am membrii de drept, numiţi, însă aleşi dintre dânşii. Şi atunci când va fi în judecată un composesorat sau o obştie de răzeşi, să aibă şi ei acolo un dele­gat de drept. Va să zică, nu este vorba de funcţionari de stat­. Am prevăzut o garanţie a judecăţii: doi membri sunt reprezentanţii acestor comunităţi de avere. Prin urmare, domnule Ghelmegeanu, întâi trebuie citit bine textul şi pe urmă să trageţi concluziuni reale (aplauze pe băncile majori­tăţii). D. M. GHELMEGEANU încheie spunând că este contra proectului în forma actuală. Chemarea sub arme a contingentului 1935 D-l V. P. SASSU: Depune pro­iectul de lege pentru chemarea sub arme a contingentului 1935. Se admite urgenta. La discutunea generală a legei cooperaţiei, d. Radu Roşculet a tinut o interesantă cuvântare pe care o vom publica în numărul viitor). D. CRĂCIUN SERBANESCU j .nat.-tăr.) analizează proectul de lege făcând unele observatiuni. Întrebări si comunicări D. C. GIURASCU face o comu­nicare cu privire la aplicarea le­gii de protecţie a muncii natio­nale. In a doua comunicare protestea-­­ ză contra campaniei ce o duce re­­ista ..Cuvântul liber“ contra cor­pului didactic.­gulamentul este acum gata şi în zilele acestea va începe aplicarea legii. D-le deputat Giurescu, am fost şi suntem un partid naţional. Am dovedit-o şi prin trecutul şi prin prezentul nostru. Prin urmare, cred că partidul nostru naţional- liberal niu poate să primească de la nimeni din această ţară lecţiuni de naţionalism sau de îndemnuri pentru aplicarea principiilor na­ţionale în viaţa noastră de stat. (Aplauze pe băncile majorităţii). In ce priveşte a doua comuni­care, domnule Giurescu, vă asi­gur că o vom studia împreună cu d-l ministru al instrucţiunii şi că veţi căpăta răspuns în termenul prevăzut de regu­lm­ent. (Aplauze). L. dr. M. ISACESCU (ţăr.-ind.) se ocupă de declaraţiile unui mem­bru al baroului local cu privire la „numerus propo­rţionalis“­ sau „numerus romain»“. D. CEZAR SPINEANU (nat.­­ţăr.) face o comunicare­ cu privire la concesionarea terenurilor pe­trolifere de la Bucşani. In a doua comunicare cere li­nele acte cu privire a interpelarea anunţată relativ la acordarea unor perimetre petrolifere din corn. Viforiţa-Dâmboviţa. D. N. RIZESCU-BR­ANESTI (maj.) arată că la casa grădinilor publice din Capitală se găseşte un grădinar de origină germană care în vara anului 1915 făcea spionaj în favoarea statului german cu maiorul german Karten Nielsen, venit expres de la Berlin în acest scop. D. S. HOGEA se asociază ace­stei comunicări. D. V. SOLOMON (naţ.-tăr.) cere lămuriri asupra interzicerii întru­nirii dela Cluj anunţată de soc. „Cultul Patriei“. Cea aceasta dela Cluj, dela 1 Mar­tie, ar fi izvorul unor tulburări — şi intervenţiunea d-lui deputat Solomon cu atât mai mult, mă convinge de informaţiunea aceas­ta pe care o aveam. Ministerul de interne este însăr­cinat cu păstrarea ordinei şi li­­niştei în ţară. II asigur pe d. de­putat Solomon că voi uza ca mi­nistru de interne, de toate dreptu­rile pe care mi le conferă legea pentru a garanta această ordine şi această linişte, în folosul unei munci paşnice a poporului nostru. (Aplauze pe băncile^ majorităţii). In ce priveşte dorinţa foarte pa­triotică a Societăţii Cultul Pa­triei, de a sărbători pe Horia, Cloşca şi Crişan, eroii neamului, această dorinţiî este foarte lăuda­bilă,­ însă învătăm această societa­te să se asocieze la sărbătorirea a­­cestor eroi care va avea loc în ziua de 28 Februarie, când întreg statul şi poporul nostru ii va săr­bători. (Aplauze pe băncile majo­rităţii). Și invit în mod special pe domnul Solomon, dacă voeşte, să vină chiar la Chişinău unde, ca Ardelean să participe la comemo­rarea acestor eroi naţionali, care va avea loc în acel oraş. (Aplauze pe băncile majorităţii). D. V. SOLOMON : Această so­cietate nu va provoca turburări. D. I. INCULEŢ: Vă rog nu m-aţi înţeles. Nu am zis că Soc. „Cultul Patriei“ însăşi este tur­burătoare, însă cu ocazia acestei întruniri din ziua de 3 Martie, sau în cadrul ei, se pot naşte tul­burări. Şi am adăugat este carac­teristică intervenţia dv. pentru a­­ceastă asociaţie apolitică. D. dr. V. SOLOMON: Nici noi ca partid nu admitem să fie tul­burată ordinea publică. D. I. INCULEŢ: Domnilor de­putaţi,­ la primul rând îmi pare bine că astăzi am constatat că pen­tru­ păstrarea ordinei şi liniştea în ţară vom putea avea un colabora­tor, în persoana d-lui doctor So­­lom­on D. dr. VIRGIL SOLOMON : Şi partidul nostru îl puteţi socoti drept colaborator. D. I. INCULEŢ : Acum, domnu­le Solomon, eu n’am spus că Aso­ciaţia Cultul Patriei se poate da la acte de tulburare, precum nici partidul naţional-ţărănesc, în în­tregime sau în fracţiune, pe care le-aţi constatat d-voastră. D. dr. VIRGIL SOLOMON : Vă rog, constatarea este a dv. Ca să evit discuţia asupra acestei ches­tiuni, m’am obţinut dela orice co­­mfintariu. Partidul naţional-ţărănesc este indivizibil şi unitar sub conduce­rea d-lui Mihalache. (Exclamări, întreruperi pe băncile majorităţii). O VOCE, de pe băncile majorită­ţii : Constatăm că râde şi d-l So­lomon de ce a spus. (Ilaritate pe băncile majorităţii). D. dr. VIRGIL SOLOMON: A­­tunci când d-l ministru de inter­ne îmi face cinstea să-mi răspun­dă, vă rog să mă ertaţi dacă m’am lăsat antrenat de râsul dv. (întreruperi). D. I. INCULEŢ: Domnilor de­putaţi, sunt partizanul întregirii tuturor forţelor naţionale, ale par­tidelor politice, şi în privinţa de­claraţiei d-lui Solomon. Prin urmare să fim bine înţeleşi: n’am învinuit nici Cultul Patriei, nici partidul naţional ţărănesc, nici în totalitatea lui, nici în frac­ţiunile lui. Eu am spus numai a­­tât: că la 3 Martie, când urma să se ţină această adunare­­ şi la o adunare publică pot veni fel de fel de persoane — după informaţiu­­nile pe care le avem — şi vă rog să credeţi că avem informaţiuni foarte bune — la Cluj ar putea să existe anumite surse de tulburări, pe care nu le putem admite, încă odată, pentru a sărbători memoria lui Horia, Cloşca şi Cri­­şan, fac apel la toţi, ca să ne unim, pentru a-i sărbători, îm­preună, în ziua de 28 Februarie. (Vii aplauze pe băncile majorită­ţii)­D. G. N. TOSIFESCU: Se ocupă de, impunerile comercianţilor şi industriaşilor D. D. SIMIAN (naţ.ţăr.), cere lămuriri asupra împrumutului ce urmează să-l realizeze prefectura jud. Prahova. împrumutul oraşului Chişinău Se ia în discuţie şi se votează proectul de lege pentru autoriza­rea Municipiului Chişinău de a contracta un împrumut până la suma de lei 200 milioane. Şedinţa se ridică la orele 8 .iuni. Astăzi şedinţă la orele 3 juni. SENATUL Şedinţa dela 26 Februarie 1935 Şedinţa se deschide la orele 4 sub preşedinţia d-lui Ion Purcă­­reanu. Pe banca ministerială d-l Vaier Pop. Se citeşte şi aprobă sumarul şe­dinţei precedente. La comunicări d. Ceruleanu, a­­dresează o întrbare d-lui ministru al comunicaţiilor privitor la re­ducerea pe c. f. r., a ofiţerilor de rezervă D-l Samoilă, face o comunicare d-lui ministru d interne afirmând că organele poliţieneşi se ames­tecă în organizaţiile meşteşugă­reşti. D-l D. R. loaniţescu, cere lămu­riri asupra convocărei unei co­misii a Senatului la Cameră în vederea expunerei condiţiunilor în care s’a încheiat noul contract Skoda. Precizările d-lui mi­nistru Valer Pop D. VALER POP, ministrul jus­tiţiei : D-le preşedinte, d-lor se­natori, sunt convins că toţi aţi luat cunoştinţă de încheerea tra­tativelor cu uzinele Skoda. Rezul­tatele obţinute confirmă întru to­tul cele ce am avut onoarea să me­nunţ şi să prevestesc în această incintă, adică că ele vor da o sa­­tisfacţie din cele mai mari opiniei publice a ţări şi intereselor naţio­nale. (Aplauze prelungite pe băn­cile majorităţii). Noul contract va fi adus în în­tregime la cunoştinţa Corpurilor legiuitoare şi anume d-l prim-mi­­nistru va face peste câteva zile o expunere prealabilă în faţa repre­zentanţilor naţiunii asupra baze­lor care s’au adoptat pentru în­­cheerea noului contract. Iar noul contract, după ce va fi trecut prin toate felurile consultative, pe care legea le prevede cu ocaziunea în­­cheerei unui astfel de contract, va fi adus și depus pe biurourile Corpurilor legiuitoare, pentru ca însuși parlamentul să se pronunţe asupra acestor chestiuni prin a­­doptarea noului contract. (Aplau­ze pe băncile majorității). Dar eu v-am răspuns, pentru ca, dacă am spus că primul ministru în prealabil va informa Corpurile legiuitoare, în noțiunea de Cor­puri legiuitoare se cuprinde și Se­natul, iar în ce privește chestiu­nea a doua, adică discutarea ra­portului în problema şa în aface­rea Skoda şi de către Senat, este o problemă în care guvernul nu are nici un fel de amestec. D-l prim-ministru a declarat de la în­ceput că nu înţelege ca guvernul să ia o atitudine, pentru a nu da nici măcar impresiunea sau apa­renţa că atitudinea guvernului sau prin atitudinea guvernului s’ar putea să se înrâurească ati­tudinea parlamentului. (Aplauze pe băncile majorităţii). In consecinţă, în ceea ce priveş­te discutarea sau nediscutarea ra­portului Skoda în incinta Senatu­lui, nu vă adresaţi, vă rog, guver­nului, pentru ca guvernul n’ar şi nu înţelege să aibă un cuvânt de spus în această chestiune. (Aplau­ze pe băncile majorităţii, aprobă­rii). D-l I. Purcăreanu, precizează că cererea d-lui Toaniţescu ca ra­portul Skoda să fe discutat la Senat, trebue supusă aprobării biuroului. D-l Gh. Orleanu vorbeşte in a­­ceiaşi chestiune. D-l I. Purcăreanu­ susţine că biuroul Senatului va lua toate mă­surile ca să­ i se respecte dreptu­rile. S­iscufia pe articole a codului penal Intrându-se în ordinea de zi se ia în discuţiune pe articole a co­dului penal. D. TONY ILIESCU raportor dă citire articolelor. L­a articolul 1, 2, 3, 4, 5 şi 11­d. D. R. Ioaniţescu cere câteva lămuriri propunând şi amendamente în sensul vederilor d-sale. Senatul respinge amenda­mentele votând textele în forma iniţială. La art. 14 d. Ceruleanu citeşte un amendament admis de comisiu­nea mixtă privitor la universita­tea pedepsei crimelor contra sigu­ranţei statului. Amendamentul este admis şi ar­ticolul votat cu această comple­tare. Discuţiunea asupra art. 20 ră­mânând în continuare neutra şe­dinţa viitoare se votează fără nici o modificare toate articolele dela 21 la 74 inclusiv. Şedinţa se ridică la orele 0 ju­mătate, cea viitoare fiind astăzi la orele 3 după amiază. --- -------------■—Rt-»-........ m,„ CORPUL PORT. TRIB. ILFOV Publicatiuni Vânzări mobiliare In baza adresei No. 7493/1935 a Trib. Ilfov secția Notariat se publi­că spre cunoştinţa generală că în ziua de 11 Martie 1935 dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică In Bucureşti str. G-ral Bu­­dişteanu No. 1 averea mobilă urmă­rită a debit. Leon Abramovici care se compune din trei aparate de ra­dio cu lămpi, una cassă de bani ca­fenie şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. G. Dumitrescu- Mătăsari. Publ. No. 10522—Dos No. 10054/932. In baza adresei cu No. 7493/935, a Trib. Ilfov secţia Notariat, se publi­că spre cunoştinţa generală că în ziua de 11 Martie 1935, de la ora 12 din zi înainte se va vinde cu licita­ţie publică la localitate şoseaua Mi­­hai Bravu No. 25-27, Bucureşti, ave­­r­ea mobilă urmărită a debitorului Leon Abramovici, compusă din: zece pluguri cu o singură brazdă, una cassă de fier şi altele anume specifi­cate în procesul-verbal de sequestru cu mențiunea că nu se vor vinde obiectele scoase de sub urmărie se­questrate prin procesul-verbal din 28 Martie 1934, conform adresei Nr. 46310/934, a Trib. Ilov Sect. Notariat spre despăgubirea credit. Gh. Dumi­­trescu-Mătăsari.­­ Publ. No. 10529—Dos. No. 10054/932. In baza adresei Nr. 2275 din 1935 a­­jud. ocol II urban Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 6 Martie 1935, dela orele 8 dimineaţa din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucu­reşti, str. Petru Maior Nr. 79, averea mobilă urmărită a debit. G. Coicu­­lescu, care se compune din una maşină de cusut şi altele anume spe­cificate în procesul verbal de urmă­rire, spre despăgubirea credit. G. Du crey. Publ. Nr. 9661. In baza adresei Nr. 6225 din 1935 a Jud. de muncă secţia I Bucureşti, se publică spre­ cunoştinţa generală că în ziua de 8 Martie 1935, de la o­­rele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Danielopol Nr. 5, averea mobilă urmă­rită a debit. Migoi Gheorghe, care se compune din una galerie de me­tal galben pentru ferestre şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea cre­dit. Mladin Ştefan. Publ. Nr. 9322.— Dos. 9334 din 1934 In baza adresei Nr. 2697 din 1965 a Jud. ocol II Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 9 Martie 1935, dela orele 8 dim. din zi înainte, se va vinde la licita­ţie publică în comuna suburbană Şerban Vodă, str. Barbu Ştirbei Nr. 3, averea mobilă urmărită a debit. D. Georgescu zis Ghiţă Dumitru zis Gheorghe Dumitru, care se compune din un automobil marca Buic, un dorm­itor nuc şi altele anume speci­ficate în procesul verbal de urmă­rire, spre despăgubirea credit. Ion Anastasiu Peleanu. Publ. Nr. 10350. — Dos. 1521 din 1935 In baza adresei Nr. 71322 din 1935 a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală, că în ziua de 6 Martie 1935, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică­rii"Bucureşti, piaţa dr. Bo­­tescu, averea mobilă urmărită a de­bit. Heins Bergemann şi C-tin T. Va­silescu, care se compune din un au­tomobil marca Renault mot. Nr. 3680 şi altele anume specificate în proce­­sul verbal de urmărire, spre despă­gubirea credit. Const. S. Mihaescu. Vânzarea începe de la suma de lei 25.000. Publ. Nr. 10364.— Dos 2570 din 1035 In baza adresei Nr. 13234 din 1935 a Trib. Ilfov Secţia I c. c., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 12 Martie 1935, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Cluj Nr. 2, averea mobilă urmărită a debit. A­­nastase Teodorescu zis Tănase Teo­­dorescu, care se compune din un au­tomobil închis demontabil marca Kreisler de 5 persoane și altele anu­me specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Tudor Ionescu. Publ. Nr. 10338— Dos. 7024 din 1934 ministerul muncii, sunăm si ocrotirilor sociala Economatul Publicaflune Deoarece licitaţiunea ce a avut Ioc, în ziua de 16 Februarie 1935 nu a dat rezultat din lipsă de concurenţi se aduce la cunoştinţa amatorilor că in ziua de 6 Martie 1935, ora 11 se va ţine în localul Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor So­ciale, calea Griviţei Nr. 64-66 (Sala de Consliu), a doua licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate, pentru aprovizionarea cu instrumente me­­dico-chirurgicale­, necesare dispen­sarelor medicale din ţară, nou- în­fiinţate. Licitaţia se va ţine în conformita­­te cu dispoziţiunilor art 88-110 din L C. P., reg. O C L, şi normele ge­nerale publicate în Monitorul Ofici­al Nr. 127 din 1934. Persoanele cari vor lua parte la liciatţie vor depune odată cu oferte­: Ie, în plic separat şi garanţia provi­zorie de 5 la sută din valoarea ar­ticolelor ce va oferi în recipisa Ca­sei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Preţurile în oferte vor fi scrise a­­tât în cifre cât şi în litere, având calculată valoarea totală a furni­turii. Lista de cantităţi şi caietul de sar­cini se pot vedea la economatul Ministerului str. Piaţa Amzei 17, în ori­ce zi de lucru între orele H-13 p. Ministru, (ss) Dr. Gan* Director, (ss) Al. Var»»»! No. 13.055 — 21 Februarie 1935. MINISTERUL­ JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D-l Albert I. Josefsohn, născut 25 Martie 1900 in Iaşi, domiciliat Bucureşti, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic de Josef­­sohn în acela de Jora, spre a se numi Albert Jora. D-l Petre Ghiorghiade, născut în București la 28 Martie 1896 domi­ciliat în București a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Ghiorghiade în acela de Paul Steriad, spre a se numi Petre Paul Steriad. D-l Leon I. Friedman, născut la 30 August 1906 în Galaţi, domiciliat în Bucureşti, str. Bradului Nr. 9, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Friedman în acelea de Florescu, spre a se numi Leon I. Florescu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în terme­nul prevăzut de aliniatul II al zi­sului articol. TRIBUNALUL ILFOV S. I-a c. c EXTRAS In conformitate cu art. 93 din legea persoanelor juridice. Prin sentinţa acestui Tribunal cu No. 13 din 25 Ianuarie 1935, ră­masă definitivă, s’a acordat per­­sonalitatea juridică „Asociaţiei Ialomiţenilor domiciliaţi în Bucu­reşti“, cu sediul în Bucureşti, str. Câmpineanu N°- 8- $i conform art 84 şi următorii din legea pentru persoanele juridice s-a înscris în registrul respectiv al acestui Tri­bunal sub No. 6/1935, având comi­tetul de conducere compus din d-nii: preşedinte Mihail Bercea­­nu ; vice-preşedinţi: G. V. Cons­­tantinescu, I. F. Buricescu, preot G. Comana ; secretar general Vir­gilul Gr. Sto­­inescu; secretari d­e şedinţă I. N. Doicescu şi N. A. Ră­­dulescu; casier general maior în rezervă Gheorghe Valcu; mem­brii : preot Ion Bucur, col. roz Teodor Nicolescu, Mihail Vulpes­­cu, Stelian Constantinescu, Cris­­tache Dălgeanu, Andreian Do­brescu, Nicolae Dumitrescu, Du­mitru Pantor, Andreian Ţepeş, maior Dumitru Teohari, Luptu Teodor, Ion Popescu Copuz, Con­stantin Vasilescu, Vasile Vasiles­­cu, Bucur Iliescu, N. TomescuBa­­ciu şi directorul căminului stu­denţesc Ialomiţean ; cenzori: ma­ior August Săndulescu, căpitan Petrescu Teodor, Sinișteanu Cons­tantin, ing. Cruțescu Luca, I. Po­­nescu Lascu, inginer Teodor G­herechet. Prezentul extras se va publica în zi­arul ..Viitorul“. Grefier. I. Andreescu No. 13095/1935 Februarie 23. Dos. No. 2563/934, - ——--------— .■..i»-­GREFA TRIB. BAIA _ EXTRACT D. Vasile Văcăriţa de profesiuni agricultor domiciliat în com. Raşca jud. Baia, a cerut acestui Tribunal prin petiţia Smreg. la Nr. 19345 din 25 Mai 1934, să fie divorţat de soţia sa Maria Văcăriţa, pentru motive determinate de lege. Pârâta posedă avere 100 prăjini loc şi o casă. Din căsătoria numiţilor soţi a re­zultat cinci copii, Gheorghe, Lucre­­ţia, Ioana, Anica şi loan. Termen la 12 Martie 1935. Acest extract se va publica de noi grefier în ziarul „Viitorul’ din Bucu­rşti conform art. 285 c. civ. modific­cat. Grefier, I. Popa Nr. 12519. — Dos. 1944 din 1934 GREFA TRIB. ARGEŞ S. !-a EXTRACT D-l Vasile Duţă din Piteşti a inten­tat acţiune de divorţ contra soţiei sale Maria V. Duţă. Din căsătorie a rezultat o fată, Flori­ca de 21 ani. Soţia posedă ca avere o jumătate din imobilul din Piteşti, strada co­lonel Ricos Nr. 42. Grefier, indescifrabil Nr. 10543. GREFA TRIB. TELEORMAN SECȚIA II-a EXTRACT D-l Manca A. Jumugă din co­muna Belitori a intentat acţiune de divorţ soţei sale Stanca pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un co­­rn copil cu numele de Iana. Soţul posedă 4 ha. teren arabil. Termen de judecată s’a fixat la 27 Februarie 1935. Grefier, Indescifrabil. No. 4152. Legea cooperaţiei REPORTAJ PARLAMENTAR CORPURILE LEGIUITOARE La CAMERA: Proiectul legii Cooperaţiei La SENAT: S’a discutat Codul penal KSsnaunswi­d-fai. Bobi Insulei Ministru de Interne Lămuririle d-lui ministru 1. Inculeţ D-l V. P. SASSU Ministrul agriculturii şi dome­niilor D-l ION INCULEŢ Ministru de interne „VI 11 ÜRÜL"

Next