Viitorul, martie 1935 (Anul 27, nr. 8136-8162)
1935-03-01 / nr. 8136
I ASPECTE La Senat D. D.R., a devenit aşa deodată, zelos de prestigiul Senatului. Spre dezasperarea unanimă, d. D. R. s’a agitat eri steril aproape o oră, întru — aşa afirma d-sa — apărarea demnităţii Maturului Corp. A fost însă deajuns ca d. ministru Valer Pop să-i reamintească că pe vremea naţional-ţărăniştilor se mergea aşa de departe cu respectarea parlamentarismului încât se lua demisii în alb, ca d. D. R., să se calmeze subit. A fost o buna lecţie pentru limbuţia d-sale. Senatul a discutat apoi pe articole proectul de cod penal. S-au formulat o serie de amendamente din cari o parte au fost accaptate. CAMERA sedinta dela 26 Februarie 1935 In numele guvernului — Declaraţiile d-lui V. P. Sassu, ministrul agriculturii şi domeniilor — Se intră în ordinea de zi şi se continuă discutiunea generală asupra proectului de lege al cooperaţiei. D. M. GHELMEGEANU (naţ.tăr.) analizează proectul de lege ocupându-se de cheltuelile făcute de Banca Centrală cooperativă în 1933 spune că ele au fost numai ■Min şedinţele Cămării de la 18 şi 21 Februarie, să-mi permiteţi a face astăzi, în numele Guvernului, următoarea declaraţie. 1) Deşi din constatările fruntaşilor cooperatori, precum şi din desbate-ile congreselor regionale s'a desprins limpede tendinţa de a se reorganiza instituţiile cooperatiste de Jr. şi într’o singură instituţiune centrală, cu secţiuni pe specialităţi, pentru a se asigura astfel: o direcţivă unitară, o solidaritate şi armonie exemplară, un control electiv şi riguros, precum şi economii indispensabile (aplauze pe băncile majorită. —totuşi, cu ocaziunea desbateriîn comisiune, Guvernul şi-a însuşit, în principiu, unele sugestii privind păstrarea personalităţii juridice distincte ale instituţiunilor centrale şi deci menţinerea autonomei „Băncii Centrale Cooperative“, cu condiţiunea însă ca noua formulă să nu atingă întru nimic preocupările superioare de interes general mai sus enunţate. Desigur, admiţând centralele: 1) de credit, 2) de producţie şi comercianzare şi 3) de îndrumare şi control, ca fiinţe juridice distincte, îndeplinind funcţiuni de specialitate, dar având un program suprapus alcătuit din reprezentanţii celor 3 instituţii centrale şi formând un conciliu superior al cooperaţiei , care să exercite controlul activităţii fiecărei centrale, (aplauze), să stabilească puncte de vedere unitare şi armonice, să-şi dea avizul asupra proectelor de buget şi de bilanţuri, (plauze), asupra maximului de cheieri de administraţie (aplauze prelungite, strigăte de bravo) şi minimum de contribuţie la promovarea mişcării, să avizeze asupra politicei dobânzilor, a creditelor şi a valorificărei producţiunii agricole, să rezolve conflictele de ordin administratv, ivite între instituţiunile de gradul II şi III, să constate abaterile grave ale administratorilor şi cenzoilor instituţiunilor de gradul III, fancţionându-le imediat, să organi- zeze învăţământul, propaganda şi asistenţa, precum şi coordonarea activităţii disparate de până acum a centralelor , să remediază astfel neajunsurile semnalate în toate consfătuirile cooperatiste în tot timpul celor 5 ani de aplicare a legii in vigoare. Prin micşorarea numărului consilierilor şi a cenzorilor fiecărei centrale, limitarea cheltuelilor de administraţie, a tantiemelor, a jetoanelor şi participărilor la beneficii (aplauze prelungite) care au stârnit atâtea justificate critici şi atâtea îndreptăţite proteste, se pot asigura şi economiile necontenit cerute de lumea cooperatorilor descurajaţi. Dn aceste condiţiuni socotim că au dispărut rezervele de principiu formulate de uni membrii ai Parlamentului şi întrucât în această importantă materie, chestiunile de amor propriu de partid sau ambi- 1 milioane lei. ţiunile personale trebuesc sa dis- D. M. NEGURA, subsecretar de pară în fata gravei situatiuni a stat la ministerul agriculturii, şi mişcării, avem convingerea dom- domeniilor. Domnule Ghelmegeanu desigur că nu am să vă răpesc nilor deputaţi că veţi da cu toţii contribuţia luminată şi însufleţită pentru îndrumarea cooperaţiei către adevăratele ei rosturi şi pentru a-i spori forţa morală indispensabilă făcând astfel din mişcarea cooperatistă cel mai sigur şi mai puternic instrument naţional şi social, pentru înstărirea şi propăşirea ţărănimei noastre, faţă de care toată grija politicianistă, să o lepădăm. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate pe băncile majorităţii, strigăte de bravo).. VIRGIL MADGEARU în nuŞedinţa se dschide la orele 4 d. a. sub preşidenţia d-lui Vasile Bârcă vice-preşedinte. Pe banca ministerială d-nii: Va-Pentru a netezi terenul discuţiei general a proiectului cooperaţiei şi consequent cu declarajiunile mele sile Sassu, I. Nistor, Al. Lapedatu, M. Negură, Eugen Titeanu. Se votează sumarul. mele partidului naţional-ţărănesc arată cât este de acord cu declaraţia făcută de d. ministru Sassu. D. A. C. CUZA cere să fie consultată şi gruparea d-sale. D. C. ARGETOIANU spune că problema cooperației trebue adusă numai pe terenul economic. I. M. NEGURA, subsecretar de stat la ministerul Agriculturii și Domeniilor: Socot că, din cuvintele d-lui Argetoianu, rezultă că d-sa nu a dat interpretare exactă declarațiunii care a fost citată de d. ministru Sassu. Iată, domnilor deputaţi, sensul declaraţiei citită de d-sa... Prin această declaraţie s'a adus la cunoştinţa onoratei Camere un element de fapt, pe care d. Argetoianu, desigur că nu l-a reţinut, pentru ca să poată trage concluziunile pe cari le-a tras în declaraţia citită de d. ministru Sassu, se prevedea, expres şi categoric, cum că, în desbaterile comisiunii, care a avut loc în sesiunea trecută. Pentru ca acele sugestiuni s'au făcut în acea comisiune şi pentrucă comisiunea aceea am luat eu parte şi am făcut o declaraţie în numele guvernului, îngăduiţi-mi să aduc la cunoştinţa şi a d-lui Argetoianu, ce declaraţie am făcut în comisiune , iar nu în consfătuirile secrete, cum are aerul să spună d-nii Cilza şi Argetoianu. In acea comisiune din sesiunea trecută, am declarat, la sugestiile unor reprezentanţi ai majorităţii şi ai minorităţii, arătând că poate ar fi mai bine, urmărindu-se aceleaşi scopuri fundamentale: economie, coordonare şi control, că totuşi aceste scopuri pot fi atinse şi în cadrul funcţionării secţiilor asigurate cu personalitate juridică distinctă şi din contopirea lor să rezulte organul suprem de control şi de îndrumare. Şi atunci am declarat, în numele guvernului, că în principiu suntem de acord. Guvernul consimte că, asigurăndu-se ţelurile superioare ale mişcării, aceste trei secţiuni, în proiect, să devină personalităţi juridice. Cu toate declaraţiunile, pe cari le-a făcut formal guvernul, atunci, întrucât la tribuna Camerii se repetă a conţine aceleaşi critici aduse secţiunilor din proiect, guvernul, prin declaraţia de astăzi, a înţeles să spună că nu este contra, sau prin amendamente eventuale, aceste secţiuni să devină personalităţi juridice. Dar aceasta este părerea guvernului. Noi nu putem impieta asupra drepturilor majorităţii ca, atunci când va veni discuţia la articole, să primească sau nu punctul de vedere la care convine guvernul. Majorităţile vor putea să menţină, dacă vor voi dispoziţiunile din proect. (Aplauze pe băncile majorităţii). D. AL. RADIAN (argetoianist) spune că prin declaraţiile d-lui ministru Sassu se aduce o modificare esenţială proectului de lege. D-l V. P. SASSU: Nu facem nici-o modificare esenţială. Din 200 de articole, când noi admitem o modificare la 5 sau 6 din ele, nu înseamnă că am modificat întregul proiect de lege. D. CONSTANTINESCU-BORDENI arată că au fost convocaţi la o consfătuire cu privire la legea cooperaţiei numai membrii partidului naţional-ţărănesc. D-l V. P. SASSU: Au fost invitaţi numai dumnealor, pentru că dumnealor au prezentat observaţiuni principale, iar dv. nu mult timp şi nici nu voi întrerupe prea mult cuvântarea dv. pentru ca să resping foarte multe din datele pe care le-aţi adus, date care nu sunt nici concludente şi nici complecte. Asupra a ceea ce vreau să vă atrag atenţiunea pentru comparaţia dv. ca ea să fie justă şi valabilă este următorul lucru: vă rog să îmi spuneţi pentru anul 1932 , pentru că aţi ales un an — adică anul de maximă activitate şi anul 1928 pentru fostele centrale avid de inexistenţă a operaţiunilor din 1933 ca să vă ilustrez în ce gravă eroare sunteţi dv. atunci când aduceţi pentru Banca Centrală cooperativă anul 1933 în care arătaţi că cheltuelile de administraţie sunt de 20 de milioane, an în care plasamentele acestei bănci reprezintă numai 16 milioane. Este admisibil ca la 16 milioane să se cheltuiască 29 de milioane ? (Aplauze pe băncile majorităţii). In continuare d. M. GHELMEGEANU vorbind de organele de control spune că inspectorii regionali au dreptul numai de a sesiza organele de control iar unităţile nu au acest drept. D. M. NEGURA: ca să vedeţi — nu vreau să spun că nu e bună credinţă — dar cât de repede citeşte d. Ghelmegeanu textele şi face o discuţie generală, vreau să vă dau o lămurire. D. Ghelmegeanu a spus că numai inspectorul, regional are dreptul de a sesiza organele de control, iar unităţile în sânul cărora ar exista abateri n’au voie să o facă. Aţi văzut din citirea textului că nu este aşa. Ce am înţeles eu prin inspector ? II trimit ca control de primă clasă. Înţeleg să mă cerceteze, să ancheteze, dar cum pot să mă las pe mâna unui om, începător să mă trimeată in faţa instanţei de judecată, pentru că de multe ori trimiterea în faţa unei instanţe cu uşurinţă, lasă urme care nu se pot şterge. Atunci am spus: dau acest drept pe mâna unui organ încercat şi cu experienţă de ani de zile şi cu o contribuţie în sânul mişcării dar nu înseamnă că unităţile nu o pot face. Spuneţi că în comitetul judeţean surd patru membrii de drept şi unul ales. Când da omiţl, cu voinţă aliniatul care spune că, pentru judecată, acest comitet se compune din trei persoane şi se va forma sub preşedinţia magistratului. D-l I. INCULEŢ, ministru de interne: Să-mi daţi voie să răspund la prima întrebare a d-lui deputat Giurescu privitoare la aplicațiunea legii pentru protecţia muncii nationale. ]Noi considerăm această lege împreună cu legea conversiunii ca un titlu de glorie pentru partidul national-liberal. Ţin să asigur pe d-l deputat Giurescu că această lege va fi aplicată cu toată rigoarea. Dacă s’a produs o mică întârziere în punerea ei în aplicare, a fost din cauza punerii la punct a regulamentului ei. ReD. I. INCULEŢ ! Pentru mine este foarte caracteristică intervenţiunea d-lui deputat Solomon, reprezentantul unei fracţiuni din partidul naţional-ţărănesc, pentru această asociaţie politică, care se numeşte „Cultul Patriei“. (Aplauze pe băncile majorităţii). Intr’adevăr, vreo câteva zile !n urmă s’a prezentat la mine la mi- I nister preşedintele „Cultului Patriei“, d. Marin Ştefănescu. Dată fiind compunerea asociaţiei „Cultul Patriei“, despre care vorbea de deputat Solomon, imediat i-am dat aprobarea cuvenită. Insă, mi-am scăpat din vedere că la Cluj este stare de asediu şi prin urmare autorizaţiile de întrunire, se dau nu de autorităţile civile, ci de corpul de armată respectiv. Atunci, i-am telefonat domnului Marin Ştefănescu, cerându-i să-mi restituie aprobarea aceasta şi să mergem pe cale naturală, conform cerinţelor legii stării de asediu. D-l Marin Ştefănescu s-a scuzat că a pierdut această aprobare, ceea ce fireşte nu l-a oprit ca a doua zi, să se ducă la Cluj cu aprobarea aceasta, să se prezinte generalului Motaş comandantul corpului de armată de acolo. D. deputat Solomon pune întrebarea: care este misterul, care l-a determinat pe d. general Motaş să oprească întrunirea aceasta, aprobată de ministerul de interne. D-le deputat Solomon, misterul e foarte simplu : văzând o credinţă nu prea bună din partea d-lui Marin Ştefănescu, am comunicat imediat generalului Motaş ca aprobarea aceea este retrasă, dat fiind că nu este dată cu formele legale. Aceasta este, d-le deputat Solomon, misterul de care vorbeaţi. (Aplauze pe băncile majorității). Acum, domnilor deputați, de ce am retras avizul acesta favorabil? căci la aceasta trebuia să se reducă întervențiunea mea.! Am retras acest aviz, fiindcă am primit ulterior știrea că întrunire ce am pus cinci persoane în comitet la început ! Pentru că, introducând în lege şi comunităţile de avere şi fiind introduse sub dv. composesoratele şi obştiile de răzeşi, pentru judecata acestora, nu am înţeles ca ea să se facă cu uşile închise pentru ei. Am vrut să am membrii de drept, numiţi, însă aleşi dintre dânşii. Şi atunci când va fi în judecată un composesorat sau o obştie de răzeşi, să aibă şi ei acolo un delegat de drept. Va să zică, nu este vorba de funcţionari de stat. Am prevăzut o garanţie a judecăţii: doi membri sunt reprezentanţii acestor comunităţi de avere. Prin urmare, domnule Ghelmegeanu, întâi trebuie citit bine textul şi pe urmă să trageţi concluziuni reale (aplauze pe băncile majorităţii). D. M. GHELMEGEANU încheie spunând că este contra proectului în forma actuală. Chemarea sub arme a contingentului 1935 D-l V. P. SASSU: Depune proiectul de lege pentru chemarea sub arme a contingentului 1935. Se admite urgenta. La discutunea generală a legei cooperaţiei, d. Radu Roşculet a tinut o interesantă cuvântare pe care o vom publica în numărul viitor). D. CRĂCIUN SERBANESCU j .nat.-tăr.) analizează proectul de lege făcând unele observatiuni. Întrebări si comunicări D. C. GIURASCU face o comunicare cu privire la aplicarea legii de protecţie a muncii nationale. In a doua comunicare protestea- ză contra campaniei ce o duce reista ..Cuvântul liber“ contra corpului didactic.gulamentul este acum gata şi în zilele acestea va începe aplicarea legii. D-le deputat Giurescu, am fost şi suntem un partid naţional. Am dovedit-o şi prin trecutul şi prin prezentul nostru. Prin urmare, cred că partidul nostru naţional- liberal niu poate să primească de la nimeni din această ţară lecţiuni de naţionalism sau de îndemnuri pentru aplicarea principiilor naţionale în viaţa noastră de stat. (Aplauze pe băncile majorităţii). In ce priveşte a doua comunicare, domnule Giurescu, vă asigur că o vom studia împreună cu d-l ministru al instrucţiunii şi că veţi căpăta răspuns în termenul prevăzut de regulment. (Aplauze). L. dr. M. ISACESCU (ţăr.-ind.) se ocupă de declaraţiile unui membru al baroului local cu privire la „numerus proporţionalis“ sau „numerus romain»“. D. CEZAR SPINEANU (nat.ţăr.) face o comunicare cu privire la concesionarea terenurilor petrolifere de la Bucşani. In a doua comunicare cere linele acte cu privire a interpelarea anunţată relativ la acordarea unor perimetre petrolifere din corn. Viforiţa-Dâmboviţa. D. N. RIZESCU-BRANESTI (maj.) arată că la casa grădinilor publice din Capitală se găseşte un grădinar de origină germană care în vara anului 1915 făcea spionaj în favoarea statului german cu maiorul german Karten Nielsen, venit expres de la Berlin în acest scop. D. S. HOGEA se asociază acestei comunicări. D. V. SOLOMON (naţ.-tăr.) cere lămuriri asupra interzicerii întrunirii dela Cluj anunţată de soc. „Cultul Patriei“. Cea aceasta dela Cluj, dela 1 Martie, ar fi izvorul unor tulburări — şi intervenţiunea d-lui deputat Solomon cu atât mai mult, mă convinge de informaţiunea aceasta pe care o aveam. Ministerul de interne este însărcinat cu păstrarea ordinei şi liniştei în ţară. II asigur pe d. deputat Solomon că voi uza ca ministru de interne, de toate drepturile pe care mi le conferă legea pentru a garanta această ordine şi această linişte, în folosul unei munci paşnice a poporului nostru. (Aplauze pe băncile^ majorităţii). In ce priveşte dorinţa foarte patriotică a Societăţii Cultul Patriei, de a sărbători pe Horia, Cloşca şi Crişan, eroii neamului, această dorinţiî este foarte lăudabilă, însă învătăm această societate să se asocieze la sărbătorirea acestor eroi care va avea loc în ziua de 28 Februarie, când întreg statul şi poporul nostru ii va sărbători. (Aplauze pe băncile majorităţii). Și invit în mod special pe domnul Solomon, dacă voeşte, să vină chiar la Chişinău unde, ca Ardelean să participe la comemorarea acestor eroi naţionali, care va avea loc în acel oraş. (Aplauze pe băncile majorităţii). D. V. SOLOMON : Această societate nu va provoca turburări. D. I. INCULEŢ: Vă rog nu m-aţi înţeles. Nu am zis că Soc. „Cultul Patriei“ însăşi este turburătoare, însă cu ocazia acestei întruniri din ziua de 3 Martie, sau în cadrul ei, se pot naşte tulburări. Şi am adăugat este caracteristică intervenţia dv. pentru această asociaţie apolitică. D. dr. V. SOLOMON: Nici noi ca partid nu admitem să fie tulburată ordinea publică. D. I. INCULEŢ: Domnilor deputaţi, la primul rând îmi pare bine că astăzi am constatat că pentru păstrarea ordinei şi liniştea în ţară vom putea avea un colaborator, în persoana d-lui doctor Solomon D. dr. VIRGIL SOLOMON : Şi partidul nostru îl puteţi socoti drept colaborator. D. I. INCULEŢ : Acum, domnule Solomon, eu n’am spus că Asociaţia Cultul Patriei se poate da la acte de tulburare, precum nici partidul naţional-ţărănesc, în întregime sau în fracţiune, pe care le-aţi constatat d-voastră. D. dr. VIRGIL SOLOMON : Vă rog, constatarea este a dv. Ca să evit discuţia asupra acestei chestiuni, m’am obţinut dela orice comfintariu. Partidul naţional-ţărănesc este indivizibil şi unitar sub conducerea d-lui Mihalache. (Exclamări, întreruperi pe băncile majorităţii). O VOCE, de pe băncile majorităţii : Constatăm că râde şi d-l Solomon de ce a spus. (Ilaritate pe băncile majorităţii). D. dr. VIRGIL SOLOMON: Atunci când d-l ministru de interne îmi face cinstea să-mi răspundă, vă rog să mă ertaţi dacă m’am lăsat antrenat de râsul dv. (întreruperi). D. I. INCULEŢ: Domnilor deputaţi, sunt partizanul întregirii tuturor forţelor naţionale, ale partidelor politice, şi în privinţa declaraţiei d-lui Solomon. Prin urmare să fim bine înţeleşi: n’am învinuit nici Cultul Patriei, nici partidul naţional ţărănesc, nici în totalitatea lui, nici în fracţiunile lui. Eu am spus numai atât: că la 3 Martie, când urma să se ţină această adunare şi la o adunare publică pot veni fel de fel de persoane — după informaţiunile pe care le avem — şi vă rog să credeţi că avem informaţiuni foarte bune — la Cluj ar putea să existe anumite surse de tulburări, pe care nu le putem admite, încă odată, pentru a sărbători memoria lui Horia, Cloşca şi Crişan, fac apel la toţi, ca să ne unim, pentru a-i sărbători, împreună, în ziua de 28 Februarie. (Vii aplauze pe băncile majorităţii)D. G. N. TOSIFESCU: Se ocupă de, impunerile comercianţilor şi industriaşilor D. D. SIMIAN (naţ.ţăr.), cere lămuriri asupra împrumutului ce urmează să-l realizeze prefectura jud. Prahova. împrumutul oraşului Chişinău Se ia în discuţie şi se votează proectul de lege pentru autorizarea Municipiului Chişinău de a contracta un împrumut până la suma de lei 200 milioane. Şedinţa se ridică la orele 8 .iuni. Astăzi şedinţă la orele 3 juni. SENATUL Şedinţa dela 26 Februarie 1935 Şedinţa se deschide la orele 4 sub preşedinţia d-lui Ion Purcăreanu. Pe banca ministerială d-l Vaier Pop. Se citeşte şi aprobă sumarul şedinţei precedente. La comunicări d. Ceruleanu, adresează o întrbare d-lui ministru al comunicaţiilor privitor la reducerea pe c. f. r., a ofiţerilor de rezervă D-l Samoilă, face o comunicare d-lui ministru d interne afirmând că organele poliţieneşi se amestecă în organizaţiile meşteşugăreşti. D-l D. R. loaniţescu, cere lămuriri asupra convocărei unei comisii a Senatului la Cameră în vederea expunerei condiţiunilor în care s’a încheiat noul contract Skoda. Precizările d-lui ministru Valer Pop D. VALER POP, ministrul justiţiei : D-le preşedinte, d-lor senatori, sunt convins că toţi aţi luat cunoştinţă de încheerea tratativelor cu uzinele Skoda. Rezultatele obţinute confirmă întru totul cele ce am avut onoarea să menunţ şi să prevestesc în această incintă, adică că ele vor da o satisfacţie din cele mai mari opiniei publice a ţări şi intereselor naţionale. (Aplauze prelungite pe băncile majorităţii). Noul contract va fi adus în întregime la cunoştinţa Corpurilor legiuitoare şi anume d-l prim-ministru va face peste câteva zile o expunere prealabilă în faţa reprezentanţilor naţiunii asupra bazelor care s’au adoptat pentru încheerea noului contract. Iar noul contract, după ce va fi trecut prin toate felurile consultative, pe care legea le prevede cu ocaziunea încheerei unui astfel de contract, va fi adus și depus pe biurourile Corpurilor legiuitoare, pentru ca însuși parlamentul să se pronunţe asupra acestor chestiuni prin adoptarea noului contract. (Aplauze pe băncile majorității). Dar eu v-am răspuns, pentru ca, dacă am spus că primul ministru în prealabil va informa Corpurile legiuitoare, în noțiunea de Corpuri legiuitoare se cuprinde și Senatul, iar în ce privește chestiunea a doua, adică discutarea raportului în problema şa în afacerea Skoda şi de către Senat, este o problemă în care guvernul nu are nici un fel de amestec. D-l prim-ministru a declarat de la început că nu înţelege ca guvernul să ia o atitudine, pentru a nu da nici măcar impresiunea sau aparenţa că atitudinea guvernului sau prin atitudinea guvernului s’ar putea să se înrâurească atitudinea parlamentului. (Aplauze pe băncile majorităţii). In consecinţă, în ceea ce priveşte discutarea sau nediscutarea raportului Skoda în incinta Senatului, nu vă adresaţi, vă rog, guvernului, pentru ca guvernul n’ar şi nu înţelege să aibă un cuvânt de spus în această chestiune. (Aplauze pe băncile majorităţii, aprobării). D-l I. Purcăreanu, precizează că cererea d-lui Toaniţescu ca raportul Skoda să fe discutat la Senat, trebue supusă aprobării biuroului. D-l Gh. Orleanu vorbeşte in aceiaşi chestiune. D-l I. Purcăreanu susţine că biuroul Senatului va lua toate măsurile ca să i se respecte drepturile. Siscufia pe articole a codului penal Intrându-se în ordinea de zi se ia în discuţiune pe articole a codului penal. D. TONY ILIESCU raportor dă citire articolelor. La articolul 1, 2, 3, 4, 5 şi 11d. D. R. Ioaniţescu cere câteva lămuriri propunând şi amendamente în sensul vederilor d-sale. Senatul respinge amendamentele votând textele în forma iniţială. La art. 14 d. Ceruleanu citeşte un amendament admis de comisiunea mixtă privitor la universitatea pedepsei crimelor contra siguranţei statului. Amendamentul este admis şi articolul votat cu această completare. Discuţiunea asupra art. 20 rămânând în continuare neutra şedinţa viitoare se votează fără nici o modificare toate articolele dela 21 la 74 inclusiv. Şedinţa se ridică la orele 0 jumătate, cea viitoare fiind astăzi la orele 3 după amiază. --- -------------■—Rt-»-........ m,„ CORPUL PORT. TRIB. ILFOV Publicatiuni Vânzări mobiliare In baza adresei No. 7493/1935 a Trib. Ilfov secția Notariat se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 11 Martie 1935 dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică In Bucureşti str. G-ral Budişteanu No. 1 averea mobilă urmărită a debit. Leon Abramovici care se compune din trei aparate de radio cu lămpi, una cassă de bani cafenie şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. G. Dumitrescu- Mătăsari. Publ. No. 10522—Dos No. 10054/932. In baza adresei cu No. 7493/935, a Trib. Ilfov secţia Notariat, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 11 Martie 1935, de la ora 12 din zi înainte se va vinde cu licitaţie publică la localitate şoseaua Mihai Bravu No. 25-27, Bucureşti, averea mobilă urmărită a debitorului Leon Abramovici, compusă din: zece pluguri cu o singură brazdă, una cassă de fier şi altele anume specificate în procesul-verbal de sequestru cu mențiunea că nu se vor vinde obiectele scoase de sub urmărie sequestrate prin procesul-verbal din 28 Martie 1934, conform adresei Nr. 46310/934, a Trib. Ilov Sect. Notariat spre despăgubirea credit. Gh. Dumitrescu-Mătăsari. Publ. No. 10529—Dos. No. 10054/932. In baza adresei Nr. 2275 din 1935 ajud. ocol II urban Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 6 Martie 1935, dela orele 8 dimineaţa din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Petru Maior Nr. 79, averea mobilă urmărită a debit. G. Coiculescu, care se compune din una maşină de cusut şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. G. Du crey. Publ. Nr. 9661. In baza adresei Nr. 6225 din 1935 a Jud. de muncă secţia I Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 8 Martie 1935, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Danielopol Nr. 5, averea mobilă urmărită a debit. Migoi Gheorghe, care se compune din una galerie de metal galben pentru ferestre şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Mladin Ştefan. Publ. Nr. 9322.— Dos. 9334 din 1934 In baza adresei Nr. 2697 din 1965 a Jud. ocol II Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 9 Martie 1935, dela orele 8 dim. din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în comuna suburbană Şerban Vodă, str. Barbu Ştirbei Nr. 3, averea mobilă urmărită a debit. D. Georgescu zis Ghiţă Dumitru zis Gheorghe Dumitru, care se compune din un automobil marca Buic, un dormitor nuc şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Ion Anastasiu Peleanu. Publ. Nr. 10350. — Dos. 1521 din 1935 In baza adresei Nr. 71322 din 1935 a Jud. ocol III Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală, că în ziua de 6 Martie 1935, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publicării"Bucureşti, piaţa dr. Botescu, averea mobilă urmărită a debit. Heins Bergemann şi C-tin T. Vasilescu, care se compune din un automobil marca Renault mot. Nr. 3680 şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Const. S. Mihaescu. Vânzarea începe de la suma de lei 25.000. Publ. Nr. 10364.— Dos 2570 din 1035 In baza adresei Nr. 13234 din 1935 a Trib. Ilfov Secţia I c. c., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 12 Martie 1935, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Cluj Nr. 2, averea mobilă urmărită a debit. Anastase Teodorescu zis Tănase Teodorescu, care se compune din un automobil închis demontabil marca Kreisler de 5 persoane și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Tudor Ionescu. Publ. Nr. 10338— Dos. 7024 din 1934 ministerul muncii, sunăm si ocrotirilor sociala Economatul Publicaflune Deoarece licitaţiunea ce a avut Ioc, în ziua de 16 Februarie 1935 nu a dat rezultat din lipsă de concurenţi se aduce la cunoştinţa amatorilor că in ziua de 6 Martie 1935, ora 11 se va ţine în localul Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, calea Griviţei Nr. 64-66 (Sala de Consliu), a doua licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate, pentru aprovizionarea cu instrumente medico-chirurgicale, necesare dispensarelor medicale din ţară, nou- înfiinţate. Licitaţia se va ţine în conformitate cu dispoziţiunilor art 88-110 din L C. P., reg. O C L, şi normele generale publicate în Monitorul Oficial Nr. 127 din 1934. Persoanele cari vor lua parte la liciatţie vor depune odată cu oferte: Ie, în plic separat şi garanţia provizorie de 5 la sută din valoarea articolelor ce va oferi în recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Preţurile în oferte vor fi scrise atât în cifre cât şi în litere, având calculată valoarea totală a furniturii. Lista de cantităţi şi caietul de sarcini se pot vedea la economatul Ministerului str. Piaţa Amzei 17, în orice zi de lucru între orele H-13 p. Ministru, (ss) Dr. Gan* Director, (ss) Al. Var»»»! No. 13.055 — 21 Februarie 1935. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D-l Albert I. Josefsohn, născut 25 Martie 1900 in Iaşi, domiciliat Bucureşti, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Josefsohn în acela de Jora, spre a se numi Albert Jora. D-l Petre Ghiorghiade, născut în București la 28 Martie 1896 domiciliat în București a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Ghiorghiade în acela de Paul Steriad, spre a se numi Petre Paul Steriad. D-l Leon I. Friedman, născut la 30 August 1906 în Galaţi, domiciliat în Bucureşti, str. Bradului Nr. 9, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Friedman în acelea de Florescu, spre a se numi Leon I. Florescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. TRIBUNALUL ILFOV S. I-a c. c EXTRAS In conformitate cu art. 93 din legea persoanelor juridice. Prin sentinţa acestui Tribunal cu No. 13 din 25 Ianuarie 1935, rămasă definitivă, s’a acordat personalitatea juridică „Asociaţiei Ialomiţenilor domiciliaţi în Bucureşti“, cu sediul în Bucureşti, str. Câmpineanu N°- 8- $i conform art 84 şi următorii din legea pentru persoanele juridice s-a înscris în registrul respectiv al acestui Tribunal sub No. 6/1935, având comitetul de conducere compus din d-nii: preşedinte Mihail Berceanu ; vice-preşedinţi: G. V. Constantinescu, I. F. Buricescu, preot G. Comana ; secretar general Virgilul Gr. Stoinescu; secretari de şedinţă I. N. Doicescu şi N. A. Rădulescu; casier general maior în rezervă Gheorghe Valcu; membrii : preot Ion Bucur, col. roz Teodor Nicolescu, Mihail Vulpescu, Stelian Constantinescu, Cristache Dălgeanu, Andreian Dobrescu, Nicolae Dumitrescu, Dumitru Pantor, Andreian Ţepeş, maior Dumitru Teohari, Luptu Teodor, Ion Popescu Copuz, Constantin Vasilescu, Vasile Vasilescu, Bucur Iliescu, N. TomescuBaciu şi directorul căminului studenţesc Ialomiţean ; cenzori: maior August Săndulescu, căpitan Petrescu Teodor, Sinișteanu Constantin, ing. Cruțescu Luca, I. Ponescu Lascu, inginer Teodor Gherechet. Prezentul extras se va publica în ziarul ..Viitorul“. Grefier. I. Andreescu No. 13095/1935 Februarie 23. Dos. No. 2563/934, - ——--------— .■..i»-GREFA TRIB. BAIA _ EXTRACT D. Vasile Văcăriţa de profesiuni agricultor domiciliat în com. Raşca jud. Baia, a cerut acestui Tribunal prin petiţia Smreg. la Nr. 19345 din 25 Mai 1934, să fie divorţat de soţia sa Maria Văcăriţa, pentru motive determinate de lege. Pârâta posedă avere 100 prăjini loc şi o casă. Din căsătoria numiţilor soţi a rezultat cinci copii, Gheorghe, Lucreţia, Ioana, Anica şi loan. Termen la 12 Martie 1935. Acest extract se va publica de noi grefier în ziarul „Viitorul’ din Bucurşti conform art. 285 c. civ. modificcat. Grefier, I. Popa Nr. 12519. — Dos. 1944 din 1934 GREFA TRIB. ARGEŞ S. !-a EXTRACT D-l Vasile Duţă din Piteşti a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Maria V. Duţă. Din căsătorie a rezultat o fată, Florica de 21 ani. Soţia posedă ca avere o jumătate din imobilul din Piteşti, strada colonel Ricos Nr. 42. Grefier, indescifrabil Nr. 10543. GREFA TRIB. TELEORMAN SECȚIA II-a EXTRACT D-l Manca A. Jumugă din comuna Belitori a intentat acţiune de divorţ soţei sale Stanca pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un corn copil cu numele de Iana. Soţul posedă 4 ha. teren arabil. Termen de judecată s’a fixat la 27 Februarie 1935. Grefier, Indescifrabil. No. 4152. Legea cooperaţiei REPORTAJ PARLAMENTAR CORPURILE LEGIUITOARE La CAMERA: Proiectul legii Cooperaţiei La SENAT: S’a discutat Codul penal KSsnaunswid-fai. Bobi Insulei Ministru de Interne Lămuririle d-lui ministru 1. Inculeţ D-l V. P. SASSU Ministrul agriculturii şi domeniilor D-l ION INCULEŢ Ministru de interne „VI 11 ÜRÜL"