Viitorul, noiembrie 1936 (Anul 28, nr. 8643-8667)

1936-11-01 / nr. 8643

Pagina 11-a In sanatoriul de tuberculoşi de la Filaret a încetat din viaţă tânărul scriitor Bogdan Amaru, a pornit în lumea unde „nu este întristare, nici suspin", răpus de otrava dulce şi lugubră a ftiziei, aşa cum au fost răpuşi Traian Demetrescu, Ştefan Jejică, Păun Pincio, Cezar luliu Să­­vescu, Eugen Bărbulescu, B. Nem­­ţeanu, Nicolai Cristea şi mulţi alţi poeţi şi scriitori gingaşi, cari au cu­les din stele stihurile şi frazele, răs­­pândindu-le cu darurile talentului şi cu fabulosul noian al iluziilor. Minu­nate buchete smulse din minţile, nervii şi sufletele tinere, şi oferite în­olocaust unei societăţi absolut ine diferentă în faţa vieţii intelectuale. Bogdan Amaru a pornit din Vâl­cea şi a venit în Bucureşti doar cu bagajul încântător al speranţelor şi cu vravuri de manuscrise, a venit în această cetate a întrecerilor, visând desigur o existenţă ceva mai potri­vită chemării ce simţea că'l atrage sus, tot mai sus, spre regiunile în­­florite ale gândirii, spre ţinuturile unde nu pot pătrunde proza şi ni­­micniciile pământene. Un cunoscut literat, om bun, l'a primit cu toată simpatia, l'a susţinut în lupta ce a dus'o pentru a'şi găsi un loc în Ca­pitala în care stăpâneşte mai cu seamă spiritul afacerilor. Complet dezarmat, Bogdan Ama­ru n'a putut să resiste, a căzut, a fost silit să cadă. După desperările ce l'au adus la gestul sinuciderii, veni repede tu­berculoza, şi apoi ultima salvare : moartea. Deci, încă un refuzat al vieţii... Oridecâte ori mizeria şi boala smulg din lumea noastră vre­un ele­ment de valoare, problema asistenţii oamenilor se pune jalnic pe tapet, iar frazele tânguitoare şi fraze cu propuneri de miraculoasă îndreptare apar şi ele cu petit în paginile zia­relor. Mortul scump este dus la groapă, apoi vine tăcerea. Nu se mai aude nimic, nu se mai face nimic. S'a dus! Ducă-se !... Se va întâmpla oare minunea ca măcar după tragicul sfârșit al lui Bogdan Amaru care a lăsat lite­raturii noastre multe pagini fru­moase și interesante, să se organi­zeze nu ,,opera" de asistenţă a scrii­torilor, ci să li se dea posibilitatea de a trăi, să li se înlesnească obţi­nerea unui loc în care să munceas­că, să-şi asigure minimum de exis­tenţă ? * CARNET 9 nici un mar scriitor... Constituirea noului Consiliu Hale cernică­­ linca pentrol — Solemnitatea de la primăria municipiului. — Tele­grama către M. S. Regele. — Alegerea preşedintelui şi a preşedinţilor de secţiuni — A avut loc solemnitatea consti­tuirii consiliului de administraţie de la Camera de Muncă din localitate în prezenţa a numeroşi capi şi reprezen­tanţi de autorităţi publice locale, printre cari menţionăm pe d-nii: ins. gen. X. Stroja, insp. M. Botez, insp. gen. ing. O. Bocancea, insp. V. Bo­­locan, chestorul poliţiei Cernăuţi, insp. Al Grosariu, secr. gen. al chest. pol. insp. gen. dr. Al. Suceveanu, preş. FI. Florescu, secr. Ştefanovici, dr. Po­­statny, şef. bir. de sig., dr. O. Ţopa, etc. etc. Depunerea jurământului D. I. Stroja, insp. gen. al muncii pentru Bucovina, ocupând fotoliu pre­­şedinţial, deschide şedinţa la orele 13, arătând că rostul acestei întru­niri este constituirea consiliului de administraţie al Camerei de Muncă, alegerea preşedintelui şi a vicepreşe­dinţilor acestui consiliu în persoana preşedinţilor de secţiuni de pe lângă această instituţiune. D. insp. Botez, pronunţă un dis­curs în legătură cu rostul camerelor de muncă în genere. După această introducere, d. insp. M. Botez face apelul nominal al ce­lor prezenţi, procedând apoi la lua­rea jurământului. Telegrama către M. S. Regele S’a expediat în urmă o telegramă M. S. Regelui şi alta d-lui Ministru al muncii. Alegerea nouilor conducători Se procedează apoi la alegerea pre­şedintelui şi vicepreşedinţilor institu­­ţiunii, desemnându-se mai târziu doi scrutători în persoana d-lor Victor Grigorovici şi R. Mehlfarber. Pentru alegera preşedintelui au fost exprimate 48 de voturi şi anume 45 pentru d. Florea Florescu, 2 pentru d. Traian Ilcău şi 1 buletin alb. Pe baza acestui rezultat d. preş. I. Stroja pro­clamă ca preşedinte al Camerei de Muncă pe d. Florea Florescu. La alegerea preşedinţilor secţiunilor respective, şi anume meseriaşi, func­ţionari particulari şi lucrători salaria­ţi, au fost aleşi, pe baza unei înţe­legeri prealabile, d-nii Carol Mosca­­ciuc pentru meseriaşi, S. Ehren­­kranz pentru funcţionari particulari şi Gheorghe Sfranciog pentru lucrătorii salariaţi. După terminarea operaţiunii votă­rii, d. insp. M. Botez mulţumeşte nouilor membri pentru modul civilizat şi impunător, cum au ştiut să se pre­zinte în faţa urnei, dând dovadă că sunt perfect conştienţi de greaua sar­cină ce apasă asupra lor. Concomitet, vorbitorul işi exprimă convingerea că noul consiliu va apăra cu sfinţenie in­teresele instituţiunii şi ale membrilor ei, desfăşurându-şi activitatea numai în cadrele legii şi ale comandamente­lor de viaţă ale statului român Nou alesul preşedinte, d. Fl. Flo­­rescu, mulţumeşte colegilor şi consi­lierilor săi pentru încrederea ce au manifestat faţă de dânsul, asigurân­­du-i că nu va precupeţi nici un sa­crificiu moral şi material pentru so­luţionarea echitabilă a tuturor pro­blemelor de viaţă ale meseriaşilor, funcţionarilor particulari şi lucrători­lor salariaţi din Bucovina. Cu acestea, ordinea de zi fiind epui­zată, şedinţa se închide în cea mai perfectă ordine la orele 2.50 p. m T­ ÂZI LA 6.30 : Deschiderea emisiunii. —Gimnastică ritmică. — Radio Jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri). — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 1.30 : închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Cota Dunării. Culturale. Sport. 13.10: Concert de prânz. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalsky . Mun­tele sfânt-uvertură japoneză de Joshi­­tomo; Fantezia din „Povestirile lui Hoffmann“ de Offembach ; Vals vie­­nez de Benatzky; Intermezzo orien­tal de Lincke; Două foxtroturi de Kochmann pe motive de Strauss şi Heller; Pustnicul de Schmalstrich ; Melodie de Rubinstein. 14.10: Ora. Mersul vremii. — Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului: Pot­puriu din „Frederica“ de Lehar ; Vals intermezzo de Siede; Serenadă spa­niolă de Micheli. 15.00: Ultimele știri. ORA STRAJERILOR 17.00: I) Povestiri : Se întorc stră­jerii, scene radiofonice de Ion David, acate de Asociaţia creştină a tineri­lor de sub conducerea d-lui Prof. C.­­Zasilnir. II. Corul dirij. de Prof. Radu Bo­tez. III. Ştiri străjereşti. 18.00: Concertul Fanfarei Regimen­tului 7 Dorobanţi „Prahova“ din Ploeşti, condus de Cpt. C. Teodose­scu . Marşul reg. 7 Dorobanţi, aranj. de Cpt C. Teodosescu; Dolores-vals de Waldteufel; Kamarinskaya-fante­­zie de Glinka; Princesitta-tango de D. Petrovici; Când răsare luna-slow de Dendrino; Ländler din opereta „La calul bălan“ de Benatzky ; Fan­tezie din „Norma“ de Berlini; Regă­ţean şi Ardelean-potpuriu naţional, aranj. de Cpt. C. Teodosescu ; Menuet de Beethoven. 19.00: Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor .Actualităţi. 19.15: Continuarea concertului: Potpuriu din „Voevodul ţiganilor“ de Joh. Strauss ; O clipă de iubit de­ tango de I. Lafazan. 19.39: Muzică de dans, jazzul „Al­­hambra-Melody, cond. de Ion Vasile­­scu . (Refrene vocale : Agnia Bogos- Java-Zirra, Marga şi Didona Rădule­­scu, Mya Roxan şi Titi Botez) ; Paci­fic -Express-fox de Lazzerini; Fugi repede fox de Ellington ; Am un pa­­tefon-tango de M. Constantinescu ; Hai acasă puişor tango de Ion Vasile­­scu; (parafrază de A. Albin); Mai dă-mi o halbă-vals de Vill­ov; Floa­rea albă-slow de G. Albin; Darling­fox de Petre Romea (ar. de Albin). UNIVERSITATEA RADIO 20 Ziua economiei de prof. Gheron Netta. 20.20 Continuarea muzicii de dans: Săraca păpușică plânge-tango de Ion Vasilescu; Nu te plimba-slow de W­al­ker; Cum te chiamă de C. Hawkins (solo saxofon : I. Stencovschi); Yvon­­ne-vals de Gordon; Glasul roţilor de tren-cântec românesc de Ion Vasiles­cu (canto : Agnia Bogoslova-Zirra); Prin inimă îţi vorbesc­ fox din filmul „Big Broadcast 1937“; Sărutare dulce fox din filmul „Valsul şampaniei“; Dă-mi o fotografie tango de Ion Va­silescu (parafrază de A. Albin). 21 Posta tehnică de ing. Emil Pă­­traşcu. 21.15 Concert de muzică distractivă. Orchestra fle­ta lor. Radio, dirij. de D. Teodoru; Şase-opt de Chmel; Vals de Wiga Gabriel; Paradă în grădina de copii de Bendix; Fox de Borchert; In noaptea aceasta tango de Chavou­; Seară de vară-vals de Waldteufel; Joc de copii de Garavaglio; Intermezzo de Noack; Marc de Lorens; Muzică nor­vegiană de Ganne; Canzonetă de Schütt; Paso doble de Winkler; Tan­go de Benatzky; Marș spaniol de Sm­atek; Vânzătorul de ceai Chinez de Rust. 22.30 Radio jurnal. Sport. 22.45 Concert nocturn al Orche­strei Jean Sibiceanu, trans. de la re­staurantul Răcani. 23.45 Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55 Ultimele știri. inspectii solare IM BUCOVINA — Starea şcolilor şi frecvenţa cursurilor — CERNĂUŢI, 29. — D. inspector şef al învăţământului Filaret Doboş, îm­preună cu d. revizor şcolar Iţcuş, au inspectat zilele trecute şcolile din Su­ceava, Fălticeni, Gura-Humorului, Câmpulung şi Vatra Dornei. Cu ocazia aceasta d-lor au dispus efectuarea unor modificări cu privire la repartiţia orelor şi a materiilor. D. inspector şcolar Filaret Doboş şi revizor Iţcuş au constatat că şcolile din aceste oraşe funcţionează foarte normal, cursurile fiind bine frecven­tate. La inspecţiile făcute la şcolile pri­mare din comunele Brăeşti şi Băieşti s-a constatat lipsa de combustibil pentru iarnă. Clasele era neîncălzite, din care cauză frecvenţa elevilor era foarte slabă. D. inspector Doboş a luat măsuri ca cei neglijenţi în pri­r­vinţa aprovizionării şcolilor să fie pe­depsiţi­. Şcolile primare din Vatra-Dornei şi Câmpulung au fost găsite în cea mai perfectă ordine. Au mai fost apoi inspectate şi birourile inspectoratului şcolar din Baia, cari, de asemenea se află în perfectă ordine. Mişcarea portului Constanţa în ziua de 19 Octombrie Vapoare sosite ; MEROPE, tanc francez desert dela Port de Bouc. ARCHON, e­­leu, cu 165 tone zahăr dela Nicolaef ELENI, elen, cu 810 tone cereale dela Bugas. EOCENE, tanc englez, deşert dela Bugos. NOSVALD, tanc norvegian, deşert dela A- lexandria. BOLSENA, italian, cu 78 tone diverse dela Hamburg. HELKA, tanc englez, deşert dela Trieste. VAREHA, tanc englez de­şert dela Tcdole. ALCOR, olandez, cu 2300 tone cereale dela Talmuth. GUSTAV, E. Reuter, tanc suedez, deşert dela Genova. KATHRINE MAERSK, olandez deşert dela Lieverpol. PHÖNIX, tanc fran­cez deşert dela Alger. Vapoare plecate : NAUTILUS, tanc italian, cu 2500 tone petrolifere spre Port de Bouc. ARCHON elen, cu 100 tone diverse síire Beyrouth. PASSAT, german, cu 8900 tone cereale spre Anvers. PRINCIPESA MARIA, român, cu mărfuri şi pasageri spre Istambul. OITU21, român, cu 10.060 păsări spre Ilaiffa. CHRY­­SOWC, tanc elen cu 500 tone pe­trolifere spre Malta. GARONNE, tanc francez, cu 8000 tone petroli­fere spre Toulon. HAR-ZION, en­glez, cu 170 vite şi 450 tone cheres­tea spre Haiffa. »3 VII­TORUL“ RUBRIC­A CRONICA MODEI ~ Rochiţe din jersey — Pentru rochiţele de iarnă, avem de unde alege de astă dată. Jerseul de lână prezintă cele mai frumoase de­­senuri ecoseze in toate culorile. A­cest material pentru fetiţe de 14-15 ani formează partea de sus iar jupa —deşi rochia este întreagă — se face din lenaj, sau velur în culoare mai închisă. Pentru fetiţele până la zece ani jerseul formează rochiţa, unele a­­vând doar un guleraş-platcă lungă pe piept cu doi nasturi. Aceste mici „toalete“ sunt cu mânicile scurte, cam­bufante şi cu o bantă îngustă de ca­tifea ca­ şi la gât. Numai rochiţele mici nu sunt lucrate cu cordon, sau foarte rar se adaugă cordonul din materialul garniturei. Toate rochiile pentru fetiţe de la 10 ani în sus, au cordon din acelaş material, cu o agra­fă de metal. Noutatea în moda pentru copii con­stă în acest sezon din faptul că se fac berete, toce, sau chiar pălărioare cu borul răsfrânt din mătasă ecoseză asortată cu rochia. Multe din tocele prelungi cu banta de ecosez şi calota din velur pot fi lucrate în­ pasă. Aceste toce se numesc „bonete sco­ţiene“. Şi din jerseu de lână pot fi lucrate având o dublură subţire. Be­retele însă trebuesc comandate la un atelier, confecţionarea lor fiind mai dificilă. ARINA Rusia nouă, regimul sovietic, a fost cel dintâi care a numit o d-nă într'un post diplomatic de rangul întâi. A fi auzit de d-na Kolontay, ba i-afi văzut şi fotografiile, foarte ele­gantă ! Cam­ vor fi fost „notele" ob­ţinute de femeia ambasadoare nu se ştie, nimic n’a transpirat în regiu­nile... ferestre. Aflăm acum că Statele­ Unite face o experiență mai metodică : a ales o strălucită titrată a Academiei de înalte studii diplomatice angajând-o la ministerul de externe din Wa­shington. D-ra Emilia Fépe a înaintat apoi ca ataşată la legaţia americană la Londra. Ziarele engleze afirmă că d-ra Fépe va trece în curând la condu­cerea unuia din consulatele ame­ricane din Italia. Astfel tânăra diplo­mată va trece prin toată filiera ace­stei spinoase ştiinţe de a reprezenta puterea şi demnitatea unui Stat pe teritoriul unei tari străine. Să credem că va înainta până la rangul de am­basadoare a Statelor­ Unite ? Ameri­canii sunt foarte metodici... Rămâne de aşteptat. Analizând mai de a­­proape firea şi mentalitatea femeni­­nă, majoritatea înalţilor demnitari de stat, se pot arăta sceptici de re­zultatele acestor prime încercări de a introduce în afacerile externe forţe femenine. Dar în toate epocile au fost femei, unele celebre, altele ră­mase în umbră, cari au participat la desfăşurarea evenimentelor politice, interne şi externe. Susțin cei iniţiaţi în tainele artei diplomatice, că se cerea odinioară acestor demnitari, o mare lipsă de sinceritate. Un bun şi abil diplomat trebue să fie un fin psiholog, umil care ştie să descifreze un gest, o nuanţă în glas, un hohot de râs şi chiar tăcerea, lui îi spune multe ! Lipsesc femeilor acest dar ? Vechea diplomaţie lucra în cabinete secrete, cu informaţiuni secrete şi discrete; era în sfârşit un comandant elegant, spiritual, foarte Tartuffe, într’un post foarte primejdios, luptând cu arme invizibile... Instituţia­ de la Geneva a desfiin­ţat această veche diplomaţie. Aşa cel puţin susţin iniţiaţii. Femeile culte, cu o mare voinţă şi putere de muncă, pot fi foarte utile şi în acea­­stă carieră. Prima generaţie de fe­mei se va mulţumi cu locuri mai mo­deste. Ambasadoare ? Care din a­­ceste doamne cunoscând câtă uriaşă muncă se cere, se va grăbi să-şi ia răspunderea ? A. M. H. BONET FLAMAND, calota din jer­sey ecosez, borul din catifea asortată şi dublată. Funda din catifea în faţă, sus pe calotă (Continuare din pagina 1-a) nu poate şi nu va face ceva va­loros. Iată părerile unor oameni de seamă, care le-a verificat prin ei însăşi. In ce ne priveşte, adesea în gospodăria noastră, ca şi în acea a statului, păcătuim împotriva lor.... Dar ne vom îndrepta. Cu cât viaţa se face mai aspră. Cu atât spiritul de economie creşte, adus de prevedere şi de frica zilei de mâine. Acei cari câştigă uşor banul, nu pot fi economi căci nu ştiu cât valorează. La noi banul s’a câştigat uşor. De aceia am risi­pit. Acum, după marea criză, mulţi s’au corijat. Lipsurile i-au învăţat că arborii nu cresc până la cer. După timpuri bune, vin cele rele şi trebue să ne găsea­scă pregătiţi. Ro3y8 Statului W&iEMSBSfafWSSat STîSS Pentru acei care au învăţat ceva din vremurile de criză , pentru cei mulţi pe care vremea şi educaţia îi va corija de acum înainte,­­ statul a creiat, sub garanţia sa, „Casa naţională de economii şi cecuri poştale", pe frontispiciul căreia e scris : „îna­vuţirea stă în muncă şi econo­mie". Legea pentru organizarea Ca­selor de economii s’a promulgat în anul 1932. In titlul ei preli­minar, se prevede ca prim scop „încurajarea spiritului de preve­dere şi fructificarea economiilor depuse restituindu-se la cerere". Operaţiunile ei se fac prin Re­gia Poştei şi prin casele de eco­nomie comunală. Economiile depuse şi dobân­zile sunt garantate de stat. De aceia pot face depuneri şi mi­norii. Depunătorii pot începe cu o sumă minimă de 50 lei. In cazul acesta, cer în urmă un libret pe care se trece conţi­nutul foilor. Pot depune şcolarii în şcoale, soldaţii în cazărmi, lucrătorii în întreprinderile statului, bolnavii în spitale şi aziluri, deţinuţii în penitenciare, prin intermediul di­recţiilor respective. Se fac aşa­dar toate înlesnirile pentru a re­naşte spiritul de economie, atât de greu lovit în timpul războiu­lui şi după el, prin inflaţie, cra­huri şi celelalte boli ale banului. Dobânzile se fixează anual de Consiliul superior al Casei Na­ţionale de economii, din care fac parte, între alţii, foştii miniştri de finanţe din ultimii 10 ani, guvernatorul Băncii Naţionale, Directorul general al institutului economic, Preşedintele asociaţiei băncilor, câţiva profesori de eco­nomie politică şi alţi specialişti. Acest consiliu îşi dă avizul şi asupra chestiunilor cu caracter general, asupra propagandei, etc. Aşa dar s’au luat prin lege toate garanţiile unei bune în­drumări generale, după ce prin consiliul de administraţie, s’au luat măsurile unei bune condu­ceri şi prin comisarul guvernu­lui s’a instituit un control serios al statului. Marile masse s’au adresat cu încredere acestei instituţii. De­punerile au crescut treptat dar simţitor, dela 1930 şi până azi. In special sub actuala guver­nare, spiritul de economie s’a desvoltat în mod deosebit, favo­rizat şi de o mai bună stare eco­nomică. ? Iată în adevăr soldurile depu­nerilor între 1930—30 Sept. 1936: Sold la 31 Dec. 1930 : *287 mi­lioane 028.934 lei. Sold la 31 Dec. 1931 : 624 mi­lioane 269.224 lei. Sold la 31 Dec. 1932 : 809 mi­lioane 247.574 lei. Sold la 31 Dec. 1933 : 1 mi­lard 361.745.789 lei. Sold la 31 Dec. 1934 : 1 mi­liard 702.387.623 lei. Sold la 31 Dec. 1835 : 2 mi­liarde 185.194.398 lei. Sold la 30 Sept. 1936 : 2 mi­liarde 522.812.938 lei Adică în 6 ani economiile mi­cilor depunători s’au înzecit! ! Dealtfel, pentru a spori spiri­tul de economie al unei alte clase sociale, — căci să nu uităm că la „CEC" se poate depune numai maximum 300.000 lei pe an, — guvernul voeşte să gă­sească mijlocul unei mai bune garanţii a depozitelor bancare. In acest scop o comisiune lu­crează de mai multă vreme la un proect de lege ce se va dis­cuta în viitoarea seziune a Cor­purilor Legiuitoare. Va fi încă un pas înainte pe calea încura­jării economiilor. Să sperăm că, prin propagan­dă și prin o bună administrare a economiilor depuse, bucurân­­du-se și de stabilitatea moneta­ră, vom reuși să desvoltăm spiritul de prevedere al tuturor claselor sociale. Să nu uităm că state mari, ca Franţa, dacă au putut învinge totdeauna greutăţile financiare şi criza economică,­­ victoria o datoresc numai spiritului de eco­nomie al populaţiei Să creiem un „ciorap“ şi un libret în fiecare casă, pentru a avea mai puţine poliţe prote­state, mai puţină sărăcie, mai puţine lipsuri. La ghişeul de depuneri. Creşterea depunerilor Anul XXVIII No. 3643. S’A FĂCUT DREPTATE CRIŞANEI ai M m na ihmic întâlnirea de mâine între C. F. R.-Unirea Tricolor, şi cea de Duminică dintre Venus şi Uni­versitatea, pot schimba complect fizionomia clasamentului de până acum. Ripensia, campioana noastră, cu speranţe pentru acelaş loc şi în anul acesta, de câteva săptă­mâni, conduce în clasament, în ciuda tuturor, dar spre bucuria celor ce admiră pe adevăraţii profesionişti ai balonului rotund, — conducerea însă pentru ultima­­ săptămână o am putea numi fic­tivă, pentru că un match mai mult a ţinut-o în primul loc, chiar după dezastruoasa înfrânge­re în faţa feroviarilor, când au plecat steagul, am putea spune ruşinos. Cum au plecat acest steag, de ce l-au plecat,­­ am avut altă­dată ocazia să arătăm, de aceea nu mai revenim. Acum, întrebarea ce ne-o pu­nem este : va mai ocupa Ripen­sia primul loc sau el va reveni C. F. R.-ului, iar Duminică Venu­­sului ? De C. F. R., numai Unirea Tricolor o poate scăpa. Şi cu si­guranţă că o va scăpa, mai ales că matchul, aşa cum am spus va împărţi publicul sportiv în două tabere, iar cea mai numeroasă va fi a oborenilor, şi în al doilea rând, matchul are loc şi pe arena Unirei, care e purtătoare de no­roc oborenilor. Dar rezultatul matchului Ve­nus-Universitatea ? Universitarii, simpatizaţi la Bucureşti, joacă frumos, de mul­te ori mai frumos pe teren străin Se acomodează oriunde, şi în­tot­deauna au dat jocului o notă de adevărată luptă pentru întâetate. Venusul de asemenea, pe are­nă proprie nu se prea teme, (da­că s’ar afla în faţa unui Juven­tus, lucrurile s’ar schimba) ba dimpotrivă are credinţa că mat­chul îi va reveni la mare luptă, bineînţeles. Dealtfel frumoasa figură ce a făcut-o în faţa clubului C. A. O., una din cele mai legate echipe, cu doi jucători noui o face să a­­ştepte desfăşurarea matchului cu multă încredere. Şi totuşi Ripensia încă poate rămâne în fruntea clasamentului: are şi ea un match Duminică, u­­nul mai mult decât celelalte e­­chipe, şi cu o echipă asupra că­reia se socoteşte superioară, obligaţiei de a plăti suma con­venită pentru deslegarea jucă­torului Baratki. „Litigiul a fost astfel lichi­dat". „D. preşedinte al Federaţiei, ocupându-se personal de recla­­maţia Crişanei şi luând contact cu d. Alfred Fulga, a constatat că gruparea C. F. R. înţelege să-şi respecte angajamentul luat faţă de gruparea Crişana, dar că nu dispune pentru mo­ment de întreaga sumă de pla­tă. Spre a asigura Crişanei po­sibilitatea să se refacă prin pri­mirea imediată a banilor, Fe­deraţia a avansat C. F. R.-ului suma de care avea nevoe şi care urmează a-i fi restituită în termen scurt. Venus a apelat deci­zia C.C.N. în legătură cu matchul Venus- Juventus Venus a introdus apel împotriva de­ciziei comisiei campionatului naţional care a omologat rezultatul matchu­lui Juventus—Venus, respingând con­testaţia introdusă de gruparea negri­lor. Astă seară se trag la sorţi şaisprezecimile de finală ale­­Cupei României Astăseară începând de la orele 20 în sala de festivităţi a F. R. F. A.-ului are loc o şedinţă publică a Comisiei „Cupei României“ în cadrul căreia se vor trage la sorţi şaisprezecimile de finală ale cupei. Reamintim că au mai rămas califi­­cate în această competiţie următoa­rele echipe : Divizionarele A. în număr de 12, Macabi, Sp. Studenţesc, Vulturii, Franco-Română, Jiul, Victoria, Grani lovan, Iahn, A.C.F.R., Mureşul, Trica lor, C.E.P.O., Olympia, Phoenix, C. A.M.T., Sporting, Textila M. V. din divizia B. şi Telefon Club, Stăruinţa, Industria Sârmei şi S.G.S. din divi­zia C. Şaisprezecimile au loc în ziua de 5 Noembrie. ft Cazul Crişana a fost soluţionat Intervenţia d-lui V. V. Titea Federaţia română de football, co­munică următoarele : Pentru a înlătura toate nedu­meririle şi spre a lămuri opinia publică sportivă asupra litigiu­lui dintre grupările Crişana din Oradia şi C. F. R. din Bucureşti, privitor la transferarea jucăto­rului Baratki Iuliu, F. R. F. A. comunică : „Gruparea Crişana a sesizat Federaţia printr'o cerere, înre­gistrată la 20 Octombrie, că gruparea C. F. R. n’a satisfăcut DIFERITE Max Schmeling, care se odih­neşte în Suedia, va sosi peste câte­va zile la Berlin. El va face în cu­­ând deplasare în Anglia şi la 18 Noembrie va asista la matchul de pox dintre Bon Foord şi Max Neussel, care are loc în oraşul larringay. Câştigătorul acestui match îl va­­ adversar într'un match pe care l va susţine la White City, cu o­­azia serbărilor încoronării regelui Angliei. (Rador). Mike Jacobs, organizatorul matchu- M de box dintre Schmeling şi Brad­­ock, se găseşte în prezent peste Cl­ean, navigând spre Europa. El se va ntălni cu Schmeling aci şi va fixa detaliile matchului pentru campiona­tul mondial la toate categoriile. Nu este exclus, ca Jacobs să recru­teze la Paris și Londra elemente pen­tru matchuri de box în Statele Uni­te. (Rador). Aseară s-a disputat la Sportpalas matchul de box dintre belgianul Gus­tave Roth, campionul lumii la cate­­goria semi-mijlocie, și Challengerul său, germanul Adolf Witt. Roth a învins pe Witt la puncte în 15 rounduri. (Rador). i # I Boxeurul italian Enrico Venturi a învins la Colisseum pe boxeurul Mae Isey, campionul Filadelfiei. Matchul s’a discutat în zece reprize. (Rador). •fr La Liverpool boxeurul spaniol Pe­­drito Ruiz a abandonat în repriza a 7-a în fața boxeurului Peter Kane, o speranță a boxeului englez. Matchul a avut loc la Stadium. (Rador). # Cunoscută patinatoare Sony Hennie, campioana mondială, a semnat de cu­rând un contract pentru 25.000 de do­lari, ca să filmeze. Ea va învăța pe Shirley Temple să patineze, aceasta luându-şi obligaţia, drept onorar, să o iniţieze în arta fil­matului. Astfel se termină discuția lungă cu privire la trecerea la profe­sionalism a patinatoarei Sonja Hen­nie. (Rador). * Participarea Australiei la Cupa­ Da­­wis, care a fost până acum proble­matică, a fost definitiv hotărâtă. Cu toate acestea Crawford a renunţat la mai participe ca jucător. Nu se ştie încă în care zonă va cere Australia să fie înscrisă. (Rador). # Federaţia austriacă de tenis a a­­nunţat, că nu va participa la Cupa Europei Centrale, competiţie proec­­tată între ţările: Iugoslavia, Italia, Cehoslovacia, Austria şi Ungaria. (Ra­dor). S-a semnat contractul matchului­ de box dintre Felix Wouter şi Al. Beker, care se dispută aci la 28 Noembrie pentru campionatul Europei la cate­goria welter. (Rador). Matchul de box dintre italianul Ta­­magnini şi francezul Humery, care trebuia să aibă loc pentru titlul eu­ropean la categoria uşoară, a fost a­­mânat pentru că francezul este rănit. (Rador). * Anglia şi Olanda, ţări fără zăpadă, îşi vor disputa campionatele naţiona­le de sky şi anul acesta în Elveţia. Campionatul Angliei va avea loc la Grundewald în zilele de 9 şi 10 Ia­nuarie 1937, iar cel olandez în zilele de 30 şi 31 Ianuarie la Arosa. (Rador). # Federaţia franceză de ski a anga­jat ca antrenor pentru concurenţii francezi pe Friedl Pfeiffer iar Clu­bul de Ski din Paris pe cunoscutul profesor Anton Seeles. (Rador). * * I­ ­­MISEDEI» . S’a mulai la soseaHa : láncain st Dr. I. BLUM Şi-a reluat consultațiunile pentru boli și operațiuni ale căilor urinare Str. DIANEI 5 Telef. 40784 Avocat

Next