Viitorul, noiembrie 1936 (Anul 28, nr. 8643-8667)
1936-11-01 / nr. 8643
Pagina 11-a In sanatoriul de tuberculoşi de la Filaret a încetat din viaţă tânărul scriitor Bogdan Amaru, a pornit în lumea unde „nu este întristare, nici suspin", răpus de otrava dulce şi lugubră a ftiziei, aşa cum au fost răpuşi Traian Demetrescu, Ştefan Jejică, Păun Pincio, Cezar luliu Săvescu, Eugen Bărbulescu, B. Nemţeanu, Nicolai Cristea şi mulţi alţi poeţi şi scriitori gingaşi, cari au cules din stele stihurile şi frazele, răspândindu-le cu darurile talentului şi cu fabulosul noian al iluziilor. Minunate buchete smulse din minţile, nervii şi sufletele tinere, şi oferite înolocaust unei societăţi absolut ine diferentă în faţa vieţii intelectuale. Bogdan Amaru a pornit din Vâlcea şi a venit în Bucureşti doar cu bagajul încântător al speranţelor şi cu vravuri de manuscrise, a venit în această cetate a întrecerilor, visând desigur o existenţă ceva mai potrivită chemării ce simţea că'l atrage sus, tot mai sus, spre regiunile înflorite ale gândirii, spre ţinuturile unde nu pot pătrunde proza şi nimicniciile pământene. Un cunoscut literat, om bun, l'a primit cu toată simpatia, l'a susţinut în lupta ce a dus'o pentru a'şi găsi un loc în Capitala în care stăpâneşte mai cu seamă spiritul afacerilor. Complet dezarmat, Bogdan Amaru n'a putut să resiste, a căzut, a fost silit să cadă. După desperările ce l'au adus la gestul sinuciderii, veni repede tuberculoza, şi apoi ultima salvare : moartea. Deci, încă un refuzat al vieţii... Oridecâte ori mizeria şi boala smulg din lumea noastră vreun element de valoare, problema asistenţii oamenilor se pune jalnic pe tapet, iar frazele tânguitoare şi fraze cu propuneri de miraculoasă îndreptare apar şi ele cu petit în paginile ziarelor. Mortul scump este dus la groapă, apoi vine tăcerea. Nu se mai aude nimic, nu se mai face nimic. S'a dus! Ducă-se !... Se va întâmpla oare minunea ca măcar după tragicul sfârșit al lui Bogdan Amaru care a lăsat literaturii noastre multe pagini frumoase și interesante, să se organizeze nu ,,opera" de asistenţă a scriitorilor, ci să li se dea posibilitatea de a trăi, să li se înlesnească obţinerea unui loc în care să muncească, să-şi asigure minimum de existenţă ? * CARNET 9 nici un mar scriitor... Constituirea noului Consiliu Hale cernică linca pentrol — Solemnitatea de la primăria municipiului. — Telegrama către M. S. Regele. — Alegerea preşedintelui şi a preşedinţilor de secţiuni — A avut loc solemnitatea constituirii consiliului de administraţie de la Camera de Muncă din localitate în prezenţa a numeroşi capi şi reprezentanţi de autorităţi publice locale, printre cari menţionăm pe d-nii: ins. gen. X. Stroja, insp. M. Botez, insp. gen. ing. O. Bocancea, insp. V. Bolocan, chestorul poliţiei Cernăuţi, insp. Al Grosariu, secr. gen. al chest. pol. insp. gen. dr. Al. Suceveanu, preş. FI. Florescu, secr. Ştefanovici, dr. Postatny, şef. bir. de sig., dr. O. Ţopa, etc. etc. Depunerea jurământului D. I. Stroja, insp. gen. al muncii pentru Bucovina, ocupând fotoliu preşedinţial, deschide şedinţa la orele 13, arătând că rostul acestei întruniri este constituirea consiliului de administraţie al Camerei de Muncă, alegerea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor acestui consiliu în persoana preşedinţilor de secţiuni de pe lângă această instituţiune. D. insp. Botez, pronunţă un discurs în legătură cu rostul camerelor de muncă în genere. După această introducere, d. insp. M. Botez face apelul nominal al celor prezenţi, procedând apoi la luarea jurământului. Telegrama către M. S. Regele S’a expediat în urmă o telegramă M. S. Regelui şi alta d-lui Ministru al muncii. Alegerea nouilor conducători Se procedează apoi la alegerea preşedintelui şi vicepreşedinţilor instituţiunii, desemnându-se mai târziu doi scrutători în persoana d-lor Victor Grigorovici şi R. Mehlfarber. Pentru alegera preşedintelui au fost exprimate 48 de voturi şi anume 45 pentru d. Florea Florescu, 2 pentru d. Traian Ilcău şi 1 buletin alb. Pe baza acestui rezultat d. preş. I. Stroja proclamă ca preşedinte al Camerei de Muncă pe d. Florea Florescu. La alegerea preşedinţilor secţiunilor respective, şi anume meseriaşi, funcţionari particulari şi lucrători salariaţi, au fost aleşi, pe baza unei înţelegeri prealabile, d-nii Carol Moscaciuc pentru meseriaşi, S. Ehrenkranz pentru funcţionari particulari şi Gheorghe Sfranciog pentru lucrătorii salariaţi. După terminarea operaţiunii votării, d. insp. M. Botez mulţumeşte nouilor membri pentru modul civilizat şi impunător, cum au ştiut să se prezinte în faţa urnei, dând dovadă că sunt perfect conştienţi de greaua sarcină ce apasă asupra lor. Concomitet, vorbitorul işi exprimă convingerea că noul consiliu va apăra cu sfinţenie interesele instituţiunii şi ale membrilor ei, desfăşurându-şi activitatea numai în cadrele legii şi ale comandamentelor de viaţă ale statului român Nou alesul preşedinte, d. Fl. Florescu, mulţumeşte colegilor şi consilierilor săi pentru încrederea ce au manifestat faţă de dânsul, asigurându-i că nu va precupeţi nici un sacrificiu moral şi material pentru soluţionarea echitabilă a tuturor problemelor de viaţă ale meseriaşilor, funcţionarilor particulari şi lucrătorilor salariaţi din Bucovina. Cu acestea, ordinea de zi fiind epuizată, şedinţa se închide în cea mai perfectă ordine la orele 2.50 p. m T ÂZI LA 6.30 : Deschiderea emisiunii. —Gimnastică ritmică. — Radio Jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri). — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 1.30 : închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Cota Dunării. Culturale. Sport. 13.10: Concert de prânz. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalsky . Muntele sfânt-uvertură japoneză de Joshitomo; Fantezia din „Povestirile lui Hoffmann“ de Offembach ; Vals vienez de Benatzky; Intermezzo oriental de Lincke; Două foxtroturi de Kochmann pe motive de Strauss şi Heller; Pustnicul de Schmalstrich ; Melodie de Rubinstein. 14.10: Ora. Mersul vremii. — Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului: Potpuriu din „Frederica“ de Lehar ; Vals intermezzo de Siede; Serenadă spaniolă de Micheli. 15.00: Ultimele știri. ORA STRAJERILOR 17.00: I) Povestiri : Se întorc străjerii, scene radiofonice de Ion David, acate de Asociaţia creştină a tinerilor de sub conducerea d-lui Prof. C.Zasilnir. II. Corul dirij. de Prof. Radu Botez. III. Ştiri străjereşti. 18.00: Concertul Fanfarei Regimentului 7 Dorobanţi „Prahova“ din Ploeşti, condus de Cpt. C. Teodosescu . Marşul reg. 7 Dorobanţi, aranj. de Cpt C. Teodosescu; Dolores-vals de Waldteufel; Kamarinskaya-fantezie de Glinka; Princesitta-tango de D. Petrovici; Când răsare luna-slow de Dendrino; Ländler din opereta „La calul bălan“ de Benatzky ; Fantezie din „Norma“ de Berlini; Regăţean şi Ardelean-potpuriu naţional, aranj. de Cpt. C. Teodosescu ; Menuet de Beethoven. 19.00: Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor .Actualităţi. 19.15: Continuarea concertului: Potpuriu din „Voevodul ţiganilor“ de Joh. Strauss ; O clipă de iubit de tango de I. Lafazan. 19.39: Muzică de dans, jazzul „Alhambra-Melody, cond. de Ion Vasilescu . (Refrene vocale : Agnia Bogos- Java-Zirra, Marga şi Didona Rădulescu, Mya Roxan şi Titi Botez) ; Pacific -Express-fox de Lazzerini; Fugi repede fox de Ellington ; Am un patefon-tango de M. Constantinescu ; Hai acasă puişor tango de Ion Vasilescu; (parafrază de A. Albin); Mai dă-mi o halbă-vals de Villov; Floarea albă-slow de G. Albin; Darlingfox de Petre Romea (ar. de Albin). UNIVERSITATEA RADIO 20 Ziua economiei de prof. Gheron Netta. 20.20 Continuarea muzicii de dans: Săraca păpușică plânge-tango de Ion Vasilescu; Nu te plimba-slow de Walker; Cum te chiamă de C. Hawkins (solo saxofon : I. Stencovschi); Yvonne-vals de Gordon; Glasul roţilor de tren-cântec românesc de Ion Vasilescu (canto : Agnia Bogoslova-Zirra); Prin inimă îţi vorbesc fox din filmul „Big Broadcast 1937“; Sărutare dulce fox din filmul „Valsul şampaniei“; Dă-mi o fotografie tango de Ion Vasilescu (parafrază de A. Albin). 21 Posta tehnică de ing. Emil Pătraşcu. 21.15 Concert de muzică distractivă. Orchestra fleta lor. Radio, dirij. de D. Teodoru; Şase-opt de Chmel; Vals de Wiga Gabriel; Paradă în grădina de copii de Bendix; Fox de Borchert; In noaptea aceasta tango de Chavou; Seară de vară-vals de Waldteufel; Joc de copii de Garavaglio; Intermezzo de Noack; Marc de Lorens; Muzică norvegiană de Ganne; Canzonetă de Schütt; Paso doble de Winkler; Tango de Benatzky; Marș spaniol de Smatek; Vânzătorul de ceai Chinez de Rust. 22.30 Radio jurnal. Sport. 22.45 Concert nocturn al Orchestrei Jean Sibiceanu, trans. de la restaurantul Răcani. 23.45 Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55 Ultimele știri. inspectii solare IM BUCOVINA — Starea şcolilor şi frecvenţa cursurilor — CERNĂUŢI, 29. — D. inspector şef al învăţământului Filaret Doboş, împreună cu d. revizor şcolar Iţcuş, au inspectat zilele trecute şcolile din Suceava, Fălticeni, Gura-Humorului, Câmpulung şi Vatra Dornei. Cu ocazia aceasta d-lor au dispus efectuarea unor modificări cu privire la repartiţia orelor şi a materiilor. D. inspector şcolar Filaret Doboş şi revizor Iţcuş au constatat că şcolile din aceste oraşe funcţionează foarte normal, cursurile fiind bine frecventate. La inspecţiile făcute la şcolile primare din comunele Brăeşti şi Băieşti s-a constatat lipsa de combustibil pentru iarnă. Clasele era neîncălzite, din care cauză frecvenţa elevilor era foarte slabă. D. inspector Doboş a luat măsuri ca cei neglijenţi în prirvinţa aprovizionării şcolilor să fie pedepsiţi. Şcolile primare din Vatra-Dornei şi Câmpulung au fost găsite în cea mai perfectă ordine. Au mai fost apoi inspectate şi birourile inspectoratului şcolar din Baia, cari, de asemenea se află în perfectă ordine. Mişcarea portului Constanţa în ziua de 19 Octombrie Vapoare sosite ; MEROPE, tanc francez desert dela Port de Bouc. ARCHON, eleu, cu 165 tone zahăr dela Nicolaef ELENI, elen, cu 810 tone cereale dela Bugas. EOCENE, tanc englez, deşert dela Bugos. NOSVALD, tanc norvegian, deşert dela A- lexandria. BOLSENA, italian, cu 78 tone diverse dela Hamburg. HELKA, tanc englez, deşert dela Trieste. VAREHA, tanc englez deşert dela Tcdole. ALCOR, olandez, cu 2300 tone cereale dela Talmuth. GUSTAV, E. Reuter, tanc suedez, deşert dela Genova. KATHRINE MAERSK, olandez deşert dela Lieverpol. PHÖNIX, tanc francez deşert dela Alger. Vapoare plecate : NAUTILUS, tanc italian, cu 2500 tone petrolifere spre Port de Bouc. ARCHON elen, cu 100 tone diverse síire Beyrouth. PASSAT, german, cu 8900 tone cereale spre Anvers. PRINCIPESA MARIA, român, cu mărfuri şi pasageri spre Istambul. OITU21, român, cu 10.060 păsări spre Ilaiffa. CHRYSOWC, tanc elen cu 500 tone petrolifere spre Malta. GARONNE, tanc francez, cu 8000 tone petrolifere spre Toulon. HAR-ZION, englez, cu 170 vite şi 450 tone cherestea spre Haiffa. »3 VIITORUL“ RUBRICA CRONICA MODEI ~ Rochiţe din jersey — Pentru rochiţele de iarnă, avem de unde alege de astă dată. Jerseul de lână prezintă cele mai frumoase desenuri ecoseze in toate culorile. Acest material pentru fetiţe de 14-15 ani formează partea de sus iar jupa —deşi rochia este întreagă — se face din lenaj, sau velur în culoare mai închisă. Pentru fetiţele până la zece ani jerseul formează rochiţa, unele având doar un guleraş-platcă lungă pe piept cu doi nasturi. Aceste mici „toalete“ sunt cu mânicile scurte, cambufante şi cu o bantă îngustă de catifea ca şi la gât. Numai rochiţele mici nu sunt lucrate cu cordon, sau foarte rar se adaugă cordonul din materialul garniturei. Toate rochiile pentru fetiţe de la 10 ani în sus, au cordon din acelaş material, cu o agrafă de metal. Noutatea în moda pentru copii constă în acest sezon din faptul că se fac berete, toce, sau chiar pălărioare cu borul răsfrânt din mătasă ecoseză asortată cu rochia. Multe din tocele prelungi cu banta de ecosez şi calota din velur pot fi lucrate în pasă. Aceste toce se numesc „bonete scoţiene“. Şi din jerseu de lână pot fi lucrate având o dublură subţire. Beretele însă trebuesc comandate la un atelier, confecţionarea lor fiind mai dificilă. ARINA Rusia nouă, regimul sovietic, a fost cel dintâi care a numit o d-nă într'un post diplomatic de rangul întâi. A fi auzit de d-na Kolontay, ba i-afi văzut şi fotografiile, foarte elegantă ! Cam vor fi fost „notele" obţinute de femeia ambasadoare nu se ştie, nimic n’a transpirat în regiunile... ferestre. Aflăm acum că Statele Unite face o experiență mai metodică : a ales o strălucită titrată a Academiei de înalte studii diplomatice angajând-o la ministerul de externe din Washington. D-ra Emilia Fépe a înaintat apoi ca ataşată la legaţia americană la Londra. Ziarele engleze afirmă că d-ra Fépe va trece în curând la conducerea unuia din consulatele americane din Italia. Astfel tânăra diplomată va trece prin toată filiera acestei spinoase ştiinţe de a reprezenta puterea şi demnitatea unui Stat pe teritoriul unei tari străine. Să credem că va înainta până la rangul de ambasadoare a Statelor Unite ? Americanii sunt foarte metodici... Rămâne de aşteptat. Analizând mai de aproape firea şi mentalitatea femenină, majoritatea înalţilor demnitari de stat, se pot arăta sceptici de rezultatele acestor prime încercări de a introduce în afacerile externe forţe femenine. Dar în toate epocile au fost femei, unele celebre, altele rămase în umbră, cari au participat la desfăşurarea evenimentelor politice, interne şi externe. Susțin cei iniţiaţi în tainele artei diplomatice, că se cerea odinioară acestor demnitari, o mare lipsă de sinceritate. Un bun şi abil diplomat trebue să fie un fin psiholog, umil care ştie să descifreze un gest, o nuanţă în glas, un hohot de râs şi chiar tăcerea, lui îi spune multe ! Lipsesc femeilor acest dar ? Vechea diplomaţie lucra în cabinete secrete, cu informaţiuni secrete şi discrete; era în sfârşit un comandant elegant, spiritual, foarte Tartuffe, într’un post foarte primejdios, luptând cu arme invizibile... Instituţia de la Geneva a desfiinţat această veche diplomaţie. Aşa cel puţin susţin iniţiaţii. Femeile culte, cu o mare voinţă şi putere de muncă, pot fi foarte utile şi în această carieră. Prima generaţie de femei se va mulţumi cu locuri mai modeste. Ambasadoare ? Care din aceste doamne cunoscând câtă uriaşă muncă se cere, se va grăbi să-şi ia răspunderea ? A. M. H. BONET FLAMAND, calota din jersey ecosez, borul din catifea asortată şi dublată. Funda din catifea în faţă, sus pe calotă (Continuare din pagina 1-a) nu poate şi nu va face ceva valoros. Iată părerile unor oameni de seamă, care le-a verificat prin ei însăşi. In ce ne priveşte, adesea în gospodăria noastră, ca şi în acea a statului, păcătuim împotriva lor.... Dar ne vom îndrepta. Cu cât viaţa se face mai aspră. Cu atât spiritul de economie creşte, adus de prevedere şi de frica zilei de mâine. Acei cari câştigă uşor banul, nu pot fi economi căci nu ştiu cât valorează. La noi banul s’a câştigat uşor. De aceia am risipit. Acum, după marea criză, mulţi s’au corijat. Lipsurile i-au învăţat că arborii nu cresc până la cer. După timpuri bune, vin cele rele şi trebue să ne găsească pregătiţi. Ro3y8 Statului W&iEMSBSfafWSSat STîSS Pentru acei care au învăţat ceva din vremurile de criză , pentru cei mulţi pe care vremea şi educaţia îi va corija de acum înainte, statul a creiat, sub garanţia sa, „Casa naţională de economii şi cecuri poştale", pe frontispiciul căreia e scris : „înavuţirea stă în muncă şi economie". Legea pentru organizarea Caselor de economii s’a promulgat în anul 1932. In titlul ei preliminar, se prevede ca prim scop „încurajarea spiritului de prevedere şi fructificarea economiilor depuse restituindu-se la cerere". Operaţiunile ei se fac prin Regia Poştei şi prin casele de economie comunală. Economiile depuse şi dobânzile sunt garantate de stat. De aceia pot face depuneri şi minorii. Depunătorii pot începe cu o sumă minimă de 50 lei. In cazul acesta, cer în urmă un libret pe care se trece conţinutul foilor. Pot depune şcolarii în şcoale, soldaţii în cazărmi, lucrătorii în întreprinderile statului, bolnavii în spitale şi aziluri, deţinuţii în penitenciare, prin intermediul direcţiilor respective. Se fac aşadar toate înlesnirile pentru a renaşte spiritul de economie, atât de greu lovit în timpul războiului şi după el, prin inflaţie, crahuri şi celelalte boli ale banului. Dobânzile se fixează anual de Consiliul superior al Casei Naţionale de economii, din care fac parte, între alţii, foştii miniştri de finanţe din ultimii 10 ani, guvernatorul Băncii Naţionale, Directorul general al institutului economic, Preşedintele asociaţiei băncilor, câţiva profesori de economie politică şi alţi specialişti. Acest consiliu îşi dă avizul şi asupra chestiunilor cu caracter general, asupra propagandei, etc. Aşa dar s’au luat prin lege toate garanţiile unei bune îndrumări generale, după ce prin consiliul de administraţie, s’au luat măsurile unei bune conduceri şi prin comisarul guvernului s’a instituit un control serios al statului. Marile masse s’au adresat cu încredere acestei instituţii. Depunerile au crescut treptat dar simţitor, dela 1930 şi până azi. In special sub actuala guvernare, spiritul de economie s’a desvoltat în mod deosebit, favorizat şi de o mai bună stare economică. ? Iată în adevăr soldurile depunerilor între 1930—30 Sept. 1936: Sold la 31 Dec. 1930 : *287 milioane 028.934 lei. Sold la 31 Dec. 1931 : 624 milioane 269.224 lei. Sold la 31 Dec. 1932 : 809 milioane 247.574 lei. Sold la 31 Dec. 1933 : 1 milard 361.745.789 lei. Sold la 31 Dec. 1934 : 1 miliard 702.387.623 lei. Sold la 31 Dec. 1835 : 2 miliarde 185.194.398 lei. Sold la 30 Sept. 1936 : 2 miliarde 522.812.938 lei Adică în 6 ani economiile micilor depunători s’au înzecit! ! Dealtfel, pentru a spori spiritul de economie al unei alte clase sociale, — căci să nu uităm că la „CEC" se poate depune numai maximum 300.000 lei pe an, — guvernul voeşte să găsească mijlocul unei mai bune garanţii a depozitelor bancare. In acest scop o comisiune lucrează de mai multă vreme la un proect de lege ce se va discuta în viitoarea seziune a Corpurilor Legiuitoare. Va fi încă un pas înainte pe calea încurajării economiilor. Să sperăm că, prin propagandă și prin o bună administrare a economiilor depuse, bucurându-se și de stabilitatea monetară, vom reuși să desvoltăm spiritul de prevedere al tuturor claselor sociale. Să nu uităm că state mari, ca Franţa, dacă au putut învinge totdeauna greutăţile financiare şi criza economică, victoria o datoresc numai spiritului de economie al populaţiei Să creiem un „ciorap“ şi un libret în fiecare casă, pentru a avea mai puţine poliţe protestate, mai puţină sărăcie, mai puţine lipsuri. La ghişeul de depuneri. Creşterea depunerilor Anul XXVIII No. 3643. S’A FĂCUT DREPTATE CRIŞANEI ai M m na ihmic întâlnirea de mâine între C. F. R.-Unirea Tricolor, şi cea de Duminică dintre Venus şi Universitatea, pot schimba complect fizionomia clasamentului de până acum. Ripensia, campioana noastră, cu speranţe pentru acelaş loc şi în anul acesta, de câteva săptămâni, conduce în clasament, în ciuda tuturor, dar spre bucuria celor ce admiră pe adevăraţii profesionişti ai balonului rotund, — conducerea însă pentru ultima săptămână o am putea numi fictivă, pentru că un match mai mult a ţinut-o în primul loc, chiar după dezastruoasa înfrângere în faţa feroviarilor, când au plecat steagul, am putea spune ruşinos. Cum au plecat acest steag, de ce l-au plecat, am avut altădată ocazia să arătăm, de aceea nu mai revenim. Acum, întrebarea ce ne-o punem este : va mai ocupa Ripensia primul loc sau el va reveni C. F. R.-ului, iar Duminică Venusului ? De C. F. R., numai Unirea Tricolor o poate scăpa. Şi cu siguranţă că o va scăpa, mai ales că matchul, aşa cum am spus va împărţi publicul sportiv în două tabere, iar cea mai numeroasă va fi a oborenilor, şi în al doilea rând, matchul are loc şi pe arena Unirei, care e purtătoare de noroc oborenilor. Dar rezultatul matchului Venus-Universitatea ? Universitarii, simpatizaţi la Bucureşti, joacă frumos, de multe ori mai frumos pe teren străin Se acomodează oriunde, şi întotdeauna au dat jocului o notă de adevărată luptă pentru întâetate. Venusul de asemenea, pe arenă proprie nu se prea teme, (dacă s’ar afla în faţa unui Juventus, lucrurile s’ar schimba) ba dimpotrivă are credinţa că matchul îi va reveni la mare luptă, bineînţeles. Dealtfel frumoasa figură ce a făcut-o în faţa clubului C. A. O., una din cele mai legate echipe, cu doi jucători noui o face să aştepte desfăşurarea matchului cu multă încredere. Şi totuşi Ripensia încă poate rămâne în fruntea clasamentului: are şi ea un match Duminică, unul mai mult decât celelalte echipe, şi cu o echipă asupra căreia se socoteşte superioară, obligaţiei de a plăti suma convenită pentru deslegarea jucătorului Baratki. „Litigiul a fost astfel lichidat". „D. preşedinte al Federaţiei, ocupându-se personal de reclamaţia Crişanei şi luând contact cu d. Alfred Fulga, a constatat că gruparea C. F. R. înţelege să-şi respecte angajamentul luat faţă de gruparea Crişana, dar că nu dispune pentru moment de întreaga sumă de plată. Spre a asigura Crişanei posibilitatea să se refacă prin primirea imediată a banilor, Federaţia a avansat C. F. R.-ului suma de care avea nevoe şi care urmează a-i fi restituită în termen scurt. Venus a apelat decizia C.C.N. în legătură cu matchul Venus- Juventus Venus a introdus apel împotriva deciziei comisiei campionatului naţional care a omologat rezultatul matchului Juventus—Venus, respingând contestaţia introdusă de gruparea negrilor. Astă seară se trag la sorţi şaisprezecimile de finală aleCupei României Astăseară începând de la orele 20 în sala de festivităţi a F. R. F. A.-ului are loc o şedinţă publică a Comisiei „Cupei României“ în cadrul căreia se vor trage la sorţi şaisprezecimile de finală ale cupei. Reamintim că au mai rămas calificate în această competiţie următoarele echipe : Divizionarele A. în număr de 12, Macabi, Sp. Studenţesc, Vulturii, Franco-Română, Jiul, Victoria, Grani lovan, Iahn, A.C.F.R., Mureşul, Trica lor, C.E.P.O., Olympia, Phoenix, C. A.M.T., Sporting, Textila M. V. din divizia B. şi Telefon Club, Stăruinţa, Industria Sârmei şi S.G.S. din divizia C. Şaisprezecimile au loc în ziua de 5 Noembrie. ft Cazul Crişana a fost soluţionat Intervenţia d-lui V. V. Titea Federaţia română de football, comunică următoarele : Pentru a înlătura toate nedumeririle şi spre a lămuri opinia publică sportivă asupra litigiului dintre grupările Crişana din Oradia şi C. F. R. din Bucureşti, privitor la transferarea jucătorului Baratki Iuliu, F. R. F. A. comunică : „Gruparea Crişana a sesizat Federaţia printr'o cerere, înregistrată la 20 Octombrie, că gruparea C. F. R. n’a satisfăcut DIFERITE Max Schmeling, care se odihneşte în Suedia, va sosi peste câteva zile la Berlin. El va face în cuând deplasare în Anglia şi la 18 Noembrie va asista la matchul de pox dintre Bon Foord şi Max Neussel, care are loc în oraşul larringay. Câştigătorul acestui match îl va adversar într'un match pe care l va susţine la White City, cu oazia serbărilor încoronării regelui Angliei. (Rador). Mike Jacobs, organizatorul matchu- M de box dintre Schmeling şi Bradock, se găseşte în prezent peste Clean, navigând spre Europa. El se va ntălni cu Schmeling aci şi va fixa detaliile matchului pentru campionatul mondial la toate categoriile. Nu este exclus, ca Jacobs să recruteze la Paris și Londra elemente pentru matchuri de box în Statele Unite. (Rador). Aseară s-a disputat la Sportpalas matchul de box dintre belgianul Gustave Roth, campionul lumii la categoria semi-mijlocie, și Challengerul său, germanul Adolf Witt. Roth a învins pe Witt la puncte în 15 rounduri. (Rador). i # I Boxeurul italian Enrico Venturi a învins la Colisseum pe boxeurul Mae Isey, campionul Filadelfiei. Matchul s’a discutat în zece reprize. (Rador). •fr La Liverpool boxeurul spaniol Pedrito Ruiz a abandonat în repriza a 7-a în fața boxeurului Peter Kane, o speranță a boxeului englez. Matchul a avut loc la Stadium. (Rador). # Cunoscută patinatoare Sony Hennie, campioana mondială, a semnat de curând un contract pentru 25.000 de dolari, ca să filmeze. Ea va învăța pe Shirley Temple să patineze, aceasta luându-şi obligaţia, drept onorar, să o iniţieze în arta filmatului. Astfel se termină discuția lungă cu privire la trecerea la profesionalism a patinatoarei Sonja Hennie. (Rador). * Participarea Australiei la Cupa Dawis, care a fost până acum problematică, a fost definitiv hotărâtă. Cu toate acestea Crawford a renunţat la mai participe ca jucător. Nu se ştie încă în care zonă va cere Australia să fie înscrisă. (Rador). # Federaţia austriacă de tenis a anunţat, că nu va participa la Cupa Europei Centrale, competiţie proectată între ţările: Iugoslavia, Italia, Cehoslovacia, Austria şi Ungaria. (Rador). S-a semnat contractul matchului de box dintre Felix Wouter şi Al. Beker, care se dispută aci la 28 Noembrie pentru campionatul Europei la categoria welter. (Rador). Matchul de box dintre italianul Tamagnini şi francezul Humery, care trebuia să aibă loc pentru titlul european la categoria uşoară, a fost amânat pentru că francezul este rănit. (Rador). * Anglia şi Olanda, ţări fără zăpadă, îşi vor disputa campionatele naţionale de sky şi anul acesta în Elveţia. Campionatul Angliei va avea loc la Grundewald în zilele de 9 şi 10 Ianuarie 1937, iar cel olandez în zilele de 30 şi 31 Ianuarie la Arosa. (Rador). # Federaţia franceză de ski a angajat ca antrenor pentru concurenţii francezi pe Friedl Pfeiffer iar Clubul de Ski din Paris pe cunoscutul profesor Anton Seeles. (Rador). * * I MISEDEI» . S’a mulai la soseaHa : láncain st Dr. I. BLUM Şi-a reluat consultațiunile pentru boli și operațiuni ale căilor urinare Str. DIANEI 5 Telef. 40784 Avocat