Viitorul, august 1938 (Anul 30, nr. 9169-9194)

1938-08-01 / nr. 9169

Pagina­li­a. CALENDAR ............................ SA­MB­AT­A 30 IULIE ORTODOX : Sfinţii Apostoli Sila şi Silvan. CATOLIC : Sf. Abdon. PROTESTANT : Beatrice. EBRAIC: 2 Av. 5698 Sabath. MAHOMEDAN : 2. Gem. di-el-Ahir 1357. Soarele răsare: 4.51. Apune : 19.4. DUMINECA 31 IULIE ORTODOX : Sf. Eudochin cel drept. CATOLIC: Sf. Ignațiu de Loyola. PROTESTANT : German. EBRAIC : 3 Av 5698. MAHOMEDAN: 3 Gemadi-el-Ahir 1357. Soarele răsare : 5.2. Apune: 19.42. EVOCĂRI IS­TOriCE ŞI CUL­TURALE 31 IULIE. Sfântul zilei Astăzi este pomenit sfântul şi drep­tul Evdochim, care pentru răspândi­rea credinţei celei adevărate, mult s’a străduit, până în ceasul din urmă al vieţii. In slujba zilei de azi, faptele sale sunt astfel amintite: „Pre cele de sus dorindu-le, împreună cu cele dintru înălţime te-ai împreunat, cu suirile cele dumnezeeşti ale faptelor celor bune; căruţă de foc sufletul ţi l-ai săvârşit prea fericite Evdo­­chime. Şi pre pământ vieţuind, ca un nematerialnic, Ziditorului tuturor i-ai fost spre bună plăcere. Cu dreaptă credinţă viaţă îndoită ai arătat fericire, întru amândouă lui Dumnezeu bine plăcându-i, Evdo­­chime ; drept aceea ai aflat moşteni­rea împărăţiei cerurilor, şi acum petrecând împreună cu sfinţii, stai înaintea Stăpânului tuturor, şi tru­pul tău ferindu-ţi-l fără spurcăciu­ne, nedeslegat l-ai lăsat celor ce cu dragoste te cinstesc pre tine. Că vie­ţuind Mărite cu curăţenie, Ziditoru­lui tuturor i-a fost spre bună plă­cere“. I­ratemeetorul iezuitismu­­lui in ziua de 31 Iulie 1556 a murit la Roma, Inatiu de Loyola, întemeieto­rul ordinului Iezuiţilor. Născut în anul 1491 în castelul Loyola din Spania, a fost în tinereţe paj la curtea lui Ferdinand Catolicul, apoi a îmbrăţişat cariera armelor. O rană căpătată în luptele de la Pampeluna l-a silit să stea mai multă vreme în pat, în care timp a cetit viaţa lui Iisus şi a sfinţilor. Aceste lecturi l-au îndemnat să îmbrăţişeze viaţa monahală şi să se îndrepte către studiile teologice pe care le-a urmat la Salamanca şi Paris. După întemeerea ordinului călugă­resc amintit, al cărui prim „praepo­­situs generalis“ a fost, a scris regu­­lele „Constitutiones“ şi tratatul „Exercita spiritualia“. După 66 de ani de la moartea sa, Ignatiu de Loyola a fost canonizat. O „invenţie“ După ştirea pe care o reprodu­cem mai jos, se pare că în trecut şi în Franţa dările către stat nu erau prea departe de excesivitatea de la noi. Căci dacă în principate se ajunsese până la a se pune dări şi pe coşu­rile caselor, faimosul bir al „fumări­­tului“, iată ce aflăm din notiţa de mai jos: — Ştiut este că în Franţa se plă­teşte daj­die pentru fiecare uşă şi fe­reastră. Un om din departamentul de Voerez, vestit de sgârcenia sa, ’şi a făcut o casă, care n’are nici uşi nici ferestre, ca să scape de acea da­­­die. O gaură a lăsat la învăli­­şul casei îi slujeşte drept fereastră şi uşă, şi p’acolo intră şi ese acest nou Diogen în casa sa. Efectele metodei ■■■ sup*­terfugiului Cele ce urmează pot fi socotite ca o adeverire a zicătoarei noastre: „Urciorul nu merge de multe ori la apă“, căci iată ce a păţit comandan­tul unui regiment care vrând să-şi păcălească „craiul“ a aplicat metoda... supterfugiului. — Fostului craiu de... îi plăcea foarte mult soldaţi, înalţi, însă vrea să fie pământeni, iar nu streini. Un colonel a primit cu toate acestea, pe un strein între soldaţii săi, pentru că era peste măsură mare şi bine făcut. Apropiindu-se vremea, când craiul obicinuia a face revin soldaţilor săi, colonelul a învăţat pe strein, să dea răspuns în limba nemţească, la cele trei întrebări, ce obicinuia craiul să propue, adică: de câţi ani eşti ? De câtă vreme slujeşti? Cum îţi primeşti leafă ? Din întâmplare craiul n’a în­trebat după orânduiala obicinuită şi de aceia răspunsurile soldatului au fost astfel: de câtă vreme slujeşti ? De douăzeci de ani. De câţi ani eşti ? De un an. Ce­­ ai nebunit ? — în­tocmai ! Fudulia săracului Socotim că întâmplarea de mai jos, nu are nevoe de nici un... co­mentariu . — Nu mai ai nimic să-mi mai spui ? a întrebat un Duhovnic pe o fată, care se spovedise la dânsul. „Nu mai ştiu nimic“, a răspuns fata. Nu simţi vre­o aplecare deosebită la vre­un păcat ? „Ah! da, părinte, a zis ea, simţ că sunt prea fudulă şi mândră“. Aşa ? dar eşti bogată ? „Din potrivă, casa noastră este prea săracă“. Aşa dar fata mea, nu te prea îngriji de mândria şi fudulii dumi­­tale fiind că acestea se vor pierde de sine. Francisc Liszt In ziua de 31 Iulie 1886 s-a stins din viaţă la Bayreuth, marele pianist ungur Francisc Liszt. Seria concertelor sale, cu care a uimit întreaga Europă, a început-o de la vârsta de nouă ani, iar prima sa compoziţie, opereta „Don Sancho“, a scris-o la vârsta de 14 ani. A compus după aceea numeroase poeme simfonice, sinfonii corale, cantate, muzică religioasă etc. S’a ocupat şi cu literatura muzi­cală, scrierile sale formând şase vo­lume referitoare la Wagner, Chopin, muzica ţiganilor, etc. Liszt a fost şi în principatele noa­stre unde i-a fost dat să asculte şi să se minuneze de arta cu care mâ­­nuia arcuşul Barbu Lăutarul, staro­stele cântat de poetul Vasile Alexan­dri. Ioan Vancea La 31 iulie 1892 s-a stins din viaţă mitropolitul de Alba-Iulia, Ioan Vancea. Născut în Vaşad în anul 1820, şi-a făcut învăţătura la Oradia şi Viena. Hirotonit preot în 1845, după 20 de ani a ajuns episcop la Gherla. Doi ani mai târziu a fost numit conte român, prelat domestic şi asistent la tronul pontifical. La 11 August 1878, Sinodul din Blaj l-a ales mitropolit. S-a ocupat îndeaproape de ridi­carea şi îmbunătăţirea şcoalelor ro­mâneşti din Ardeal, a înfiinţat un seminar şi un azil pentru copii la Blaj şi a lăsat însemnate fonduri pentru scopuri religioase şi cultu­rale naţionale. AL. IORDAN Căzni Benda (Continuare din pag. 1-a) aceea a relafiunii de cauzalitate în­tre personagiu şi ideile, pe cari le-a susținut. „Omul abstracţiunii inu­mane" nu este oare produsul unui banal complex de refulări şi casti­­tăți forjate ? Dirijarea excesivă spre abstract nu este o revanşă pentru lipsa de realizare în concret ? Toate răutățile lui Benda nu sunt produsul macerafiunii şi nerealizării fiziolo­gice ? îngerul raţiunii, clercul sans peur et sans reproche nu este în fond proecţiunea unei tinereţi, care ne­­putându-se cheltui în spațiul normal al vieţii nu a avut nici puterea mo­rală de a nu sucomba urii şi invi­diei ? Cazul Julien Benda constitue în fond o tristă exemplificare a infe­rioarei condiţiuni omeneşti, pe care materia o subjugă chiar în momen­tul când s’ar părea că a evadat spre regiunile raţiunii şi spiritului. CANDID T.-SEVERIN, 28 Iulie. — Flutonie-­­rul Gheorghe Popescu, fost şef al pos­tului de jandarmi din comuna Corco­­va, originar din R.­Sărat, a fost de­blocat din armată pe ziua de 31 De­cembrie. Cum avea o gospodărie în Corcova a rămas stabilit definitiv aci. Sigur că în timpul cât a funcţionat ca şef de post aci, şi-a creeat şi simpatii, dar şi duşmănii Doi din aceşti duşmani şi anume Gh. Dăescu şi N. Mândruţ, din corn. Jirov, i-au ţinut calea într-una din nopţile trecute, pe când se înapoia dela târgul Broşteni, călare pe bici­cletă. Agresorii i-au dat numeroase lovi­turi de ciomege. In acel timp, trecând pe şosea o trăsură, în care se af­la avocatul Cărţi şi Reviste A apărut No. 27 anul II, din revista „Cerul Nostru“, organul săptămânal al Asociaţiei Române pentru Propa­ganda Aviaţiei A. R. P. A. cu un bo­gat şi instructiv sumar. Menţionăm articolele semnate de d-nii prof. ing. inspector general Cin­­cinat Sfinţescu, lt.-c-dor av. Iacobe­­scu, G. Ciulpan, Valentin Popescu, etc. Un spectacol bun în Capitală : „Claponul" E un lucru în unanimitate recu­noscut că, Teatrul „Măscărici“, de la Hala Traian, de sub direcţia d-lui Romeo Lăzărescu, a câştigat cu farsa picantă „Claponul“, bătălia teatrală din vara aceasta. E singurul teatru din Capitală care nu-şi schimbă afişul şi continuă cu un succes mereu crescând şi cu gră­dini arhipline, seria triumfală, cu a­­ceiaşi distribuţie, în care strălucesc elemente de valoare ca : Al. Giugaru, N. Gărdescu Jeana Costa, Negoiţă, Miţa Stoenescu, Kalmusky, Lulu Po­pescu, Tuţi Orovanu, etc. Traian Manolescu din Bucureşti, vic­tima ca să scape de agresori a sărit în ea. Avocatul speriat, crezând că are de a face cu un tâlhar, a descărcat a­­supra lui Popescu cinci focuri de re­volver. Acesta, rănit grav s-a prăbuşit în şosea, unde a rămas în nesimţire, până în zorii zile când a fost descoperit de mai mulţi săteni. Cei doi tâlhari speriaţi şi ei de focu­rile de revolver, au dispărut în în­tuneric luând cu ei şi bicicleta pluto­nierului. Rănitul a fost internat în spitalul din Strehaia. Agresorii au fost arestaţi şi aduşi la postul de jandarmi îm­preună cu bicicleta furată. Avocatul Traian Manolescu, după ce i s-a luat o declaraţie, a fost lăsat liber. şa­se săptămâni de succes triumfal Formaţia comico-muzicală de sub conducerea emeritului regisor d. Au­rel Ion Maican — prezintă cu un suc­ces remarcabil — în fiecare seară la ora 9 juni precis, opereta „Opt la zero în finală“. Reprezentată într’un cadru modern, în cea mai frumoasă grădină (Volta Buzeşti) publicul capitalei aplaudă ne­precupeţit frumoasele creaţii realizate de Costică Toneanu, Elena Zamora, Nutzi Pantazi, Maria Sandu, Anca Ba­­laban, Virg. Romanosky, Lică Rădu­­lescu, Ion Brună, Geo Maican, Victor Handoca şi Ionel Ţăranu. Orchestra sub conducerea maestru­lui Willnow, autorul întregei partituri muzicale, colaborează armonios cu interpreții la acest succes de lungă durată. ,VIITORUL*Anul XXX No. 9169. Microfonul SAMBATA 30 IULIE 1938 19 Ora. Mersul vremii. 19.02 Balade, elegii, rapsodii (di­scuri). 19.15 Lacurile noastre de munte, de prof. Val. Puscariu. 20.10 Corul Casei de credit P. T. T. condus de Gh. Niculescu. 20.45 Miquele Fleta (discuri). 21 Posta radio. 21.15 Muzică de dans — Jazzul Ghindă. 22.30 Radio jurnal. Sport. 22.45 Concert de seară al orchestrei Costică Tandin, transmis de la restau­rantul „Luther“. 23.45 Jurnal pentru străinătate în limba engleză. 24—1 Concert de noapte (discuri). -----------------•••-------— ECRANUL SCALA. — Nebuniile tinereţii şi Jurnal Paramount. ARO. — închis în cursul lunilor Iulie şi August. TRIANON (sală şi grădină). — Fe­meile vesele cu Magda Schneider, Leo Slezak, Ida Wust. Jurnal Para­mount. SAVOVI — A noastră e noaptea şi Teroare. FEMINA (plafonul descoperit). — Monumentul indian CAPITOL (sală şi grădină). — Sally Irene şi Mary, jurnal şi compleetare. CARLTON. — închis pe timpul verii. SELECT. — O femeie fără impor­tanţă cu Gustav Grundgens, Käthe Dorsch. REGAL. — Trustul veseliei şi jur­nal Paramount. CORSO. — Moscova-Shanghai şi Drumond, detectiv amator. ELISEE (plafonul deschis). — Fe­meile vesele cu Magda Schneider, Ida Wust, Leo Slezak. Jurnal Para­mount. ARPA. Fraţii Marx la operă şi Contesa Walewska. ROXY. — Sally, Irene şi Mary, jurnal şi complectare. PALAS BULEVARD — Orizontul pierdut şi ochii negri (oci c­omea). MARNA. — Mimi (viaţă de Bohém) cu Douglas Fairbanks şi Gertrude Lawrence şi Pat­ul Patachon în Pa­radis. VOLTA BUZEŞTI. — Cântecul iubirii şi Sară fără legi. IZBANDA (grădină şi sală).— Mary Dugan este vinovată ? şi S’au cunos­ FORUM. — Rosalie şi Aventuriera din Triest. OMNIA. — Cânt numai pentru tine şi Valea tigrului. MARCONI. — Domniţa din Câmpi­­na şi Cel mai bun prieten. NISSA. — închis pentru renovare. TOMIS (grădina sv sa«»). — 2 fil­me. — Aventură în Paris cu Fernand Gravey şi Joan Blondeil şi O crimă fără importanţă cu Edw. G. Ro­binson. COTROCENI. — Troika şi Vârsta periculoasă. GLORIA. — Cuceritorul şi mi-e viaţa în pericol. CITY. — Căpitan Benoit cu Jean Artur şi Voi fi a ta cu Clark Ga­bie. TOMIS (grădină şi sală). — Aven­tura în Paris şi O crimă fără im­portanţă. AMERICAN (sală şi grădină). — In­chisoare fără gratii şi Insula vădu­velor. LIA. — Cafe Metropol şi Prima noapte. FLORIDA (sală şi grădină).—­ Ma­rian Colibri şi Mi-e viaţa în pericol. CENTRAL. — Insula păcatelor şi Comoara blestemată. UNIC. — Inima mea plânge şi în­gerul străzii cu Simone Simone. RAHOVA. — Tamara şi Ruleta morţii. DACIA (grădină şi sală). — Tango nocturn şi Noapte in Shanghai. ORFEU. — Contesa Waleswska şi Valetul de cupă. AIDA (sală şi grădină).— Ciclonul şi Inamicul femeilor, cât în luna Mai. BĂILE BUZI­A Ş NAUHEIMUL ROMANESC Cu renumitele lor surse foarte bogate în acid carbonic, radioactive şi feruginoase, d­e efecte mari în BOLI de INIMĂ, aortite, arteriosclerose, hipertensiuni, boli nervoase, BOLI de FEMEI, anemii etc. Hoteluri şi pensiuni de primul rang. — Confort modern. — Preţuri moderate. — Bucă­tărie şi dietică specială. — Bazin modern de înotat. Reducere pe liniile C. F. R. — Muzică militară permanentă. — Cură de băi pe preţ global, prin birourile de voiaj „EUROPA". Sezon de la 15 Mai până la 1 Octomvrie. — Prospecte la cerere. Muschong Băile Minerale Buziaş S. A. Direcţiunea Băilor Buziaş (Banat). MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară PUBLICAŢIUNE D-l Hie N. Budreală, născut la 25 Ianuarie 1908 în comuna Oeşti, jude­ţul Argeş, domiciliat în Cluj, str. Co­­gălniceanu Nr. 1, a făcut cerere aces­tui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin., numele său patronimic de Budreală în acela de Pristavu, spre a se numi Ilie Pris­­tavu. D-l Ion V. Iordanof, născut la 8 Februarie 1903, în Călăraşi, judeţul Ialomiţa, domiciliat în Călăraşi, str. Petre Enescu Nr. 27, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin., numele său patronimic de Iordanof în acela de Vasilescu, spre a se numi Ion Va­­silescu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în ter­menul şi condiţiunile prevăzute de alin. II al zisului articol şi de art. 3 din legea asupra numelui din 8 Apri­lie 1936. JUD. MIXTA SATU MARE S. CF. ÎNCHEIERE Nr. 3345 din 1938 cf. Judecătoria Mixtă Satu Mare sec­ția cf. în baza cererei debit, soția lui Székeley Gheorghe n. Halász Ro­zalia contra Casa Noastră S. A. Satu Mare pentru radierea menţiunei de conversiune notată cu încheierea Nr. 6019 din 1934 cf. asupra imobilelor cuprinse în cf. Nr. 7586 a oraşului Satu-Mare, fixează termen de înfăţi­şare ziua de 10 Septembrie 1938, o­­rele 9 a. m. în localul oficial al cf. camera nr. 34, str. Mihai Viteazul nr. 18, pe când dispune citarea credito­rilor arătaţi în cf. Nr. 7586 Satu-Mare, spre a-şi susţine interesele. Judecător:(ss) M. Pretorian Director de cf. (ss Bannar Satu-Mare, 7 Iulie 1938. STRAJUI­URI KISELEFF: 2 bazine, plaje, pădure. BRAGADIRU: 2 bazine, plaje, pădure. LIDO : Valuri naturale, apă con­diţionată. DE ÎNCHIRIAT pentru birouri de societăţi sau instituţii, în plin centrul Ca­­pitalei. Calea Victoriei Nr. 34, (în faza Cercului Militar). UN APARTAMENT etajul II, compus din 8 camere mari, (intrarea prin Calea Victoriei). UN APARTAMENT etajul I, compus din 9 camere, (in­trarea prin Str. Edgar Quinet Nr. 2). Vizitarea se poate face la orice oră din zi. A se adresa la portar. 1 * Estetică (Continuare gust este acela de a purta unghiile vopsite cu roşu ori altă coloare. Ades par smulse şi degetele însângerate. Fireşte, un pictor dacă ar vrea­ să facă portrete tipice din vremea noa­stră, ar alege ca modele desăvârşite ale sexului frumos fiinţe subţiri şi drepte ca scândura, sulemenite... cum le ştim cu toţii, cu unghiile ca sân­gele şi cu tocuri, de s’ar putea, şi de un sfert de metru! Acestea ar fi însă caricaturi, ar fi pilduiri ale modei zilelor noastre, nu înfăţişări ale fru­mosului femeiesc. Spuneam că moda are şi părţile ei bune. De pildă, un început de ast­fel de modă a fost acela a scrierii şi cetirii istoriei romanţate. Publicul a prins gust să cunoască trecutul, să se instruiască şi după ce a părăsit şcoala. Ne pare rău să spunem, dar e adevărat că mult prea multă lume nu mai găseşte nici plăcere, nici vreme să mai citească lucrări de şti­inţă în cursul vieţii, încât trebue să ajungă — ca în medicină, pentru da­rea leacurilor greu de luat — la tot felul de îndulciri. Literatul, confe­renţiarul, trebue să-şi coboare nive­ şi modă din pag. l­a­ lui la acel al mulţimii, dacă nu vor să rămâie necitiţi şi neascultaţi. Un alt început de bună modă, s’a născut în urma tipăririi scrierilor lui Axei Munte, mai ales „Cartea lui San Michele“. Anume, publicul a început a se ocupa într’o vreme şi de soarta bietelor animale. Ce bine ar fi, dacă s’ar întreţine această apucătură fru­moasă ! Ar mai pieri de sub ochii noştri priveliştele acele urâte ce ni se înfăţişează până în inima Capita­lei : biete mârţoage costelive, bătute, înhămate la căruţe arhi­pline, ce a­­bea le-ar putea urni animale vân­­joase, ca cele din ţări apusene, mai înaintate ca civilizaţie. Dar, felul cu­m sunt bătute anima­lele ? Cu parul, cu biciul, lovite cu piciorul în burtă... Şi pe de­asupra nehrănite. Cu durere trebue spus că poporul românesc, cunoscut în genere pentru ospitalitatea şi bunătatea ini­­mei sale, nu are totdeauna o înţele­gere a suferinţii animalului. Dovadă vorba: — „Ce dai în el aşa, crezi că-i vită şi nu simte ?" Cu alte cu­vinte, vita ar fi o făptură fără nervi, fără simţire. Ce greşeală! Simte să­raca, e de ajuns s’o priveşti mai de aproape ca să te convingi. Altă modă frumoasă este aceia in­trodusă de câţiva ani în Italia, a­­nume: ocolirea vorbelor urâte. Dacă s’ar obişnui şi la noi lumea, nu ne-ar mai fi dat să auzim în tot locul şi în toată clipa cuvinte prea tari pe cari copiii chiar, cu cinismul inconştienţii vârstei lor, le repetă spre groaza ce­lor ce au un pic de bun simţ. Da, blestemele, înjurăturile, sunt prea a­­dânc înrădăcinate în graiul poporului nostru. Până unde merge aceasta, ne arată o amintire oarecum tragi-co­­mică : scriitorului i-a fost dat să fie de felul său mai mult slab ca făp­tură şi în timpul adolescenţii, cu toate sforţările potrivnice ale celor dinprejur, se pare că a dus ades prea departe această înfăţişare. Un cama­rad de şcoală, într’o clipă de înduio­şare, s’a crezut chemat să arate un leac care nu dă greş : — „înjură şi tu odată, ce naiba ! Eu zic că de asta eşti tu aşa slab, că nu înjuri !“ O altă modă binefăcătoare este a­­ceia a sportului, cu îndatorirea să se facă însă cu chibzuială, avându-se în vedere că şi ce-i prea mult strică. In orişice caz, trebue să se ştie că din alt punct de vedere, cei ce merg la aşa numitele „m­atch“, tot fac sport abierând în timp ce privesc pe alţii cum se sbuciumă, înflăcărarea, înclinarea publicului pentru locuinţe „moderne“, pentru mobila la modă, conţine ceva bun, anume putinţa unei curăţenii mai mari, nemai având perdele, covoare multe, toate cuiburi de microbi. Insă... (e şi nu însă), multe indus­trii sunt sortite să piară prin acea­sta şi cu ele anumite lucruri fru­moase. Ne oprim aici cu pildele. Dar, îna­inte de a sfârşi, revenim o clipă la moda îmbrăcăminţii, sau moda sim­plă numită. In ceea ce ne priveşte, am dori să se dea întâietate acelei mode care decurge din firesc. Dacă am ve­dea pe cineva că tunde coama unui leu şi-i vopseşte blana cu dungi, ca să semene a tigru, desigur ni s’ar pă­rea o nebunie. Ridicol ni se pare măgarul din fabulă, învelit în blana de leu. La fel trebue să ni se pară văzând doamne şi dudui cari îşi rad sprîn­­cenele pentru a-și lipi altele mai sus, strânse, ce le dau după părerea lor aerul de mongole. La fel ni se pare când vedem fiinţe oacheşe de felul lor, cari se oxigenează până a deveni mai bălaie decât albinoşii. Căci pen­tru ochii celui ce ştie să vadă, este între culoarea părului şi aceia a pie­lei o legătură strânsă, care numai aceia dă simţul de frumos. Masca îşi are rostul pe scenă, dar nu în viaţa de toate zilele. In privinţa pălăriilor, moda depăşeşte măsura ades. Ne-a fost dat tuturor să vedem iarna, cum doamnele au avut îndato­rirea să poarte pălării (dacă se pot numi aşa) cari acopereau numai o jumătate de craniu, lăsând cealaltă jumătate la voia asprimii gerului. Nu mai spunem de acele cari îşi aco­pereau un ochi, silind pe cel liber să lucreze pentru amândoi. E urât şi dăunător. Toate cele ce s’au scris aici nu sunt pentru a supăra pe ci­neva. Cea mai mare parte dintre persoa­nele — să le zicem aşa — „infrac­toare la bunul gust“, este iertată pentru că n’o face din răutate, nici din lipsa desăvârşită a simţului fru­mosului. Le atribuim acestor per­soane chiar mai mult, un dor de bine. Nu au însă tăria să înfrângă porun­cile despotice ale modei. E despotă moda, a tot stăpână ? Ei bine, dorim să le dăm puţin îndemn celor ce vor să-şi arate libertatea de gândire şi de vedere. Sub pavăza frumosului, multe mi­nuni se pot face. A. BORDENACHE ----------------------------------­ ) Amânată pentru a doua oară din lipsă de concurenţi, se va disputa Du­minică 14 August crt. Concursul este deschis tuturor pilo­ţilor civili şi militari, români sau străini, de orice categorie. Ministerul aerului a dat autorizaţia piloţilor militari de a concura în a­­ceastă Cupă, înscrierea în cursă se poate face la Sediul F. A. R. R. str. Clémenceau No. 10 până cel mai târziu în ziua de 12 August ora 13, și nu comportă nici o taxă de înscriere. Buletinele cu timpurile declarate de fiecare concurent pentru acoperirea fiecărui sector, se vor înmâna direc­torului concursului la sediul F. A. R. R. în plic închis, în ziua de 13 Au­gust, ora 13. Imprimatele necesare înscrierei şi declarărei timpului, se pot ridica de la F. A. R. R. în orice zi de lucru între orele 9 şi 13. CONSTANŢA, 29. — Tribunalul militar al diviziei a 9-a, prezidat de d-l lt.-col. Mihail, a judecat ori pe Moţi Spakow, fostul campion naţio­nal la toate categoriile, pentru inci­dentul provocat în localitate. La orele 6 seara, după o lungă de­liberare, tribunalul a adus următoa­rea sentinţă: Condamnă pe Spakow la 2 luni în­chisoare pentru injurii şi la alte două D-l N. Lucescu refuză preşe­dinţia districtului Bucureşti Aseară, Liga de Sud a ţinut o importantă şedinţă, în care a fost ales ca preşedinte al distric­tului Bucureşti d-l Nicu Luce­scu, fostul conducător al Unirii Tricolor. Aducându-i-se la cunoştinţă că a fost numit în această func­ţiune, d-l Nicu Lucescu a comu­nicat că nu acceptă, sub nici un GHICA Timpurile declarate de concurenţi vor fi afişate la F. A. R. R., imediat după depunerea lor de către concu­renţi, adică în ziua de 13 August­ crt., orele 13 şi jumătate. Plecările în concurs se vor da după ordinea descrescândă a timpurilor to­tale declarate. Amintim că Cupa Ghica se va des­făşura pe următorul traseu : Bucureşti-Constanţa 203 km. Constanţa-Galaţi 151 „ Galaţi-Iaşi 193 „ Iaşi-Cernăuţi 176 „ Cernăuţi-Cluj 247 „ Cluj-Timişoara 216 „ Timişoara-T. Severin 181 „ T. Severin-Bucureşti 274 „ Premiile puse în competiţiune sunt: Cupa Ghica, 25.000 lei; 10.000 lei; 15.000 lei şi orice alte informaţiuni la Sediul F. A. R. R. pentru ameninţare. Sentinţa a fost pronunţată cu ma­joritate absolută, fără circumstanţe atenuante. Tribunalul a contopit ambele pe­depse şi a hotărât ca Spakow să facă numai două luni închisoare. Sentinţa i-a fost comunicată în a­­restul tribunalului militar. Spakow a făcut recurs. Până la judecare rămâne arestat, motiv, să preia conducerea di­strictului Bucureşti. Cea mai lungă cursă ciclistă a anului se aleargă mâine Pe­­distanţa de 265 kilometri, se a­­leargă mâine dimineaţă cea mai lun­gă cursă ciclistă, în regia celei mai vechi grupări din Capitală. Această mare întrecere ciclistă, la care par­ticipă alergători din toate categoriile, se dispută pentru a 15-a oară. La Si­naia, se va face o etapă de aprovi­zionare, pentru semnarea foilor de control. Parcursul circuitului este următo­rul : Piaţa Victoriei, Şoseaua Kiseleff, spatele Hipodromului Băneasa, Mo­­goşoaia Târgovişte, Pucioasa, Mun­tele Păduchiosul, Sinaia, Câmpina, Ploeşti, Tâncăbeşti, Băneasa la stân­ga, Bordei, Şoseaua Jianu şi sosirea la Statuia Eroii Aerului. RUGBY Stadiul Român—Viforul Dacia în cadrul serbărilor din Bragadiru Mâine, 31 iulie, în cadrul serbări­lor sportive din comuna Bragadiru, se va desfăşura şi un match de rugby cu caracter de propagandă. Intre cele mai bune echipe ale Stadiului Ro­mân şi Viforul Dacia. In pauza jocului vor avea loc câteva concursuri de ştaftă şi două probe de 100 şi 400 m. plat. Ripensia vinde pe Schwartz Gruparea Ripensia a hotărît să vândă pe Schwartz, care intenţio­nează să se stabilească în Franţa. Dintre grupările cari se interesează de Schwartz este R. C. Liens, care a oferit Ripensiei suma de 65.000 franci francezi (aproximativ 400.000 lei). Ripensia este gata să-i acorde de­­slegarea, însă, nu se ştie dacă îi va acorda F. R. F. A.-ul extrădarea. Concursul atletic de mâine de la Ploeşti Liga de atletism Muntenia, organi­zează mâine 31 iulie, la Ploeşti pe Stadionul Municipal, un mare mee­ting atletic, rezervat exclusiv atleţi­lor din categoria II-a. Programul se va desfăşura atât di­mineaţa cât şi după amiază şi constă din următoarele probe: 100 m., 200 m. 400 m., 800 m., 1500 m., 5000 m., 110 m. garduri, lungime,­­ înălţime, prăjină, greutate disc, suliţă, ştafetă 4 x 100 şi ştafetă suedeză 400 x 300 x 200 x 100. Iau parte cluburile Venus, Viforul Dacia, C. F. R., Victoria şi Metropola. Reuniunea internaţională de box de la Ploeşti Pe Stadionul Regele Carol II, din Ploeşti, are loc mâine după amiază o reuniune internaţională de box, în regia grupării „Prahova Box Club“. Programul a fost cât se poate de bine alcătuit. Cheo Morejon va boxa cu Vasile Şerbănescu fost campion na­ţional, care suplinează pe Spakow. Celelalte matchuri sunt: Gheorghe Popescu, care îşi va verifica form­a înaintea matchului cu Gino Catta­­neo, fost challenger la titlul conti­nental la cocoş, întâlnind pe Petre Doicescu, Aurel Corăscu—Aurel Climan. Toate matchurile în câte 10 reprize a 3 minute și încă 4 matchuri de a­­matori. TENNIS Polonia conduce cu 1-0, în matchul cu România BRAŞOV, 29. — Matehtul de tennis dintre reprezentativele Poloniei şi României s’au bucurat de o inaugu­rare strălucită. Primul match s’a petrecut între Bawarosky (Polonia) şi Schmidt (Ro­mânia). Lupta a fost emoţionantă şi finalmente victoria a revenit polone­zului, care a câştigat cu 6-2, 7-9 6-3 6-1. Al doilea match, dintre Tănăsescu şi Spychalla, s’a terminat cu 3-6, 8-6 4-4. Primul set a revenit polonezului, al doilea lui Tănăsescu, iar al treilea nu s’a putut termina din cauza în­tunericului. Azi se joacă în continuare matchul întrerupt ori şi partida de dublu. Telefon Club nu se de­sfiinţează Echipa Telefonistă nu se va de­sfiinţa, ci îşi va continua activitatea, nu în Divizia B., ci în campionatul districtual. Azi, începe la Cernăuţi, mat­­cul atletic dintre cele două reprezentative ale României şi Poloniei Azi a început la Cernăuţi, m­atchu atletic dintre Polonia şi România. Vecinii noştri au trimis cea mai puternică naţională care cuprinde e­­lemente de valoare europeană. Din echipa noastră vor lipsi: De­­jenariu, Covaci, Hawaleţ, Cristea An­ton şi Eilhardt. Handicapul ce-l are de suportat e­­chipa noastră naţională, e enorm, dacă ţinem cont de valoarea ce o po­sedă atleţii polonezi. Polonia va fi reprezentată de ur­mătoarea echipă: 100 m. : Trojanawsky, Danowsky ; 400 m.: Sliwak, Mittelsted, Drodaw­­sky; 800 m. : Kucharsky, Soldan, Winlesky, Garezinsky ; 1500 m.: Sol­dan, Staniwsky ; 5000 m.: Şoldan, Herman Wirkus; 110 m. garduri: Haspel, Niemiec ; Ştafeta Olimpică : Kucharsky, Slivak, Trojanowsky, Da­nowsky ; înălţime: Rajsk şi Kali­­nowsky ; Lungime : Hoffman ; Pră­jină : Mucha, Pankowisky ; Disc: Fie. doruk, Prasky; Suliţă: Mikrut, So­­kolowsky; Greutate: Fiedoruk şi Prasky. Iar selecţionata noastră va avea în­făţişarea : 100 m. : A. Cristea (Ve­nus), Liesol (SGSB) ; 400 m.: Iorda­­che, Nemeş (St. R.) ; 800 m.: Nemeş, Lăpuşan ; 1500 m. : Kiss (UDR), Radu Ioniţă (Astra Br.) ; 5000 m.: Dinu Cristea (St. R.), Radu Ioniţă (Astra Br.) ; 110 m. garduri: Maesciuc (D. V.), Krupka (rez.) Herold (Astra Br.) Lungime : Ionesc­u St. (Venus) ; înăl­ţime : Stoichiţescu, Herold ; Prăjină : Eilhardt (Recaş), Jekel (SGSB) ; Tri­plu salt: Calistrat (V. D.), Tolsky Greutate: Gurău (CAB), Schullen (SGSB) ; Disc : Borcoman, Schulleri şi Gurău (rez.) ; Suliţă : Vămanu (St R.), Hockei (CARecaş) şi Slobozeanu (St­ R.); Ştafetă 800 x 400 x 200 x 100 • Lăpuşan, Nemeş, Iordache şi Liess- Spakov a fost condamnat la 2 luni închisoare . Fostul campion naţional a făcut recurs — D­IFERITE

Next