Viitorul, august 1938 (Anul 30, nr. 9169-9194)
1938-08-01 / nr. 9169
Paginalia. CALENDAR ............................ SAMBATA 30 IULIE ORTODOX : Sfinţii Apostoli Sila şi Silvan. CATOLIC : Sf. Abdon. PROTESTANT : Beatrice. EBRAIC: 2 Av. 5698 Sabath. MAHOMEDAN : 2. Gem. di-el-Ahir 1357. Soarele răsare: 4.51. Apune : 19.4. DUMINECA 31 IULIE ORTODOX : Sf. Eudochin cel drept. CATOLIC: Sf. Ignațiu de Loyola. PROTESTANT : German. EBRAIC : 3 Av 5698. MAHOMEDAN: 3 Gemadi-el-Ahir 1357. Soarele răsare : 5.2. Apune: 19.42. EVOCĂRI ISTOriCE ŞI CULTURALE 31 IULIE. Sfântul zilei Astăzi este pomenit sfântul şi dreptul Evdochim, care pentru răspândirea credinţei celei adevărate, mult s’a străduit, până în ceasul din urmă al vieţii. In slujba zilei de azi, faptele sale sunt astfel amintite: „Pre cele de sus dorindu-le, împreună cu cele dintru înălţime te-ai împreunat, cu suirile cele dumnezeeşti ale faptelor celor bune; căruţă de foc sufletul ţi l-ai săvârşit prea fericite Evdochime. Şi pre pământ vieţuind, ca un nematerialnic, Ziditorului tuturor i-ai fost spre bună plăcere. Cu dreaptă credinţă viaţă îndoită ai arătat fericire, întru amândouă lui Dumnezeu bine plăcându-i, Evdochime ; drept aceea ai aflat moştenirea împărăţiei cerurilor, şi acum petrecând împreună cu sfinţii, stai înaintea Stăpânului tuturor, şi trupul tău ferindu-ţi-l fără spurcăciune, nedeslegat l-ai lăsat celor ce cu dragoste te cinstesc pre tine. Că vieţuind Mărite cu curăţenie, Ziditorului tuturor i-a fost spre bună plăcere“. Iratemeetorul iezuitismului in ziua de 31 Iulie 1556 a murit la Roma, Inatiu de Loyola, întemeietorul ordinului Iezuiţilor. Născut în anul 1491 în castelul Loyola din Spania, a fost în tinereţe paj la curtea lui Ferdinand Catolicul, apoi a îmbrăţişat cariera armelor. O rană căpătată în luptele de la Pampeluna l-a silit să stea mai multă vreme în pat, în care timp a cetit viaţa lui Iisus şi a sfinţilor. Aceste lecturi l-au îndemnat să îmbrăţişeze viaţa monahală şi să se îndrepte către studiile teologice pe care le-a urmat la Salamanca şi Paris. După întemeerea ordinului călugăresc amintit, al cărui prim „praepositus generalis“ a fost, a scris regulele „Constitutiones“ şi tratatul „Exercita spiritualia“. După 66 de ani de la moartea sa, Ignatiu de Loyola a fost canonizat. O „invenţie“ După ştirea pe care o reproducem mai jos, se pare că în trecut şi în Franţa dările către stat nu erau prea departe de excesivitatea de la noi. Căci dacă în principate se ajunsese până la a se pune dări şi pe coşurile caselor, faimosul bir al „fumăritului“, iată ce aflăm din notiţa de mai jos: — Ştiut este că în Franţa se plăteşte dajdie pentru fiecare uşă şi fereastră. Un om din departamentul de Voerez, vestit de sgârcenia sa, ’şi a făcut o casă, care n’are nici uşi nici ferestre, ca să scape de acea dadie. O gaură a lăsat la învălişul casei îi slujeşte drept fereastră şi uşă, şi p’acolo intră şi ese acest nou Diogen în casa sa. Efectele metodei ■■■ sup*terfugiului Cele ce urmează pot fi socotite ca o adeverire a zicătoarei noastre: „Urciorul nu merge de multe ori la apă“, căci iată ce a păţit comandantul unui regiment care vrând să-şi păcălească „craiul“ a aplicat metoda... supterfugiului. — Fostului craiu de... îi plăcea foarte mult soldaţi, înalţi, însă vrea să fie pământeni, iar nu streini. Un colonel a primit cu toate acestea, pe un strein între soldaţii săi, pentru că era peste măsură mare şi bine făcut. Apropiindu-se vremea, când craiul obicinuia a face revin soldaţilor săi, colonelul a învăţat pe strein, să dea răspuns în limba nemţească, la cele trei întrebări, ce obicinuia craiul să propue, adică: de câţi ani eşti ? De câtă vreme slujeşti? Cum îţi primeşti leafă ? Din întâmplare craiul n’a întrebat după orânduiala obicinuită şi de aceia răspunsurile soldatului au fost astfel: de câtă vreme slujeşti ? De douăzeci de ani. De câţi ani eşti ? De un an. Ce ai nebunit ? — întocmai ! Fudulia săracului Socotim că întâmplarea de mai jos, nu are nevoe de nici un... comentariu . — Nu mai ai nimic să-mi mai spui ? a întrebat un Duhovnic pe o fată, care se spovedise la dânsul. „Nu mai ştiu nimic“, a răspuns fata. Nu simţi vreo aplecare deosebită la vreun păcat ? „Ah! da, părinte, a zis ea, simţ că sunt prea fudulă şi mândră“. Aşa ? dar eşti bogată ? „Din potrivă, casa noastră este prea săracă“. Aşa dar fata mea, nu te prea îngriji de mândria şi fudulii dumitale fiind că acestea se vor pierde de sine. Francisc Liszt In ziua de 31 Iulie 1886 s-a stins din viaţă la Bayreuth, marele pianist ungur Francisc Liszt. Seria concertelor sale, cu care a uimit întreaga Europă, a început-o de la vârsta de nouă ani, iar prima sa compoziţie, opereta „Don Sancho“, a scris-o la vârsta de 14 ani. A compus după aceea numeroase poeme simfonice, sinfonii corale, cantate, muzică religioasă etc. S’a ocupat şi cu literatura muzicală, scrierile sale formând şase volume referitoare la Wagner, Chopin, muzica ţiganilor, etc. Liszt a fost şi în principatele noastre unde i-a fost dat să asculte şi să se minuneze de arta cu care mânuia arcuşul Barbu Lăutarul, starostele cântat de poetul Vasile Alexandri. Ioan Vancea La 31 iulie 1892 s-a stins din viaţă mitropolitul de Alba-Iulia, Ioan Vancea. Născut în Vaşad în anul 1820, şi-a făcut învăţătura la Oradia şi Viena. Hirotonit preot în 1845, după 20 de ani a ajuns episcop la Gherla. Doi ani mai târziu a fost numit conte român, prelat domestic şi asistent la tronul pontifical. La 11 August 1878, Sinodul din Blaj l-a ales mitropolit. S-a ocupat îndeaproape de ridicarea şi îmbunătăţirea şcoalelor româneşti din Ardeal, a înfiinţat un seminar şi un azil pentru copii la Blaj şi a lăsat însemnate fonduri pentru scopuri religioase şi culturale naţionale. AL. IORDAN Căzni Benda (Continuare din pag. 1-a) aceea a relafiunii de cauzalitate între personagiu şi ideile, pe cari le-a susținut. „Omul abstracţiunii inumane" nu este oare produsul unui banal complex de refulări şi castități forjate ? Dirijarea excesivă spre abstract nu este o revanşă pentru lipsa de realizare în concret ? Toate răutățile lui Benda nu sunt produsul macerafiunii şi nerealizării fiziologice ? îngerul raţiunii, clercul sans peur et sans reproche nu este în fond proecţiunea unei tinereţi, care neputându-se cheltui în spațiul normal al vieţii nu a avut nici puterea morală de a nu sucomba urii şi invidiei ? Cazul Julien Benda constitue în fond o tristă exemplificare a inferioarei condiţiuni omeneşti, pe care materia o subjugă chiar în momentul când s’ar părea că a evadat spre regiunile raţiunii şi spiritului. CANDID T.-SEVERIN, 28 Iulie. — Flutonie-rul Gheorghe Popescu, fost şef al postului de jandarmi din comuna Corcova, originar din R.Sărat, a fost deblocat din armată pe ziua de 31 Decembrie. Cum avea o gospodărie în Corcova a rămas stabilit definitiv aci. Sigur că în timpul cât a funcţionat ca şef de post aci, şi-a creeat şi simpatii, dar şi duşmănii Doi din aceşti duşmani şi anume Gh. Dăescu şi N. Mândruţ, din corn. Jirov, i-au ţinut calea într-una din nopţile trecute, pe când se înapoia dela târgul Broşteni, călare pe bicicletă. Agresorii i-au dat numeroase lovituri de ciomege. In acel timp, trecând pe şosea o trăsură, în care se afla avocatul Cărţi şi Reviste A apărut No. 27 anul II, din revista „Cerul Nostru“, organul săptămânal al Asociaţiei Române pentru Propaganda Aviaţiei A. R. P. A. cu un bogat şi instructiv sumar. Menţionăm articolele semnate de d-nii prof. ing. inspector general Cincinat Sfinţescu, lt.-c-dor av. Iacobescu, G. Ciulpan, Valentin Popescu, etc. Un spectacol bun în Capitală : „Claponul" E un lucru în unanimitate recunoscut că, Teatrul „Măscărici“, de la Hala Traian, de sub direcţia d-lui Romeo Lăzărescu, a câştigat cu farsa picantă „Claponul“, bătălia teatrală din vara aceasta. E singurul teatru din Capitală care nu-şi schimbă afişul şi continuă cu un succes mereu crescând şi cu grădini arhipline, seria triumfală, cu aceiaşi distribuţie, în care strălucesc elemente de valoare ca : Al. Giugaru, N. Gărdescu Jeana Costa, Negoiţă, Miţa Stoenescu, Kalmusky, Lulu Popescu, Tuţi Orovanu, etc. Traian Manolescu din Bucureşti, victima ca să scape de agresori a sărit în ea. Avocatul speriat, crezând că are de a face cu un tâlhar, a descărcat asupra lui Popescu cinci focuri de revolver. Acesta, rănit grav s-a prăbuşit în şosea, unde a rămas în nesimţire, până în zorii zile când a fost descoperit de mai mulţi săteni. Cei doi tâlhari speriaţi şi ei de focurile de revolver, au dispărut în întuneric luând cu ei şi bicicleta plutonierului. Rănitul a fost internat în spitalul din Strehaia. Agresorii au fost arestaţi şi aduşi la postul de jandarmi împreună cu bicicleta furată. Avocatul Traian Manolescu, după ce i s-a luat o declaraţie, a fost lăsat liber. şase săptămâni de succes triumfal Formaţia comico-muzicală de sub conducerea emeritului regisor d. Aurel Ion Maican — prezintă cu un succes remarcabil — în fiecare seară la ora 9 juni precis, opereta „Opt la zero în finală“. Reprezentată într’un cadru modern, în cea mai frumoasă grădină (Volta Buzeşti) publicul capitalei aplaudă neprecupeţit frumoasele creaţii realizate de Costică Toneanu, Elena Zamora, Nutzi Pantazi, Maria Sandu, Anca Balaban, Virg. Romanosky, Lică Rădulescu, Ion Brună, Geo Maican, Victor Handoca şi Ionel Ţăranu. Orchestra sub conducerea maestrului Willnow, autorul întregei partituri muzicale, colaborează armonios cu interpreții la acest succes de lungă durată. ,VIITORUL*Anul XXX No. 9169. Microfonul SAMBATA 30 IULIE 1938 19 Ora. Mersul vremii. 19.02 Balade, elegii, rapsodii (discuri). 19.15 Lacurile noastre de munte, de prof. Val. Puscariu. 20.10 Corul Casei de credit P. T. T. condus de Gh. Niculescu. 20.45 Miquele Fleta (discuri). 21 Posta radio. 21.15 Muzică de dans — Jazzul Ghindă. 22.30 Radio jurnal. Sport. 22.45 Concert de seară al orchestrei Costică Tandin, transmis de la restaurantul „Luther“. 23.45 Jurnal pentru străinătate în limba engleză. 24—1 Concert de noapte (discuri). -----------------•••-------— ECRANUL SCALA. — Nebuniile tinereţii şi Jurnal Paramount. ARO. — închis în cursul lunilor Iulie şi August. TRIANON (sală şi grădină). — Femeile vesele cu Magda Schneider, Leo Slezak, Ida Wust. Jurnal Paramount. SAVOVI — A noastră e noaptea şi Teroare. FEMINA (plafonul descoperit). — Monumentul indian CAPITOL (sală şi grădină). — Sally Irene şi Mary, jurnal şi compleetare. CARLTON. — închis pe timpul verii. SELECT. — O femeie fără importanţă cu Gustav Grundgens, Käthe Dorsch. REGAL. — Trustul veseliei şi jurnal Paramount. CORSO. — Moscova-Shanghai şi Drumond, detectiv amator. ELISEE (plafonul deschis). — Femeile vesele cu Magda Schneider, Ida Wust, Leo Slezak. Jurnal Paramount. ARPA. Fraţii Marx la operă şi Contesa Walewska. ROXY. — Sally, Irene şi Mary, jurnal şi complectare. PALAS BULEVARD — Orizontul pierdut şi ochii negri (oci comea). MARNA. — Mimi (viaţă de Bohém) cu Douglas Fairbanks şi Gertrude Lawrence şi Patul Patachon în Paradis. VOLTA BUZEŞTI. — Cântecul iubirii şi Sară fără legi. IZBANDA (grădină şi sală).— Mary Dugan este vinovată ? şi S’au cunos FORUM. — Rosalie şi Aventuriera din Triest. OMNIA. — Cânt numai pentru tine şi Valea tigrului. MARCONI. — Domniţa din Câmpina şi Cel mai bun prieten. NISSA. — închis pentru renovare. TOMIS (grădina sv sa«»). — 2 filme. — Aventură în Paris cu Fernand Gravey şi Joan Blondeil şi O crimă fără importanţă cu Edw. G. Robinson. COTROCENI. — Troika şi Vârsta periculoasă. GLORIA. — Cuceritorul şi mi-e viaţa în pericol. CITY. — Căpitan Benoit cu Jean Artur şi Voi fi a ta cu Clark Gabie. TOMIS (grădină şi sală). — Aventura în Paris şi O crimă fără importanţă. AMERICAN (sală şi grădină). — Inchisoare fără gratii şi Insula văduvelor. LIA. — Cafe Metropol şi Prima noapte. FLORIDA (sală şi grădină).— Marian Colibri şi Mi-e viaţa în pericol. CENTRAL. — Insula păcatelor şi Comoara blestemată. UNIC. — Inima mea plânge şi îngerul străzii cu Simone Simone. RAHOVA. — Tamara şi Ruleta morţii. DACIA (grădină şi sală). — Tango nocturn şi Noapte in Shanghai. ORFEU. — Contesa Waleswska şi Valetul de cupă. AIDA (sală şi grădină).— Ciclonul şi Inamicul femeilor, cât în luna Mai. BĂILE BUZIA Ş NAUHEIMUL ROMANESC Cu renumitele lor surse foarte bogate în acid carbonic, radioactive şi feruginoase, de efecte mari în BOLI de INIMĂ, aortite, arteriosclerose, hipertensiuni, boli nervoase, BOLI de FEMEI, anemii etc. Hoteluri şi pensiuni de primul rang. — Confort modern. — Preţuri moderate. — Bucătărie şi dietică specială. — Bazin modern de înotat. Reducere pe liniile C. F. R. — Muzică militară permanentă. — Cură de băi pe preţ global, prin birourile de voiaj „EUROPA". Sezon de la 15 Mai până la 1 Octomvrie. — Prospecte la cerere. Muschong Băile Minerale Buziaş S. A. Direcţiunea Băilor Buziaş (Banat). MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară PUBLICAŢIUNE D-l Hie N. Budreală, născut la 25 Ianuarie 1908 în comuna Oeşti, judeţul Argeş, domiciliat în Cluj, str. Cogălniceanu Nr. 1, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin., numele său patronimic de Budreală în acela de Pristavu, spre a se numi Ilie Pristavu. D-l Ion V. Iordanof, născut la 8 Februarie 1903, în Călăraşi, judeţul Ialomiţa, domiciliat în Călăraşi, str. Petre Enescu Nr. 27, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin., numele său patronimic de Iordanof în acela de Vasilescu, spre a se numi Ion Vasilescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul şi condiţiunile prevăzute de alin. II al zisului articol şi de art. 3 din legea asupra numelui din 8 Aprilie 1936. JUD. MIXTA SATU MARE S. CF. ÎNCHEIERE Nr. 3345 din 1938 cf. Judecătoria Mixtă Satu Mare secția cf. în baza cererei debit, soția lui Székeley Gheorghe n. Halász Rozalia contra Casa Noastră S. A. Satu Mare pentru radierea menţiunei de conversiune notată cu încheierea Nr. 6019 din 1934 cf. asupra imobilelor cuprinse în cf. Nr. 7586 a oraşului Satu-Mare, fixează termen de înfăţişare ziua de 10 Septembrie 1938, orele 9 a. m. în localul oficial al cf. camera nr. 34, str. Mihai Viteazul nr. 18, pe când dispune citarea creditorilor arătaţi în cf. Nr. 7586 Satu-Mare, spre a-şi susţine interesele. Judecător:(ss) M. Pretorian Director de cf. (ss Bannar Satu-Mare, 7 Iulie 1938. STRAJUIURI KISELEFF: 2 bazine, plaje, pădure. BRAGADIRU: 2 bazine, plaje, pădure. LIDO : Valuri naturale, apă condiţionată. DE ÎNCHIRIAT pentru birouri de societăţi sau instituţii, în plin centrul Capitalei. Calea Victoriei Nr. 34, (în faza Cercului Militar). UN APARTAMENT etajul II, compus din 8 camere mari, (intrarea prin Calea Victoriei). UN APARTAMENT etajul I, compus din 9 camere, (intrarea prin Str. Edgar Quinet Nr. 2). Vizitarea se poate face la orice oră din zi. A se adresa la portar. 1 * Estetică (Continuare gust este acela de a purta unghiile vopsite cu roşu ori altă coloare. Ades par smulse şi degetele însângerate. Fireşte, un pictor dacă ar vrea să facă portrete tipice din vremea noastră, ar alege ca modele desăvârşite ale sexului frumos fiinţe subţiri şi drepte ca scândura, sulemenite... cum le ştim cu toţii, cu unghiile ca sângele şi cu tocuri, de s’ar putea, şi de un sfert de metru! Acestea ar fi însă caricaturi, ar fi pilduiri ale modei zilelor noastre, nu înfăţişări ale frumosului femeiesc. Spuneam că moda are şi părţile ei bune. De pildă, un început de astfel de modă a fost acela a scrierii şi cetirii istoriei romanţate. Publicul a prins gust să cunoască trecutul, să se instruiască şi după ce a părăsit şcoala. Ne pare rău să spunem, dar e adevărat că mult prea multă lume nu mai găseşte nici plăcere, nici vreme să mai citească lucrări de ştiinţă în cursul vieţii, încât trebue să ajungă — ca în medicină, pentru darea leacurilor greu de luat — la tot felul de îndulciri. Literatul, conferenţiarul, trebue să-şi coboare nive şi modă din pag. la lui la acel al mulţimii, dacă nu vor să rămâie necitiţi şi neascultaţi. Un alt început de bună modă, s’a născut în urma tipăririi scrierilor lui Axei Munte, mai ales „Cartea lui San Michele“. Anume, publicul a început a se ocupa într’o vreme şi de soarta bietelor animale. Ce bine ar fi, dacă s’ar întreţine această apucătură frumoasă ! Ar mai pieri de sub ochii noştri priveliştele acele urâte ce ni se înfăţişează până în inima Capitalei : biete mârţoage costelive, bătute, înhămate la căruţe arhipline, ce abea le-ar putea urni animale vânjoase, ca cele din ţări apusene, mai înaintate ca civilizaţie. Dar, felul cum sunt bătute animalele ? Cu parul, cu biciul, lovite cu piciorul în burtă... Şi pe deasupra nehrănite. Cu durere trebue spus că poporul românesc, cunoscut în genere pentru ospitalitatea şi bunătatea inimei sale, nu are totdeauna o înţelegere a suferinţii animalului. Dovadă vorba: — „Ce dai în el aşa, crezi că-i vită şi nu simte ?" Cu alte cuvinte, vita ar fi o făptură fără nervi, fără simţire. Ce greşeală! Simte săraca, e de ajuns s’o priveşti mai de aproape ca să te convingi. Altă modă frumoasă este aceia introdusă de câţiva ani în Italia, anume: ocolirea vorbelor urâte. Dacă s’ar obişnui şi la noi lumea, nu ne-ar mai fi dat să auzim în tot locul şi în toată clipa cuvinte prea tari pe cari copiii chiar, cu cinismul inconştienţii vârstei lor, le repetă spre groaza celor ce au un pic de bun simţ. Da, blestemele, înjurăturile, sunt prea adânc înrădăcinate în graiul poporului nostru. Până unde merge aceasta, ne arată o amintire oarecum tragi-comică : scriitorului i-a fost dat să fie de felul său mai mult slab ca făptură şi în timpul adolescenţii, cu toate sforţările potrivnice ale celor dinprejur, se pare că a dus ades prea departe această înfăţişare. Un camarad de şcoală, într’o clipă de înduioşare, s’a crezut chemat să arate un leac care nu dă greş : — „înjură şi tu odată, ce naiba ! Eu zic că de asta eşti tu aşa slab, că nu înjuri !“ O altă modă binefăcătoare este aceia a sportului, cu îndatorirea să se facă însă cu chibzuială, avându-se în vedere că şi ce-i prea mult strică. In orişice caz, trebue să se ştie că din alt punct de vedere, cei ce merg la aşa numitele „match“, tot fac sport abierând în timp ce privesc pe alţii cum se sbuciumă, înflăcărarea, înclinarea publicului pentru locuinţe „moderne“, pentru mobila la modă, conţine ceva bun, anume putinţa unei curăţenii mai mari, nemai având perdele, covoare multe, toate cuiburi de microbi. Insă... (e şi nu însă), multe industrii sunt sortite să piară prin aceasta şi cu ele anumite lucruri frumoase. Ne oprim aici cu pildele. Dar, înainte de a sfârşi, revenim o clipă la moda îmbrăcăminţii, sau moda simplă numită. In ceea ce ne priveşte, am dori să se dea întâietate acelei mode care decurge din firesc. Dacă am vedea pe cineva că tunde coama unui leu şi-i vopseşte blana cu dungi, ca să semene a tigru, desigur ni s’ar părea o nebunie. Ridicol ni se pare măgarul din fabulă, învelit în blana de leu. La fel trebue să ni se pară văzând doamne şi dudui cari îşi rad sprîncenele pentru a-și lipi altele mai sus, strânse, ce le dau după părerea lor aerul de mongole. La fel ni se pare când vedem fiinţe oacheşe de felul lor, cari se oxigenează până a deveni mai bălaie decât albinoşii. Căci pentru ochii celui ce ştie să vadă, este între culoarea părului şi aceia a pielei o legătură strânsă, care numai aceia dă simţul de frumos. Masca îşi are rostul pe scenă, dar nu în viaţa de toate zilele. In privinţa pălăriilor, moda depăşeşte măsura ades. Ne-a fost dat tuturor să vedem iarna, cum doamnele au avut îndatorirea să poarte pălării (dacă se pot numi aşa) cari acopereau numai o jumătate de craniu, lăsând cealaltă jumătate la voia asprimii gerului. Nu mai spunem de acele cari îşi acopereau un ochi, silind pe cel liber să lucreze pentru amândoi. E urât şi dăunător. Toate cele ce s’au scris aici nu sunt pentru a supăra pe cineva. Cea mai mare parte dintre persoanele — să le zicem aşa — „infractoare la bunul gust“, este iertată pentru că n’o face din răutate, nici din lipsa desăvârşită a simţului frumosului. Le atribuim acestor persoane chiar mai mult, un dor de bine. Nu au însă tăria să înfrângă poruncile despotice ale modei. E despotă moda, a tot stăpână ? Ei bine, dorim să le dăm puţin îndemn celor ce vor să-şi arate libertatea de gândire şi de vedere. Sub pavăza frumosului, multe minuni se pot face. A. BORDENACHE ---------------------------------- ) Amânată pentru a doua oară din lipsă de concurenţi, se va disputa Duminică 14 August crt. Concursul este deschis tuturor piloţilor civili şi militari, români sau străini, de orice categorie. Ministerul aerului a dat autorizaţia piloţilor militari de a concura în această Cupă, înscrierea în cursă se poate face la Sediul F. A. R. R. str. Clémenceau No. 10 până cel mai târziu în ziua de 12 August ora 13, și nu comportă nici o taxă de înscriere. Buletinele cu timpurile declarate de fiecare concurent pentru acoperirea fiecărui sector, se vor înmâna directorului concursului la sediul F. A. R. R. în plic închis, în ziua de 13 August, ora 13. Imprimatele necesare înscrierei şi declarărei timpului, se pot ridica de la F. A. R. R. în orice zi de lucru între orele 9 şi 13. CONSTANŢA, 29. — Tribunalul militar al diviziei a 9-a, prezidat de d-l lt.-col. Mihail, a judecat ori pe Moţi Spakow, fostul campion naţional la toate categoriile, pentru incidentul provocat în localitate. La orele 6 seara, după o lungă deliberare, tribunalul a adus următoarea sentinţă: Condamnă pe Spakow la 2 luni închisoare pentru injurii şi la alte două D-l N. Lucescu refuză preşedinţia districtului Bucureşti Aseară, Liga de Sud a ţinut o importantă şedinţă, în care a fost ales ca preşedinte al districtului Bucureşti d-l Nicu Lucescu, fostul conducător al Unirii Tricolor. Aducându-i-se la cunoştinţă că a fost numit în această funcţiune, d-l Nicu Lucescu a comunicat că nu acceptă, sub nici un GHICA Timpurile declarate de concurenţi vor fi afişate la F. A. R. R., imediat după depunerea lor de către concurenţi, adică în ziua de 13 August crt., orele 13 şi jumătate. Plecările în concurs se vor da după ordinea descrescândă a timpurilor totale declarate. Amintim că Cupa Ghica se va desfăşura pe următorul traseu : Bucureşti-Constanţa 203 km. Constanţa-Galaţi 151 „ Galaţi-Iaşi 193 „ Iaşi-Cernăuţi 176 „ Cernăuţi-Cluj 247 „ Cluj-Timişoara 216 „ Timişoara-T. Severin 181 „ T. Severin-Bucureşti 274 „ Premiile puse în competiţiune sunt: Cupa Ghica, 25.000 lei; 10.000 lei; 15.000 lei şi orice alte informaţiuni la Sediul F. A. R. R. pentru ameninţare. Sentinţa a fost pronunţată cu majoritate absolută, fără circumstanţe atenuante. Tribunalul a contopit ambele pedepse şi a hotărât ca Spakow să facă numai două luni închisoare. Sentinţa i-a fost comunicată în arestul tribunalului militar. Spakow a făcut recurs. Până la judecare rămâne arestat, motiv, să preia conducerea districtului Bucureşti. Cea mai lungă cursă ciclistă a anului se aleargă mâine Pedistanţa de 265 kilometri, se aleargă mâine dimineaţă cea mai lungă cursă ciclistă, în regia celei mai vechi grupări din Capitală. Această mare întrecere ciclistă, la care participă alergători din toate categoriile, se dispută pentru a 15-a oară. La Sinaia, se va face o etapă de aprovizionare, pentru semnarea foilor de control. Parcursul circuitului este următorul : Piaţa Victoriei, Şoseaua Kiseleff, spatele Hipodromului Băneasa, Mogoşoaia Târgovişte, Pucioasa, Muntele Păduchiosul, Sinaia, Câmpina, Ploeşti, Tâncăbeşti, Băneasa la stânga, Bordei, Şoseaua Jianu şi sosirea la Statuia Eroii Aerului. RUGBY Stadiul Român—Viforul Dacia în cadrul serbărilor din Bragadiru Mâine, 31 iulie, în cadrul serbărilor sportive din comuna Bragadiru, se va desfăşura şi un match de rugby cu caracter de propagandă. Intre cele mai bune echipe ale Stadiului Român şi Viforul Dacia. In pauza jocului vor avea loc câteva concursuri de ştaftă şi două probe de 100 şi 400 m. plat. Ripensia vinde pe Schwartz Gruparea Ripensia a hotărît să vândă pe Schwartz, care intenţionează să se stabilească în Franţa. Dintre grupările cari se interesează de Schwartz este R. C. Liens, care a oferit Ripensiei suma de 65.000 franci francezi (aproximativ 400.000 lei). Ripensia este gata să-i acorde deslegarea, însă, nu se ştie dacă îi va acorda F. R. F. A.-ul extrădarea. Concursul atletic de mâine de la Ploeşti Liga de atletism Muntenia, organizează mâine 31 iulie, la Ploeşti pe Stadionul Municipal, un mare meeting atletic, rezervat exclusiv atleţilor din categoria II-a. Programul se va desfăşura atât dimineaţa cât şi după amiază şi constă din următoarele probe: 100 m., 200 m. 400 m., 800 m., 1500 m., 5000 m., 110 m. garduri, lungime, înălţime, prăjină, greutate disc, suliţă, ştafetă 4 x 100 şi ştafetă suedeză 400 x 300 x 200 x 100. Iau parte cluburile Venus, Viforul Dacia, C. F. R., Victoria şi Metropola. Reuniunea internaţională de box de la Ploeşti Pe Stadionul Regele Carol II, din Ploeşti, are loc mâine după amiază o reuniune internaţională de box, în regia grupării „Prahova Box Club“. Programul a fost cât se poate de bine alcătuit. Cheo Morejon va boxa cu Vasile Şerbănescu fost campion naţional, care suplinează pe Spakow. Celelalte matchuri sunt: Gheorghe Popescu, care îşi va verifica forma înaintea matchului cu Gino Cattaneo, fost challenger la titlul continental la cocoş, întâlnind pe Petre Doicescu, Aurel Corăscu—Aurel Climan. Toate matchurile în câte 10 reprize a 3 minute și încă 4 matchuri de amatori. TENNIS Polonia conduce cu 1-0, în matchul cu România BRAŞOV, 29. — Matehtul de tennis dintre reprezentativele Poloniei şi României s’au bucurat de o inaugurare strălucită. Primul match s’a petrecut între Bawarosky (Polonia) şi Schmidt (România). Lupta a fost emoţionantă şi finalmente victoria a revenit polonezului, care a câştigat cu 6-2, 7-9 6-3 6-1. Al doilea match, dintre Tănăsescu şi Spychalla, s’a terminat cu 3-6, 8-6 4-4. Primul set a revenit polonezului, al doilea lui Tănăsescu, iar al treilea nu s’a putut termina din cauza întunericului. Azi se joacă în continuare matchul întrerupt ori şi partida de dublu. Telefon Club nu se desfiinţează Echipa Telefonistă nu se va desfiinţa, ci îşi va continua activitatea, nu în Divizia B., ci în campionatul districtual. Azi, începe la Cernăuţi, matcul atletic dintre cele două reprezentative ale României şi Poloniei Azi a început la Cernăuţi, matchu atletic dintre Polonia şi România. Vecinii noştri au trimis cea mai puternică naţională care cuprinde elemente de valoare europeană. Din echipa noastră vor lipsi: Dejenariu, Covaci, Hawaleţ, Cristea Anton şi Eilhardt. Handicapul ce-l are de suportat echipa noastră naţională, e enorm, dacă ţinem cont de valoarea ce o posedă atleţii polonezi. Polonia va fi reprezentată de următoarea echipă: 100 m. : Trojanawsky, Danowsky ; 400 m.: Sliwak, Mittelsted, Drodawsky; 800 m. : Kucharsky, Soldan, Winlesky, Garezinsky ; 1500 m.: Soldan, Staniwsky ; 5000 m.: Şoldan, Herman Wirkus; 110 m. garduri: Haspel, Niemiec ; Ştafeta Olimpică : Kucharsky, Slivak, Trojanowsky, Danowsky ; înălţime: Rajsk şi Kalinowsky ; Lungime : Hoffman ; Prăjină : Mucha, Pankowisky ; Disc: Fie. doruk, Prasky; Suliţă: Mikrut, Sokolowsky; Greutate: Fiedoruk şi Prasky. Iar selecţionata noastră va avea înfăţişarea : 100 m. : A. Cristea (Venus), Liesol (SGSB) ; 400 m.: Iordache, Nemeş (St. R.) ; 800 m.: Nemeş, Lăpuşan ; 1500 m. : Kiss (UDR), Radu Ioniţă (Astra Br.) ; 5000 m.: Dinu Cristea (St. R.), Radu Ioniţă (Astra Br.) ; 110 m. garduri: Maesciuc (D. V.), Krupka (rez.) Herold (Astra Br.) Lungime : Ionescu St. (Venus) ; înălţime : Stoichiţescu, Herold ; Prăjină : Eilhardt (Recaş), Jekel (SGSB) ; Triplu salt: Calistrat (V. D.), Tolsky Greutate: Gurău (CAB), Schullen (SGSB) ; Disc : Borcoman, Schulleri şi Gurău (rez.) ; Suliţă : Vămanu (St R.), Hockei (CARecaş) şi Slobozeanu (St R.); Ştafetă 800 x 400 x 200 x 100 • Lăpuşan, Nemeş, Iordache şi Liess- Spakov a fost condamnat la 2 luni închisoare . Fostul campion naţional a făcut recurs — DIFERITE