Vocea Covurluiului, iunie 1885 (Anul 13, nr. 2760-2783)
1885-06-11 / nr. 2768
VOCEA COVURLUIULUI au încheiate cu noi convenţiuni e comercia. Circulara înştiinţază pe şefia vamă că orice marfă trebue săi însoţită de un certificat de ori şi în regulă, legalisat şi în mod cartenticitatea lui să fie bine stabilitor, aceştia sau liniştit, fără ca în acest restimp ordinea să fi fost tulburată un singur moment. — Sâmbătă seara D. general Radu Mihaiu, ministrul lucrărilor publice, a plecat la Buhuşi în judeţul Neamţ. — Cetim în Românul : MM. LI. Regele şi Regina nu vor sosi în căpitală decât Vineri sau Sâmbăta viitoare. — D. Ioan C. Brătianu, primul ministru, a avut Vineri seara acasă la D-sea o întrevedere cu D. Thoma Brătianu, secretarul general al ministerului de finanţe, şi cu D. colonel Pastia, directorul general al poştelor şi telegrafelor. — Ni se afirmă că acum câtva timp legaţiunea austro-ungară din Bucureşci a trimis pe un supus ungur la Pesta pentru a lua înţelegeri cu guvernul de acolo în privinţa mijloacelor mai nemerite pentru popularisarea în România a cestiunii încheierii unei noue convenţiuni comerciale cu Austro Ungaria. — Aflăm că D. Suzara, consul general austro-ungar la Bucureşci, a adresat celor mai însemnaţi comercianţi supuşi austro ungari din capitala României o circulară, invitându-i la D-sea spre a discuta împreună şi a cunoasce opiniunile lor în privinţa convenţiunii comerciale. — După cum am spus deja, Vineri era dina fixată, pentru a treia oară, spre a se examina studenţii pentru cursurile anului al treile de drept. Dar nici de astă dată n’au avut fericirea să se veda scăpaţi de acest examen. D. C. Nacu, fiind ministru, n’a putut veni să examineze pe studenţii din anul al treile de drept, dar a anunţat că nu poate veni şi a cerut a fi înlocuit. Ceia l’alţi două profesori, D-nii Şendrea şi Vericeanu, n’au venit nici D-lor. Şcie are D. ministru al instrucţiunii ceva despre toate aceste ? Dacă nu şcie, este rea destul, câci cestiunea merită din parte’i mai multă atenţiune de cât aceea de a cunduce opiniunile politice ale înveţâtorilor rurali. Dacă ştie, de ce n a luat măsuri ca să împedice repeţirea pentru a treia oară a acestui fapt. In orice cas înse ar fi bine ca D sea să ia disposiţiuni ca studenţii să nu mai vină în deşert şi joia viitoare, pentru când s’a fixat examinarea lor. — D. prefect al judeţului Tulcea a trimis D-lui ministru de interne telegrama urmatoare : In visitarea localităţilor infectate de locuste din plasa Sulina, pe drumul Ivanei, am dat de o întindere de pămînt acoperită cu locuste, ieşite neapărat din vastele bălţi şi stuhării ce are acea plasă. Pentru exterminarea lor absolută, necesitate de braţe. Neavând de unde să le mai iau, rog dispuneţi ca regimentul 8 să trimită cel puţin 80 de oameni în acea parte, mai cu samă că şi la Cara-Harman se simte o asemene necesitate. In urma acestei telegrame sa dat ordin ca în cel mai scurt timp să se pună la disposiţiune numărul trebuitor de soldaţi pentru activarea distrugerii locustelor. — Cetim în L'Indépendance roumaine : Tribunalul de Braila a declarat pe comercianţii din acel oraş L^st şi Moscovici În stare de fab’t*. $ — După Intoarcerea M. S. Regelui se vor face numeroase permutări și numiri în magistratură. — I. P. S. S. mitropolitul primat va părăsi capitala înJune de la iulie, ducându-se la băile din străinătate — Sâmbătă s’a ţinut un consiliu de miniştri sub preşidinţa D Iul C. Brătianu. Afici la IMC Bucureşci că guvernul român se o dă actualmente cu modificarea legii relativă la moştenirea de proprietăți rurale. Guvernul ar dori să o modifice în sensul ca străinii să poată lua în stăpânire proprietăţile ce le revin ca moştenire. Aceasta modificare ar implica şi pe acea a articolului 7 din Constituțiune, şi se asigură că D Busch, noul ministru plenipotențiar al Germaniei la Bucureşci, a primit instrucțiuni de a susţinea pe guvernul român în încercarea aceasta. — Monitorul oficial publică un comunicat la adresaZiarului Romania, urmat de un tablou prin care probeaza că nu este adevărata aserțiunea menționatului car ar fi deturnat de la destinațiunea lor fondurile create prin emisiunea de rentă amortisabilă de 5%. D D-nii I. Ciolac și C. Leca au fost numiți comisari ai guvernului pe lângă casa de credit agricol din județul Botoşani. D. C. Toneanu,administrator al casei de credit agricol din judeţul Tulcea, iar Dnil Hagi Dimitrof şi Sotir Grimani, comisar al guvernului pe lângă acea casă. — Răsboiul află că ministrul agriculturei s’a hotărît să consulte experienţa şi păsurile celor ce au întreprins industrii în ţară, şi a adresat o circulară prefecţilor de judeţe, invitându-i să -i comunice numele proprietarilor de fabrici sau stabilimente industriale mai importante din localităţile ce administreaza, pentru ca ministeriul să pută convoca pe industrialii de frunte la o comuna înţelegere asupra proiectului relativ la încurajearea industriei naţionale, proiect care are de gând să se presinte în viitoarea sesiune a Camerilor. — Curierul financiar află că direcnea generală a vămilor a adresat la curent diferiţilor şefi de vamă o circulara pentru al informa că de la 1 iulie viitor vor avea a aplica tariful general din 1970 la toate puterile, cu excepţiunea Austriei, Germaniei, Angliei şi Belgiei, ţori cam Vaccinarea Cliclereî. D. Pasteur a primit de la doctor Ferran urmatoarea scrisoare : »Resultele obţinute devin din în ce mai elocvente, şi ceea ce s petrecut la Aliza s’a repetat şi în l’alte oraşe. Vaccinaţii aparţin ii deosebire tuturor claselor sociele Cu toate aste în mai multe locuri mai mulţi cari s’au vaccinat au o cei săraci, fără ca resultatele si ceteze a fi într’un grad înalt su focetare.* Doctorul Ferran, deşi constaiji o singură inoculare este de ajun voi cu toate aste să se practice ;a doua, pentru ca preservarea să f complectă. »Cu chipul acesta voi ajungi un succes tot atât de absolut , acela pe care l ai obţinut D-tea o tra bacterideî turbării.“ Apoi reia : »In urma unui ordin al minul rului de interne, ordin inspirai i uisce date eronate, altoirea antic lerică a fost oprită. Duelul car. 3 rădicat între autoritatea superioi mine are drept causă critica p«h [, ce am făcut contra unor măsuri nitare pagubitoare luate de un m ii tru reu consiliat. Dacă nu are.‘|* unica causft, ea a servit cel puţi pretext prefectului nostru, care r în urmă s’a rgâţat de un fapt (1 care este cu neputinţă a se si e i argument împotriva metodei aut. 4 lerice. Faptul este următorul: ?i caşuri de boli ra urmate de oi se declaraseră într’o familia, iubiri rămaşi în viaţă fură supun torii. A doua ij1 de vaccinare a bolnăvit alţi doul de cholerat muritabil misiunea delicată cu care complicele ei o însărcinase... Odioasa femee, un moment liniştită prin sângele rece a falsului comte, prin siguranţa ce arăta, simţise toate temerile revenindu’l când se află singură în birja ce o ducea atât de iute cât putea calul în strada Sântului Iacob, locuită de nepotul mardusului, nepotul omului care o iubise atât, şi pe a patrul nume îl vestejise, pe a cărui bătrineţă o sdrobise cu atâta indifereaţă şi cruzime. Acum când putea cugeta în voe la pericolele de tot felul ce se iviau inaintea el si a miserabilului seu amant, era în adevăr înspăimintata. Nu are casul pedepsirii suna in fine pentru amindoui ? Nu puteti scăpa de destinul lor decât prin o nouă crimă, prin martea nepotului; cârgele junelui sar uni cu acel a bătrînului pentru a striga răsbunare. Nu era greşala lor in adevăr, dacă marchisul trăia încă. Imperia era superstiţiosă înainte de toate. Credea cerul pânditor la fiecare din relele omenirii, înregistrându-le cu îngrijire pentru a le pedepsi când momentul va fi sosit. Şi acel moment nu se apropia pentru dînşii ? Birja ce urcă rapide printre stradele pline de trasuri şi trotoarele pline de lume. Soarele lucra încă; oglinzile şi gianrile din Dans se inteiau în aeru limpede. Era în afară o animaţiune ca de sărbătore, produsă de acea frumosaji de ierna. Dacă ar fi avut spiritul liniştit, ar fi respirat in voe, sar fi bucurat de acea atmosferă uşor aurită, ca şi ceia 1’ulţi, ca şi maserabilii pe cari birja sta ameninţa de a i sdrobi la fiecare moment. Linişcea conşciinţei este ca în realitate bunul cel mai preţios a vieţel ? începea a crede. I venia să dea în jos giamul trăsurei, să se plece și să strige : — Li gara Lymului ! Voia să fugă, să lase pe complicele seli a se scapa cum s ar pricepe. vnse un sentiment de pudure, aproape de rușine, o opri. Ar fi laș ! Ea era care 1 perduse. Trebuia mai întăi sa încerce totul pentru a l scăpa. Mal tânjiti ar vedea. Nu l iubit«, nu l iubise niciodată. Numai ambiţiunea o cătuşise... iubirea de argint. Şi acum când avea totul ce t| I dori, zăria ca în satisfacerea datei goliului şi lăcomiei sale uu gi bucuriele ce spera. Asta nu era bună de loc. Avusese momente, în iJileții de spleadere, când regretase , pline de sora petrecute în Neam pe marginea marii, între pescar. Și cu toate aceste în acel mon diusa nu se temea de nimic. Nici o remușcare de crimă mm na d asupra ei. Astăzi totul o înspăimînta, tod făcea să tresară. Nu se mai chiama a trăi ! h u smulsă din aceste cugetării» oprirea bruscă a trăsurei. lTivi în jurul el cu un aer îif mîntat. Se afla în un loc, în o straifr uu o cunoscea, unde uu fusese I odată.