Vocea Covurluiului, septembrie 1885 (Anul 13, nr. 2835-2859)
1885-09-12 / nr. 2844
ANUL XIII. — Nr. 2.344. s O N A M E N T pentru România un an ... 20 lei 6 luni ... 16 * Sî pag. IV premiul trii abonajilor pentru străinătate un an ... 34 6 luni ... 17 * Abonameritel se in Galaţi la Adnistrațiunea "^aru" , în districte la loiuirile postale. Redacțiunea : 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL JOI, 12 SEPTEMBRIE 1885, anuncib linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , INSERTIUNI 51 RECLAME Pagina III : 80 ban La Cronică : 2 lei Repeţiunie se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusă. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. | Administrațiunea : 22, str. Mare. Telegrams Serviciul partie, al ‘Vocii Covurluiului, AGENȚIA HAVAS. ! SOFIA., 21 Septembrie. — (Aceastà epesâ a plecat dia Sofia U2L Sept. rele 1. 15 serd, și s’a remis Agenției avas la 22, 10 ore ditulgeța ) Prințul a întrat în Filipopole la 0 ore Dupa Te Demn solemn ce s va cânta la catedrală, prinţul se ace la conac pentru a primi guverul provisoriu şi înaltul cler, st VIENA, 22 Septembrie.— Intr’o inruuire ce s’a ţinut ieri partidul stânci s’a divisat in două fracţiuni, din cari una va fi desemnată de acum nainte sub numele de »partidul gernan austriac“, iar ceealaltà sub numele de »partidul german“. ATENA, 21 Septembrie. — Evenimentele din Rumelia pricinuesc în Grecia o emoţiune viuâ. Ieri preşedintele consiliului de miniştri, D. Delyannis râspunzând organisatorilor unei manifestaţiuni care ar avea de scop sa sileasca pe guvern să apere drepturile elenismului, a (}*s că speră să veda pe puteri mănținend statuquo, dar că la caşul contrar Grecia s ar vedea Aita să se supue opiniunii publice, şi că prin urmare guvernul, in prevederea caşului când echilibrul oriental ar fi distrus, a hotarît să amâne orice reducere a armatei şi a materialului de resbel. Manifestanţi numeroşi percurg stradele. LONDRA, 22 Septembrie. Glimes primeşte o telegramă din Belgrad, care spune că regele Serbiei ar fi dis cu dacă mişcarea insurecţională se va propaga, Macedonia va fi obligată să lucreze, numai dacă Europa nu va sili pe toate popoarele din peninsulă să stea liniştite. Ziarul Cetăţii sfătuieşce pe Turcia să nu intervie şi să aştepte hotărîrea puterilor. LONDRA, 22 Septembrie. — Intr’o a doua ediţiune limes recunos ce că situaţiunea s’a modificat în Balcani de când s a semnat tratatul de la Berlin, şi adaogă că dacă Europa nu poate să lase să se rupă acest tratat, ea poate cel puţin sa’l potrivască după împrejurari. Acelaşi diar n’aprobă propunerea ce o face Rusia de a depune pe prinţul Alexandru, câci o asemene măsura n’ar face de cât să mâreascà desordinea. PESTA, 22 Septembrie. — Guvernul ungar a oprit intrarea în Ungaria, pană la un nou ordin, a viței de viă, a florilor, a fructelor și a ierburilor provenind din România Numai plantele medicinale scapa de aceasta prohibițiune. ROMA, 22 Septembrie.— La Sterna află că 9 batalioane au debarcat la Messina, pentru a menţinea ordinea şi libertatea comunicaţiunilor în Sicilia. Oraşul e mai liniştit ca înzilele trecute. Trenurile cari vin din Palermo sunt escortate de soldaţi pentru ca glota sa nu le împedice să între în Mesina. CATANA, 22 Septembrie. — Ieri trupa a trebuit sâ împrăştie adunarea care voia să se opună la intrarea trenului în gară. Două persoane au fost omorîte. BENEVENT, 22 Septembrie.—Sguduituri tari provenind din cutremure de pămînt s’au simţit ieri şi a Ji. Oraşul e distrus pentru a 7-a ora de două secole. Locuitorii stau în mijlocul câmpiilor. SOFIA, 22 Septembrie.— Un ucaz princiar amână deschiderea Camerelor pentru 24 ore, deoarece cea mai mare parte din deputaţi nu sosit încă la Sofia. VIENA, 22 Septembrie.— Se depeşază din Belgrad Conrespondenţei politice că consiliul de miniştri a ţinut sub preşedinţi regelui o lungă şedinţă, în urma căreia a apărut un ucaz regal ordonând mobilizarea trupelor şi convocând Scupcina la Niş pentru 1 Octombrie. ROMA, 22 Septembrie. — Buletinul sanitar de la 21 provincia Palermo 216 caşuri, 117 morţi. A se vedea ultime seri telegrafice pag. III. GALAJI, I Septembrie, 1985. Am anunţat în diferite rânduri că comisiunea instituită de ministeriul domenielor pentru studiarea mai multor proiecte economice, ce acest minister are de gând a supune Camerelor în viitoarea lor sesiune, lucreazâ mereu. Ca un contrast cu neactivitatea ce domnesce în celelalte ministere, la departamentul domenielor se lucreazâ. Mai multe proiecte noue sunt anunţate. Iată ce s’ar fi proiectat până acum : Ca ministerul să cumpere de la o fabrică din ţară (care ?) maşini agricole şi să le împărţască cultivatorilor cu preţuri cât se va putea mai ieftene. Aceste maşini să se lucreze după modeluri anume date de o comisiune specială. Sâ se desvolte Casele de credit agricol şi să se pună în posiţiune de a da resultate mai bune decât până acum. Să se transformeze şcoala de agricultură de la Nerestréa în şcoala superioara agonomică, în care să nu între decât bacalaureaţi, iar profesorii ce nu se vor găsi în ţară să se aducă din străinătate. Fără a intra pentru moment în apreciarea utilităţii tuturor acestor proiecte, şi presupuindu-le pentru moment ca utile, am întreba dacă vom avea fericirea de a vedea vr’o dată pe vreunul pus în aplicare. Vom vedea. Cronica, locaţia. — Aflam că una sută soldaţi din regimentul 6 Focşani, sub comanda unui capitan, au plecat cu ordin a se pune la disposiţiunea prefectului de Bacou. Nu ştim încă causa. Evenimentele din Balcani. Filipopole 22 Septembrie. — Prinţul Alexandru a sosit aci asera. Clerul cu facle şi cruci, îmbrăcat în odâjdii, şi o mulţime imensă de copil cântând osanale, în sunetele tuturor clopotelor, l’au întîmpinat afară din oraş. Trăsura prinţului Alexandru a fost luata pe braţe. Toata noaptea oraşul a fost iluminat. Mii de oameni de prin prejur sosesc mereu aci. 10 dragine de trupe bulgare şi vre 2.000 de voluntari sunt la Tatar. In urma Feliei» «VOCE CQVURLUIULUI, 29 akraiA DIAVOLULUI SA.TJ SACRIFICIUL FILIAL Traductions de B. IONASCU PARTEA II. IV Proniera Cum cretji să întrebuințezi libertatea ce ceri ? — Asta me privesce. Nu mai e întrebare ce’mi faci, milord, e un interogatoriu. — Nici de cum, Doamna , interesul ce’mi permit a avea pentru D-tea Zuhar de la prima vedere, dicteazâ singur cuvintele mele. Și apoi, lasămă să’ți spun, în lagărul lui Waschington, nu e loc pentru femei. D-tea eșci, aici, în mijlocul unui mare oraș, având la îndemână tot ce’ți trebue pentru existență și tot ce poate aprecia o jună femee de etatea D-téle și de rangul D téle. Pentru ce nu rămâi ? — Cine ’ți spune că nu mă voi ntoarce ? — Atunci vrei un bilet de trecere permanent ? Asta nu se poate. — Ba un simplu bilet de trecere. — Nici asta. — Atunci, milord, sunt în adevăr prisoniera D téle ? — Da, D-nă, pe cuvânt, dacă dorescl. — Nu, câcî voi face totul în lume pentru a scăpa. — Nu vei isbuti. — Cine ştie ? — Eu ţi-o spun. — Voi aştepta, atunci... — Ce? — Ca Americanii să ia Filadelfia. Clinton îşi muşcă busele. Sună şi chiemă pe unul din adjutanţii sei de câmp. — Permiţi ? —râse el. Și duse la extremitatea salonului pe ofiţer cu care vorbi câteva momente încet. Apoi, întorcendu-se la Elisa : — Doamna, (‘8e el) de oarece atentez pentru câte va (Jie numai la Independența D tele, mă silesc să te fac a uita asta în conveniență necesara. Dacâ bine-voeșcl a lua osteneala de a urma pe Domnul, te va conduce aici aproape, iu o mică vilă, în care te rog sa locueseî, și care e cu totul la disposițiunea D-tele. Elisa înțelese imposibilitatea luptei și se resemnă. — Mă supun, milord,zise ea. — îmi vei permite, doamna, să vin câte o dată a întreba de starea sănătății D-tele ? — Milord, prisonierul nu e de loc liber a se feri de visita temnicerului seu. Clinton se înclină profund înaintea Elisei care ieși precedată de adjutant și urmată de Wilson. — Dle Wilson ! strigă generalul mai înainte ca ușa să se închidă după nefericitul căpitan al Atlanticei. Wilson se întoarse destul de supărat. — Milord ? — Afacere de serviciu, scumpul meu, îi z J'se generalul cu un zimbet sîzător. Meditez o mişcare asupra New Yorkului, şi am depeşe importante de trimis în acel oraş. Nu le pot încredinţa unui curier, de teama