Vocea Covurluiului, noiembrie 1885 (Anul 13, nr. 2886-2911)
1885-11-26 / nr. 2907
ANUL XIII. — Nr. 2.907. ABONAMENT pentru România Pe un an . . . 20 lei , 6 luni . . . io « VeSî pag. IV premiul cent abonajilor pentru străinătate Pe un an . . . 34 leî , 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac in Galaţî la Administrapunea Siatului, în districte la binourie postale. Iledacţiunea : 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. MARTI, 26 NOUEMBRIE 1885. anuncie 1 linia petit 1 Pagina IV : 40 banî , III: 80 , f INSERŢÎUN1 Si RECLAME ^ Pagina III : 80 bani . La Cronică : 2 le. I Repejirile se fac cu 1 rabat Însemnat. a Scrisori nebancate f se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. li v'|S|«r® li APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. | Administraţiunea : 22, str. Mare. Telegram© Serviciul partie, al «Vocii Covirluiului, AGENŢIA HAVAS, BUCURESCI, 5 Decembrie— I i şedinţa de astăzi a Camerei D. N. Ionescu a cerut din nou să i se comunice actele diplomatice în privinţa dărîmârii cetăţilor de pe malul drept al Dunării şi altele relativ la ultimele evenimente din bulgaria. S’a adoptat propunerea pentru revisuirea regulamentului Camerei şi numit în comisiunea care să propună punctele de revisuit D nila Ionescu, I. Codrescu, V. Lascar, C F. Robescu, I. A. Sturza, R. N. Locasteuu şi A. Marghiloman. D- raportor E Costinescu a dat cetire projectului de răspuns la mesagiul tronului, care se va pune în discuţiune Mercuri. — Senatul a decis să se discute de urgenţă în secţiuni proiectul contra cumulului. In urmă a votat mai multe proiecte de interes local. - raportor Eăiatescu a dat cetire proiectului de răspuns la mesagii. CONSTANTINOPOLE, 5 Decembrie.— Gradban eftmndi, careta fost depinând în Rumelia în cuatitare de demnisar-ajutor, e numit comisar imperial pentru domeniile Soţie), vilo locuind pe Nihnd paşa. CONSTANTINOPOLE, 5 Decembrie.— O circulara a Forţei notifica puterilor că sultanul, iar nu prinţul Alexandru, trebue să reguleze cu Serbia cestiunea de armistiţiu. Anglia a cerut Forţei de a propune întrunirea unei noue conferenţe ce s’ar ţinea la Londra, dar Forţa nu pare dispusă a primi acest din urmă oraş ca locul unei conferenţe. BUCUREŞCI 5 Decembrie. — Şeriile cele mai alarmante au circulat atâi în oraş în privinţa sănătăţii împăratului Germaniei. Informându-ne, putem afirma că aceste şerii nu sunt întemeiate. LONDRA, 5 Decembrie.— Liberalii aleşi sunt acum în număr de 309, conservatorii 24 şi Irlandesi 66. MASUAH, 5 Decembrie. — Generalul italian care comanda la Masuah a luat direcţiunea serviciului administrativ local, dar declarând guvernului egiptean ca nu voeşte să vatăme drepturile suverane ale sultanului. Guvernatorul a cerut să între în Egipt cu 180 soldaţi egipteni, iar soldaţii neregulaţi, cari sunt în număr de 4 sau 5 sute,au trecut la solda Italiei. ROMA, 5 Octombrie. — In Cameră D. Depretis, preşedintele consiliului, răspundend unei interpelări a D lui Caizi relativa la ocupaţiunea Masuahulul, decra că e partisanul politicei coloniale comerciale şi nu al politicei comerciale de cuceriri, adaogând că ocupaţiunea Masuahului a fost un fapt special devenit necesar prin circumstanţe speciale. Maistrul afacerilor străine, comtele de Robbant, declară din partea sea ca e de acord cu D. Depretis, că va urma politica D-lui Mancini, și adaoga că trebue sa imieze pe Germania, a cărei acțiune protectoare urmeaza acțiunii comerciale a naționalilor sei. D. Caizi întrebând dacă Italia va retrage trupele sale din Masuah, comtele de Robbant răspunse că, când ondrea sea este angageatâ şi o naţiune a plantat drapelul seu undeva, ea nu’i mai retrage. ST.PETERSBURG, 6 Decembrie. — Gazeta de Joseya, vorbind de so raațiunea adresată principelui Alexandru de comtele Khevenhilller, dice că nimene nu şoie pânâ unde sr putea merge resbelul, şi că victoriile Bulgarilor nu pot fi anulate în numele unor combinaţiuni politice orecari. A se veea ultime seri telegrafice pag. III. GALAI, 21 Novenbrie 1885. Acum câteva zile am anunţat că comitetul ales de toate nuanţele liberale din oposiţiune a terminat dvia programul seu, care se va publica în curând. In adevăr Sâmbătă eî a apărut în ziarele Naţiunea şi Românul sub semnatura D-lui Dim. Brâtianu, ca preşedinte al comitetului. Acest program este forte lung spre a’i putea reproduce în cedrul restrins alparului nostru. Ne vom mărgini dar a reproduce numai părţile privitoare bimpolitica economică şi cea relativă la desvoltarea şi realiarea porturilor române Galaţi şi Braila. O facem acesta cu atât mai multa plăcere, cu cât aceste idei le am susţinut totdeauna în colonele acestui chiat. Programul enumeră în 17 puncte cari sunt ideile partidului liberal şi arată că liberalii se despart de D- prim-ministru I. C. Brâtianu pentru că s’a îndepărtat cu totul de aceste idei, şi prin urmare nu mai este representante partidului liberal naţional. Programul, arătând că D. I. C. Brătianu a călcat în piciore toate legile țerei, face apel la toate celelalte partide și la toți Românii în genere spre a lucra pe căi legale pentru răsturnarea sea de la putere. Venind la Gestiunile economice, se rosteșce astfel : Sub pretext de legi operatoare comerţului, agriculturei şi industriei române, guvernul chiar prin aceste legi a mai înăsprit situaţiunea noastră economică, favorisând activitatea şi desvoltarea comercială şi industrială a Statelor cari ne tot iu şi nu ne dau nimic. Dovada : desfiinţarea porturilor france, care după sine a adus uederea oraşelor noastre dunărene Galaţi şi Brăila. Dovadargea care putem face că exclude din ţ£ra nostru industria francesă şi care a tras după sine închiderea porturilor francese pentru produsele pâmîntului nostru, provocând astfel teribila depreciare a acestora. Voim legi cari să avoriseze năa- renda nóstrá, industria şi prin urmare şi deosebitele meserii. Voim ca politica nóstrâ economică să fie nesperat naţională; ea să fie condusă numai în vedirea desvoltârii avuţielor nóastre naţionale. In convenţiumie ,comerciale ce vom înceia cu Statele străine revendicăm pentru ţară o deplină autonomia a tarifelor, după exemplul adoptat astătei de celelalte naţiuni comerciale. Înţelegem şi voim a se da exportului nostru toate înlesnirile şi îmbunătâţirile pe cari le are în alte ţări comercial internaţional. Caile ferate prin înseşi ele nu trebue să fie un ram de venit propriu -zis pentru casa Statului, ci trebue numai să contribue la sporirea şi crearea celorlalte sorginţi ale avuţiei, şi a Statului şi a particularilor. Reclamăm clar scăderea tarifelor pentru exportul productelor pămînFolio!» * VOCII COVURLUIULUI, »BANII DRACULUI Traduc Jiune de ST. P. BURGHELEA, PARTEA 1. Ursula de Maurienne (Irmare). Și fiindcă nu i se răspunse, reluă : — Domnii au mai venit vr’o dată în frumoasa noastra ţară? In acel moment nouil veniţi erau ocupaţi ascate lungile mortale cu cari erau îmbrăcați și apareau cu toba ținută a ofițerilor de marină. Unul din el se întorse. — Așa dar ne am schimbat mulți ani, întrebă el, de nu ne mai Cocoșci ? —• D. Jean ! striga atelierul mirat și vesel în același timp. D. comte de Maurienne, zise el.. și D. Henric de Frégibert ! Atelierul nu se înșelase. In adevăr avea înaintea lui pe comtele Jean de Maurienne, fiul principelui de Modana, împreuna cu Henric de Frégibert. Jean și Henric erau rude de aproape Dar mai mult amiciția decât rudenia îl legase din etatea lor cea mai fragedă. Iși făcuseră studiere în același institut, și se preparaseră împreună a urma aceeaşi carieră, a marinei. Cei două veri erau aproape de aceeaşi etate. Poate că Jean era ceva mai mare. Avuseseră norocul de a nu fi separaţi niciodată. La 28 ani, când îi vedem pentru prima oară, fuseseră amîndouă numiţi după alegere locotenenţi de vas în aceeaşi promoţiune, şi profitat! de o lună de concediu ce li se acordase. Pe când noi dăm asupră-le amănuntele ce s’au cetit, junii se puseseră la nesa şi începuseră a da un asalt înfricoşat cinei ce li se servise. — Dracul să ia încapăţinarea reaJise Jean de Maurienne. Dacă m’aș fi lăsat, ași fi trimis a fi diminață o depeșă tatălui cui. — Dar surprinderea ce ar fi de venit ? — Frumoasa surprindere...Ma bine era să avem trăsura, și astă seara am fi cinat la Crox Miracle în loc de a sta în acest otel. — Jngratule ! reluă Henri turnându’şi un pahar de vin din ţară..., nu suntem de loc rou în acest otel. Am fi chiar foarte bine fără sgomotul ce se face în sala de alăture.., la adevăr o voce tare şi plină, a lui Pascal, se rădica peste celel’alte. Milionarul socialist o cânta pe aceeaşi strună... struna frăţiei și a egalității... a încrucișării raselor umane... a unirii păturilor vechi cu cele noue. — Bun ! zise Jean cu o mină de despreț, e un banchet politic, un discurs de candidat... — Taci ! reluă iute D. de Prégbert scoborînd vocea și impunend tăcere cu un gest amicului seu, s’a pronunțat numele tatălui tău. Cei doui tineri tăcură și ascultară cu atențiune astă dată, plecându-se spre sala mare unde era serbarea. In adevăr o voce deosebită de cea d’tatăl, încurcată ca a unui om pe jumătate beat, tăiase cuvîntul oratorului. Era vocea lui Colomban. — Aide , bunul meu ! striga el Raj Haci