Vocea Covurluiului, ianuarie 1886 (Anul 14, nr. 2934-2958)
1886-01-01 / nr. 2934
VOCEA COVURLUIULUI --- I I ■nun , . uaxir* D-lor ofiţeri străini care au asistat la experienţele cupolelor de la Cotroceni. E. S, general de artileria Djemal* paşa, delegatul din partea Turciei, şi D-lul colonel de geniu Caft’arel, din armata francesă, ordinul Steaua României în gradul de comandori. D loi locotenent colonel Daraanbey, căpitan de fregată, al douele delegat al Turciei, locotenent-colonel Tobie8Cu din armata danesă, locotenent-colonel Wooduin delegatul Olandei, și D-lul major de artilerie baron Fuchs de Bimbach und Dornheim, din armata germană, ordinul Corona României în gradul de comandori. Ia finea lor căpitan Rommel, din comitetul inginerilor din armata germană, căpitan de artilerie Scherer și căpitan de geniu Snyders, ambii din armata olandesă, căpitan Leisner, din armata danesa, și căpitan Welikeko, din armata rus'., ordinul Corna Rominiei în gradul de ofiţeri. — După terminarea prânzului de Sâmbătă dat la palat, toţi unii ofiţeri străini au exprimat M. S Regelui simţimintele lor de recunostinţă pentru înalta bună voinţă şi primirea binevoitoare şi afabilă ce le au făcut ofiţerii români. — D. major baron Fuchs de Bimbach und Dornheim, delegatul Germaniei, a părăsit capitala cu trenul de Roman de Sâmbătă seara. Tot atunci au părăsit capiula cu trenul Fulger D-nii ofiţeri din armata olandeză. — D. Eg. Stătescu, ministru al justiţiei, a convocat pentru ieri, la 2 ore, mai mulţi magistraţi de la Inalt* curte de casaţiune, Curtea de apel şi câţiva jurisconsulţi al baroului capitalei pentru a discuta asupra organisant magistraturei. Sirea dată de L'indépendance roumaine cu privire la transferare* D lui M Glidmegeanu de la Severin | L Târgu J . este o pură născocire. — Sâmbătă M ÎL al Italiei S. R gele Humbert i trimit in audienţă so- spi lemnă pe D. Al. Pirgino, care a remis M S Regelui Italiei scrisorile sale de acreditare în postul de ministru plenipotenţiar al ţ€rel la Roma. — Aflăm că D. Luca Ionescu, şeful divisiunii administrative din ministerul de interne, este însărcinat să îndeplinească provisoriu funcţiunea de prefect al judeţului Vaslui. — Sâmbătă, 28 Decembrie, s’au făcut alegerile de deputat la colegiul I de Muscel şi a unui senator la colegiul II de Teleorman, luă resultatul acestor alegeri . La colegiul I de Muscel a fost ales deputat D. Ilie Protopopescu cu 75 voturi, contra D-lui C. Titopoleos care a Întrunit 19 voturi. Senator la colegiul II de Teleorman a fost ales D. general Berendeiu cu 101 voturi din 101 votanţi. — Cetim în Epoca : Decretul pentru numirea D-lui Cernât ca ministru de resbel pare că ar fi sub semnat de mult, dar nu s’a publica până acum din causă că D sea refusa de a se supune condițiunii ce i se impune de a primi pe D. general Falcoianu ca șef al marelui stat-major al armatei. Dacă D general Cernât nu se hotăresce să primeascâ aceastâ condițiune, apoi nu va fi numit ministru de resbel. — Cetim în România liberă. Cercetarea proiectului de lege asupra învățăraîntului de cătră comisiunea convocată la D. Sturdza s’a sfârşit Duminecă seră, după patruJile de lucru, rămâind ca autoritatea școlară să armoniseze proiectul în raport cu modificările introduse prin comună înțelegere. Intreaga lege va fi încheiată in vre ISO de articole. — Printre nouele numiri în ordinele noastre naţionale, cari vor apărea de anul nou, semnalfim pe acea a D lui Gréard, rectorul Universităţii din Paris, la gradul de mare cruce al Coronei şi a D-lui doctor Siredty la gradul de ofiţer al Steli. Doctorul Siredy este medic şef cere şi unul din filo-românii cei mai înfocaţi ; el a îngrijit ca doctorul Linelongue pe Gambetta în bala care a luat. — Cetim în L'Indépendance roumaine . Sa vorbeste de oare-cari modificări în personalul diplomatic. — D. ministru al Austro-Ungariai la Bucuresci a fost primit ieri de D. ministru al afacerilor străine. — M. S. Regele a lucrat ieri dimicață cu D. ministru al afacerilor străine. — In cas când colonelul Baicoianu n’ar voi să’și retragă demisiunea, se crede că secretar general al ministeriului de resbel va fi numit colonel Dimitrescu-Maicau. — D. ministru al domenielor va depune în Cameră după sărbători un proiect pentru fusiunea sculelor de agricultură și silvicultură. ţaso-i spitalului L.ribois I rea statului quo ante. Petiţionarii mai plâng că autorităţile locale a împedecat prin putere armată ţinere unui mare meeting al musulmanii* la Filipopole. — Din Belgrad se anunţă că a ţinut mare secret asupra unei confirenţe ce a avut loc în timpul sorbitorilor Crăciunului, sub preşedint regelui, şi la care au luat parte civii partidelor liberal şi progresist A asistat la aceasta conferență Dnil Rotici, Redivoj, Milojeovici, Garaşanini Pavlovici și Piroşanatz — Din Constantinopole se anunț că urmările și concentrările de trup se urmeaza cu mare activitate. Se mi teptà 40 mii ameul din Siria. Evenimentele din Balcani. — Din Petersburg se scrieziarului Narodny Listy urmatoarele : O apropiare între Rusia și Bulgaria se va sevârși mai curând de cât s’ar fi putut crede. Misiunea generalului Kaulbars are o însemnàtate cu mult mai mare decât pe pn supunea Împăratul și împărateasa au primit pe generalul Kaulbars în audiență particulară și au convorbit cu el mai bine de ooră și jumătate. Se crede că după ce scrisoarea prințului Alixandru a fost bine primită generalul Kaulbars a isbutit de a a concilia pe împăratul în prvința Bulgariei. Asemene se vorbeste că prințul Alexandru în curând va mergi la Petersburg ; plecarea lui înse se va face numai după resolvarea de isttuiii rumeliate. — Neue Freie Presse află din Constantinopole că musulmanii din Rumelia orientală adresează necurmat petițiuni Forței în Carl cer restabili un nou mod de a ilumina cu gui — Se telegrafiezi din Viena 4,abili Daily News că doctorul Auer a inventat un nou mod de a ilumina c gaz, care va schimbacu desăvârșir sistema actuala. Invențiunea ‘ co^sirffa dutr’na iiti de bumbac incombustibil. * Fitilul, în loc să ardă, luminez întocmai ca o lumină elecrică. Procedarea este foarte simplă și poat să fie aplicată la toate becurile. * Cea mai bogata femei din lume. S’a descoperit femeea cea mai bogat din lume. Ea se numeșce doua In dora Cusino, și traesce în Chili. Aceasta frumoasa Chiliana nu știe după cât se pare, cifra exactă a averii sele, și nenumăratele sele proprietați se compun din mine, moșii, vase case, turme de vile, etc. O singură mină numai îl cit ul venit de 400.000 lei pe lună. Dona Casino, pe care compatrioți sel s a supranumit’o Dna corni si d Monte-Christo, are aticui întinse este văduva, şi de şi în vârstă deabia 45 ani, nu voeşce cu niciul chip să se mărite a doua oi. . După ce i făcu cunoscut motivul invitaţiunii cel adresase, magistrata întrebă pe D. di Modi»na da ce nu informase justiţia despre misterioasa absența a servitorului. — Și de ce save fi informat ? răspunse principele într’un mod evasiv. Antonie era servitor la mine, e prea adevărat. Dar avea toata libertatea să mă pârftseascâ, și a usât de dreptul seu — Și n’ați fost surprins că a usit de acest drept fără savé fi prevenit? — Nemulțumit, da, dar surprins, nu. Ideile noue, D-le, nu mai inspiră servitorilor respectul și devotamentul ce aveau altă dată pentru stăpânii lor. Antonie, căruia i-aru arătat întotdeuna multă bunătate, nu m a răsplătit da cât prin ingratitudine... Acesta se potrivește cu ordinea actuală a lucrurilor. Procurorul republicei își mușcă buzele, dar nu relevă aticul principelui contra tendențelor moderne. — Cu toate aceste acest om a dispărut fără să ia nici-unul din lucrurile ce’i aparținea Eu văd în aceasta ceva neobicinuit... N’ați crede D-voastra ca să se fi întâmplat mai de grabă vr’un accident ? — Și eu am presupus’o la început, dar cercetările făcute de ceial’alți servitori, după ordinele mele, n au avut nici-un résultat. De sigur că dacă i s’ar fi întânplat vr’o nenorocire, s ar fi dit de vr’o urmă, s’ar fi putut găsi chiar corpul. — Adevărat. De aceea nici eu nu mal cred oft i s ar fi întâmplat vr’o nenorocire în vecinătatea castelului Croix-Miracle, sau a turnului lui Berold de Saxmia. De a avut loc vr’un accident, acesta se va fi întâmplat In vre-un loc pustiu și foarte depărtat Dar atunci trebue să admiteţi cft servitorul D-vostra a trebuit să aibă un motiv pentru care şi a părăsit postul ce ocupa obicinuit în orele în cari D-cori fiica D vostre caritabilă distribuia binefaceri la vechul turn .. Vedeţi, D le, urmă magistratul, luând cu politeţă revanşa afrontului ce suportase cu câteva minute mai înainte din partea principelui, v*dți ca funt domnul republicei, funțouirii ordini a tuale de lucru, solii să re* cunoasca virtuțile chiar ale adversarilor lor politici. Principele se înclină fără să ras pundă un cuvânt. — Gândisem, reluă procurorul republicei, să vă rog ca să aduceți și pe D sora de Maurienne, dar pe cât timp presența mea nu mi se va părea nea părat necesară, mă voi sili să o scu tesc de osteneala de a veni aici. . A cum, D le, puteți să vă retragi». Când ramase singur, reprisentatul ministerului public nu se puc împedeca de a observa cât de singulară fusese atitudinea principelui. D. de Modana se ținuse într’adio în cea mai mare reservă, care semina cu o adevărată nepăsare. — Acest mare aristrocrat trebue să fie mai mult decât a voit să spun! gândi în sine magistratul, care arde de curiozitatea de a ști misterul o bănuia că estia. Zăresc o afacere de familia, car are să se descopere Intr’o 4*Acest Antonie era iară îndouelft îi curentul vr’unei aventuri intime, principele îi va fi dat o bună sum ca să fugA, ca să se desfacă de ui martor periculos. După aceasta obstrvațiune procure