Vocea Covurluiului, martie 1886 (Anul 14, nr. 2983-3008)
1886-03-01 / nr. 2983
VOCEA COVURLUIULUI La stabilirea prețului produselor străine se va ţinea seama de cheltuelile agiului şi plăţii în străinătate Art. 4. Spre a ajuta înființarea unor stabilimente de disemnatatea celor arătate la art 1, No. 16, seu spre a consolida existența lor, guvernul are facultatea de a încheia cu dînsele, prin bună învoală, contracte de furnituri pentru 5 ani cel mult, cu condiţiune înse ca preţurile stipulate să nu fie mai mari de cât ultimele preţuri plătite de dînsul pentru produsele similare şi identice în calitate. Acesta favoare înse nu se poate acorda de cât acelor fabrici cari ar fi negate în țară în specialitatea lor * Decisiunea consiliului de miniștri, care autoriză aceste contractări, împreună cu motivele pe cari sa întemeiat, se vor publica prin Monitorul oficial. Art. 5. Pentru ca un industriaș să se pota bucura de foloasele arătate în art. 11, se cer urmatoarele condițiuni : a) Să justifice cătră ministerul de agric., indus., corn. şi domenii că dispune de un capital suficient pentru fabricaţiunea ce vo face a întreprinde sau a transforma. . b) Să dovedescă prin planuri, devisuri şi amenuntele instalării ca fabricaeţiunea se va face după procedeurile cele mai noue ale technicei c) Să ia angageamentul că va înfiinţa mai târcjiu, în termen de 4 ani, o casă de economie şi de asigurare pentru lucrători. Art. 6. De aceleşi foloase se vor bucura şi fabricele actualmente existente cari întră în categoria celor arătate la No. 16 ale art. 1, dacă vor îndeplini condițiunile acestei legi. Art. 7. Persoana care voeşte a atabili și expoarta o fabrică din cele prevăizute în aceasta lege trebue să se adreses cu cerere cătră ministerul agriculturei, comercialul, industriei şi domeniilor şi să presinte planurile construcţiunii, pentru ca astfel autoritatea chiemată a da autorizerea să aibă toate elementele pentru a se pronunţa dacă cererea poate fi admisă. Art. 8. Orice cerere de înfiinţare sau de transformare de fabrică, în condiţiunile acestei legi, se va supune consiliului de miniștri, care singur este în drept a decide dacă cererea este sau nu admisibilă Admiterea cererii precum și respingerea ei se va publica în Monitorul oficial. Art. 9. Foloasele acordate prin această lege vor începe : a) La nouele fabrici și întreprinderi, de la epoca funcţionării lor. b) La fabricele exstente cari întră în catigoriile acestei legi şi cari întrunesc condiţiunile prevetjute prin ea, de L 1 iauarie 1887. c) La fabricele existente şi transformate conform prescripţiunilor acestei legi, de la 1 ianuarie a anului ce urmază transformarea lor Art. 10. O lege specială va determina condiţiunile înfiinţării unui Credit industrial. Art. 11. Un regulament de administraţiune publică va desvolta disposiţiunile acestei legi. Procesele ce se vor judeca la tritual in dina de Sâmbătă 1 Martie. Sect. I. I. Smaranda Pastia, divorţ ; 2. Alexe Dimitriu, Vincere ; 3. N. Brauner, contravenţiune la legea timbrului ; 4. I. Paruşol, deţinut. Sect. II (Corecţionale). 1. loan Ungureanu, op. ; 2. Hristache Stoian, op. ; 3. Hristache Plorea ; 4. loan V. Negruţ Corodeanu, furt ; 5. Epitropia del. Ştefan loan ; 6. Idem Pantazi Ionescu ; 7.Idem Varban Ivanof; 8. Idem Herşcu Simon ; 9. Convocarea creditorilor fălim. Tache N. Gheţu ; 10. N. Răileanu şi altul, furt, deţinut. Oprajiunile cerealelor portalul Brăila. 25 Februarie 1886. Grâu, 3.400 hect., 56*, lbr., 10.50 lei, calc. Porumb, 850 hect., 59 lbr., 7.20 lei, mag. Porumb, 2,000 hect., 55 lbr., 5.70 lei, mag. Porumb, 1,300 hect., 58 lbr., 6.70 lei, mag. Orz, 1,500 hect., 48 lbr., 6.75 lei, mag. Orz, 1,500 hect., 43 lbr., 5.45 lei, mag. Orz, 1,300 hect., 433/4 lbr., 5.40 lei, mag. Orz, 700 hect., 43 lbr., 5.35 lei, mag. Ores, 330,000 kil. °/p 11 95 lei, sbep. 26 FEBRUARIE. Porumb vechiu, 3,400 h., 611/, lbr., 8.50 l,m. , , 3,100 hect., 6o1/ lbr., 8.50 l,m. Porumb, 700 hect., 56 lbr., 620 lei, mag. Porumb, 2,000 hect., 541/, lbr., 6.221/, l.,m. Athanasie M. Thann, Telegrame financiare. (Re-producţiunea interesă). BERLIN, 11 Martie FRANCFORT, 11 Martie. Renta română amortis. 5%-97.20 VIENA, 11 Martie Napoleonul. . . , , OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării: 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAȚI, n Martie 1886. Barometrul redus la 60 și corectat la nivelul mării în milimetre p. a. m.................................................... 759 5 2. p. m.................................................... 59 a 3. p. m.................................................... 61.7 media....................760.2 Termometrul la Ou umbră , minima.................................................... —6.0 maxima.............................................. —1.7 min.-|-8. a.m.+2 p.m.+8 p.m. media --------*----------- —---------- — _4.6 4 iară apărător......................................... — Starea higrometrică relativa. ... 82 Tensiunea vaporilor în milimetre . . 2 S Vîntul I direcțiunea dominantă . . N. I forța (0“«calma—6“,uragan). 3 Evaporometrul în milimetre. . . . o.0 Ozonometru (O—21) ...... 9 Pluviometru in milimetre........................3 Nebulositate(0 Senin— to“^ Acoperit). 0 Nivelul Dunării d’asupra mării NegTe m 2,64 Minimum temp. alî dim. 12 Martie—7 7. ultim.© scixi. ______ * BELGRAD, 11 Martie. — Plecarea miniştrilor la Niş a fost amânată in ultimul moment pe mâne. CONSTALSTINOPOLE, 11 Martie. — Suprimarea liniei vamale dintre Turcia şi Rumelia a luat un caracter definitiv. Said-paşa a informat de acesta oficial pe D. de Freycinet. Conferența se va întruni probabil Sâmbătă, în urma întrunirii preparatorie ce se va ţinea la baronul de Calice, decanul corpului diplomatic. Sir White va representa pe Anglia în conferenţa, PARIS, 11 Martie. — Ministrul lucrărilor publice a blamat în Cameră pe deputaţii a căror atitudine a favorisat greva lucrătorilor de mine. Schwarz Satin merveilleux (ganz Seide) fi. 1,15 per Meter 16 verschiedê-j nen Qualitäten) versendet in einzelnen Roben und ganzen Stücken zollfrei iu’s Ilaus das Seidenfabrik- Depot von G. IIENNEBERG (k. und k. llotlieferant). Zürich- Muster umgehend. Briefe kosten io kr. Porto. CAUTĂ vision și leafa bună, persoane capabile ca agenți pentru vândere în oraș. Pro-G. NEIDLINGER. acolo unde ne va fi posibil de a o găsi ? Denisa se gândi un moment. — Uitarea? (J*86 e) la fine. Nu, nu vom izbuti niciodatâ a o atinge.. * Adevăratul cuvînt pe care juna femee nu’l spunea, și pe care singură nu’i şcia poate, e că exiliul era, materialmente vorbind, o separațiune mai mult între ea și acel pe care tot îl iubia Şi acesta nu’i părea riguros necesar. Jean va rămânea la Paris fără îndouela, sau cel puțin se va întoarce acolo din timp în timp. El voia deci să stea acolo spre a respira acelaşi aer ca şi el, spre a l vedea pe ascuns în hasardurile unei întâlniri, la colţul vreunei strade. — Atunci, dacă nu voeşci să plecăm, voeşei să ne ascundem mai mult în acest mare deşert de oamen! ? Ne putem deghisa sub un nou nume. In curând, val ! tata lumea vasei care e adevărata personalitate pe care o adăpostesce numele de Thibaud, pe care’1 purtăm de trei ani... Vom alege un altul. — Da, răspunse astă dată Denisa. Voisc ca și tine să părăsim acest nume. Dar, veiji, tată, nu pentru a ne deghisa mai bine, cum o zicî tu, ci din contra spre a ne arăta în adevĕr ceea ce suntem. — Cum asta ? — Vom redeveni ceea ce eram altă dată... Te vei numi ca altădată Bernard Guérin. — Bernard ! Cum ! voesci... dar gândesce-te, Denisa ! — Și eu voi relua numele meu de fétà... mă voi numi Denisa Guérin... ca în timpul frumos de odinioara ! — Dar în acel timp de odinioara, strigă Bernard, acest nume de Guérin era al unui om pe care tota lumea îl stima, oricât de sărac era !... Pe când acum, știi mai bine ca oricine de ce rușine este acoperit !... — Știi, z zise cu nobleță juna femee punând mâna pe umorul tatălui ei, că e numele celui mai inocent și mai nenorocit om .. Prin urmare sunt mândră de el și reclam partea mea ! Aide, tată ! îl vom purta atât de demn ammdouî, încât vom sfârşi într’o (}i prin al impune milei și respectului tuturor. — A ! Denise,‘8e Bernard vărsând lacrimi de bucurie şi de recunoscinţă. Drrea să te recompenseze cum te iubesc eu ! Cuvintele ce ai pronunţat sunt pentru mine aurora unei speranţe noue ! Da ! Prevedinţa ar comite o crimă şi mai oribilă decât aceea de care am fost acusat eu dacă n’ar recompensa sacrificiul tău, facând din tine agentul reînvierii onorii noastre ! Din acea zni în adevăr Denisa şi tatăl ei reluară numele căruia curtea cu juraţi din Savoia îi dăduse o publicitate atât de înfricoşată. Câţi va vor jura în acesta ca o provocare pentru opiniunea publică, şi presa găsi o pasiune pentru câteva articole indignate. Alţii, puşi în curând în curentul evenimentelor ce se produseseră, admirară fără reservă atitudinea luata de o feta eroică, care, sigura pe drept sail pe nedrept de inocenţa tatălui ei, se expunea de bună voe la o reprobare injustă şi refusa în acelaşi timp de a o lăsa să apese asupra bărbatului ei. {Urmarea pe mină).