Vocea Covurluiului, martie 1886 (Anul 14, nr. 2983-3008)

1886-03-01 / nr. 2983

VOCEA COVURLUIULUI La stabilirea prețului produselor străine se va ţinea seama de cheltue­­lile agiului şi plăţii în străinătate Art. 4. Spre a ajuta înființarea u­­nor stabilimente de disemnatatea ce­lor arătate la art 1, No. 1­6, seu spre a consolida existența lor, guver­nul are facultatea de a încheia cu dînsele, prin bună învoală, contracte de furnituri pentru 5 ani cel mult, cu condiţiune înse ca preţurile sti­pulate să nu fie mai mari de cât ul­timele preţuri plătite de dînsul pen­tru produsele similare şi identice în calitate. Acesta favoare înse nu se poate a­corda de cât acelor fabrici cari ar fi negate în țară în specialitatea lor * Decisiunea consiliului de miniștri, care autoriză aceste contractări, îm­preună cu motivele pe cari sa înte­meiat, se vor publica prin Monitorul oficial. Art. 5. Pentru ca un industriaș să se pota bucura de foloasele arătate în art. 11, se cer urmatoarele condițiuni : a) Să justifice cătră ministerul de agric., indus., corn. şi domenii că dis­pune de un capital suficient pentru fabricaţiunea ce vo face a întreprinde sau a transforma. . b) Să dovedescă prin planuri, de­­visuri şi amenuntele instalării ca fa­bricaeţiunea se va face după proce­deurile cele mai noue ale technicei c) Să ia angageamentul că va în­fiinţa mai târcjiu, în termen de 4 ani, o casă de economie şi de asigurare pentru lucrători. Art. 6. De aceleşi foloase se vor bu­cura şi fabricele actualmente existente cari întră în categoria celor arătate la No. 1­­­6 ale art. 1, dacă vor în­deplini condițiunile acestei legi. Art. 7. Persoana care voeşte a ata­bili și expoarta o fabrică din cele pre­­văizute în aceasta lege trebue să se a­dres­es cu cerere cătră ministerul agriculturei, comercialul, industriei şi domeniilor şi să presinte planurile construcţiunii, pentru ca astfel auto­ritatea chiemată a da autorizerea să aibă toate elementele pentru a se pro­nunţa dacă cererea poate fi admisă. Art. 8. Ori­ce cerere de înfiinţare sau de transformare de fabrică, în condiţiunile acestei legi, se va supune consiliului de miniștri, care singur­ este în drept a decide dacă cererea­­ este sau nu admisibilă Admiterea cererii precum și respin­gerea ei se va publica în Monitorul oficial. Art. 9. Foloasele acordate prin aceas­tă lege vor începe : a) La nouele fabrici și întreprinderi, de la epoca funcţionării lor. b) La fabricele ex­stente cari întră în catigoriile acestei legi şi cari în­trunesc condiţiunile prevetjute prin ea, de L 1 iauarie 1887. c) La fabricele existente şi trans­formate conform prescripţiunilor aces­tei legi, de la 1 ianuarie a anului ce urmază transformarea lor Art. 10. O lege specială va deter­mina condiţiunile înfiinţării unui Cre­dit industrial. Art. 11. Un regulament de admi­nistraţiune publică va desvolta dis­posiţiunile acestei legi. Procesele ce se vor judeca la tritual in dina de Sâmbătă 1 Martie. Sect. I. I. Smaranda Pastia, divorţ ; 2. Alexe Dimitriu, Vincere ; 3. N. Brauner, contra­­venţiune la legea timbrului ; 4. I. Paruşol, deţinut. Sect. II (Corecţionale). 1. loan Ungureanu, op. ; 2. Hristache Stoian, op. ; 3. Hristache P­lorea ; 4. loan V. Negruţ Corodeanu, furt ; 5. Epitropia del. Ştefan loan ; 6. Idem Pantazi Ionescu ; 7­.Idem Varban Ivanof; 8. Idem Herşcu Simon ; 9. Convocarea creditorilor fălim. Tache N. Gheţu ; 10. N. Răileanu şi altul, furt, deţinut. Oprajiunile cerealelor portalul Brăila. 25 Februarie 1886. Grâu, 3.400 hect., 56*­, lbr., 10.50 lei, calc. Porumb, 850 hect., 59 lbr., 7.20 lei, mag. Porumb, 2,000 hect., 55 lbr., 5.70 lei, mag. Porumb, 1,300 hect., 58 lbr., 6.70 lei, mag. Orz, 1,500 hect., 48 lbr., 6.75 lei, mag. Orz, 1,500 hect., 43 lbr., 5.45 lei, mag. Orz, 1,300 hect., 433/4 lbr., 5.40 lei, mag. Orz, 700 hect., 43 lbr., 5.35 lei, mag. Ores, 330,000 kil. °/p 11 95 lei, sbep. 26 FEBRUARIE. Porumb vechiu­, 3,400 h., 611/, lbr., 8.50 l,m. , , 3,100 hect., 6o1/­ lbr., 8.50 l,m. Porumb, 700 hect., 56 lbr., 6­20 lei, mag. Porumb, 2,000 hect., 541/, lbr., 6.221/, l.,m. Athanasie M. Thann, Telegrame financiare. (Re-producţiunea interesă). BERLIN, 11 Martie FRANCFORT, 11 Martie. Renta română amortis. 5%-97.20 VIENA, 11 Martie Napoleonul. . . , , OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării: 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAȚI, n­ Martie 1886. Barometrul redus la 60 și corectat la nivelul mării în milimetre p. a. m.................................................... 759 5 2. p. m.................................................... 59 a 3. p. m.................................................... 61.7 media....................760.2 Termometrul la Ou umbră , minima.................................................... —6.0 maxima.............................................. —1.7 min.-|-8. a.m.+2 p.m.+8 p.m. media --------*----------- —---------- — _4.6 4 iară apărător......................................... — Starea higrometrică relativa. ... 82 Tensiunea vaporilor în milimetre . . 2 S Vîntul I direcțiunea dominantă . . N. I forța (0“«calma—6“,uragan). 3 Evaporometrul în milimetre. . . . o.0 Ozonometru (O—21) ...... 9 Pluviometru in milimetre.......................­­.3 Nebulositate(0­ Senin— to“^ Acoperit). 0 Nivelul Dunării d’asupra mării NegTe m 2,64 Minimum temp. a­lî dim. 12 Martie—7 7. u­ltim.© scixi. ______ * BELGRAD, 11 Martie. — Plecarea miniştrilor la Niş a fost amânată in ultimul moment pe mâne. CONSTALSTINOPOLE, 11 Martie. — Suprimarea liniei vamale dintre Turcia şi Rum­elia a luat un caracter definitiv. Said-paşa a informat de acesta oficial pe D. de Freycinet. Conferența se va întruni probabil Sâmbătă, în urma întrunirii prepara­­torie ce se va ţinea la baronul de Calice, decanul corpului diplomatic. Sir White va representa pe An­glia în conferenţa, PARIS, 11 Martie. — Ministrul lu­­crărilor publice a blamat în Ca­meră pe deputaţii a căror atitudine a favorisat greva lucrătorilor de mine. Schwarz Satin merveilleux (ganz Seide) fi. 1,15 per Meter 16 verschiedê-j nen Qualitäten) versendet in einzelnen Roben und ganzen Stücken zollfrei iu’s Ilaus das Seidenfabrik- Depot von G. IIENNEBERG (k. und k. llotlieferant). Zürich- Muster umgehend. Briefe kosten io kr. Porto. CAUTĂ vision și leafa bună, persoane capabile ca agenți pentru vândere în oraș. Pro-G. NEIDLINGER. acolo unde ne va fi posibil de a o găsi ? Denisa se gândi un moment. — Uitarea? (J*86 e) la fine. Nu, nu vom izbuti nici­o­datâ a o atinge.. * Adevăratul cuvînt pe care juna femee nu’l spunea, și pe care singură nu’i şcia poate, e că exiliul era, ma­terialmente vorbind, o separațiune mai mult între ea și acel pe care tot îl iubia Şi acesta nu’i părea riguros necesar. Jean va rămânea la Paris fără în­douela, sau cel puțin se va întoarce acolo din timp în timp. El voia deci să stea acolo spre a respira acelaşi aer ca şi el, spre a l vedea pe as­cuns în hasardurile unei întâlniri, la colţul vre­unei strade. — Atunci, dacă nu voeşci să plecăm, voeşei să ne ascundem mai mult în acest mare deşert de oamen! ? Ne pu­tem deghisa sub un nou nume. In curând, val ! tata lumea va­sei care e adevărata personalitate pe care o adăpostesce numele de Thibaud, pe care’1 purtăm de trei ani... Vom alege un altul. — Da, răspunse astă dată Denisa. Voi­sc ca și tine să părăsim acest nume. Dar, veiji, tată, nu pentru a ne deghisa mai bine, cum o zicî tu, ci din contra spre a ne arăta în adevĕr ceea ce suntem. — Cum asta ? — Vom redeveni ceea ce eram altă dată... Te vei numi ca altădată Bernard Guérin. — Bernard ! Cum ! voesci... dar gândesce-te, Denisa ! — Și eu voi relua numele meu de fétà... mă voi numi Denisa Guérin... ca în timpul frumos de odinioara ! — Dar în acel timp de odinioara, strigă Bernard, acest nume de Guérin era al unui om pe care tota lumea îl stima, ori­cât de sărac era !... Pe când acum, știi mai bine ca ori­cine de ce rușine este acoperit !... — Știi­, z zise cu nobleță juna fe­mee punând mâna pe umorul tatălui ei, că e numele celui mai inocent și mai nenorocit om .. Prin urmare sunt mândră de el și reclam partea mea ! Aide, tată ! îl vom purta atât de demn ammdouî, în­cât vom sfârşi într’o (}i prin al impune milei și respectului tuturor. — A ! Denise,­­­‘8e Bernard văr­sând lacrimi de bucurie şi de recu­­noscinţă. D­rrea să te recompenseze cum te iubesc eu ! Cuvintele ce ai pronunţat sunt pentru mine aurora unei speranţe noue ! Da ! Prevedinţa ar comite o crimă şi mai oribilă de­cât aceea de care am fost acusat eu dacă n’ar recom­pensa sacrificiul tău, facând din tine agentul reînvierii onorii noastre ! Din acea zni în adevăr Denisa şi tatăl ei reluară numele căruia curtea cu juraţi din Savoia îi dăduse o pu­blicitate atât de înfricoşată. Câţi va vor jura în acesta ca o pro­vocare pentru opiniunea publică, şi presa găsi o pasiune pentru câte­va articole indignate. Alţii, puşi în curând în curentul evenimentelor ce se produseseră, ad­mirară fără reservă atitudinea luata de o feta eroică, care, sigura pe drept sail pe nedrept de inocenţa tatălui ei, se expunea de bună voe la o repro­bare injustă şi refusa în acelaşi timp de a o lăsa să apese asupra bărba­tului ei. {Urmarea pe mină).

Next