Vocea Covurluiului, martie 1886 (Anul 14, nr. 2983-3008)
1886-03-26 / nr. 3004
ANUL XIV. Nr. 8.004. ABONA ME N T pentru România Pe un an ... 20 lei 1 6 luni . . . 16 * VeSI pag. IV premiul abonajilor pentru străinătate Pe un an ... 34 » 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac în Galaţi la Administraţiunea Ziarului, în districte la birorile poştale. Redacţiunea : 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. MERCUR!, 26 MARTIE 1886. A N U N C I E linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , INSERTIUNI și RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu s înapoesc. APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. Administraţiunea : 22, str. Mare. Xelegraona. © Serviciul partie, al ‘Vocii Covurluiului* agenţia HAVAS. BUCURESCI, 5 Aprilie. — In şedinţa de asigut Senatul a început discuţiunea proiectului pentru strâmutarea Curţii de apel de la Focşani la Galaţi, care s’a luat în considerafiune cu 43 voturi contra 21, şi după votarea pe articole, proiectul s’a votat în total cu 50 voturi contra 14 In urma votului, toţi senatorii judeţului Putna şi au da demisiunea, care a fost respinsă de Senat. După aceea s’a votat proiectul pentru modificarea circumscripţiunilor Curţilor de apel de Bucureşci şi Craiova. — Camera a votat proiectul prin care se reduce la numărul inspectorilor financiari. In urmă Camera a început discufiunea proiectului pentru modificarea unor articole din legea Creditelor agricole. SOFIA, 5 Aprie. — Cu ocasiunea aniversarii nascent prinţului Alexandru, un Te-Deum solemn, la care aţ asistat membrii corpului diplomatic, a fost cântat la catedrală. Oraşul este pavansat. Numaigeniul diplomatic al Rusiei s'a absţinut de a arbora drapele şi de a asista la Te-Deum. Aceasta absţinere a fost foarte mult observată, și face objectul unor noue momentane. ,v£Udbanefendi a sosit ieri seara și a avut o întrevedere cu prințul Alexandru, al cărei staulat nu este cunoscut. CONSTANTINOPOLE, 3 Aprilie. — Cale indirectă.— Iată analiza telegramei trimise la 30 Martie de cătră marele văzr principelui Bulgariei, prin intermediul D-lui Genovici, representantul bulgar la Constantinopole. Pentru că puterile au acceptat convenţiunea turco-bulgară astfel cum a fost modificată şi pentru că principele Bulgariei a consimţit asemenea acesta prin organul representantului 80V, D. Tinoff, nu mai rămâne principelui de cât a se supune la starea actuală a lucrurilor, consecinți ultimei revoluțiuni bulgaresci. Faind aceiti, nu va avea nici-o resposabilitate, câci se va pune astfel într’o sifcuițiune legală, acesta va fi un titlu mai mult la simpatia Europei şi la buna voinţă a sultanului. Acceptarea principelui ar fi de natură a-i asigura prelungirea puterilor sale de guvernator general al Rumeliei Orientale. Telegrama termină prin a recomanca principelui de a se uni cu guvernul imperial spre a adera la aranjeamentul turco-bulgar, care va trebui învestit fără întâmpiare cu sancţiunea conferinţei. * Iată asemene textul telegramei adresate de E S. Said-paşa misiunilor otomane la Paris, Londra, Viena, Berlin, Roma şi St.Petersburg. 30 Martie 1886. Prin depeşa circulară de la 4 ale acestei luni v’am informat de modificările pe cari guvernul imperial, îa dorinţa sea de a face voinţa puterilor, a bujut Ca trebue aduse programului său relativ la afacerile Rumeliei Orientale, după ce e eliminat partea militară. Puterile au bine-voit să adere într’un mod unanim la toate punctele asupra cărora se basa programa astfel modificată, și nu mai rămânea de cât a întruni conferenţa spre a sancţîon* acest'act, când principele, revenind de o dată asupra consimţimîntuiui ce a fost^dat de delegatul seu, D. Taaoff, la conţinutul depeşii mele sus citate, a obiectat contra art. 1 modificat, basându-se pe oarecari argumente, şi pune alternativa numirii săle fără termen de guvernator general, al Remeliei Orientale să accepteLê£ pur şi simplu a art. 1 din arangeamentul primitiv, care a făcut obiectele telegramei mele circulari de la 2 Februarie trecut, ia contra sfaturilor noastre repetat, sprijinite prin ale puterilor, pentru a angagea pe principe d’a accepta programa făcută în ultimul moment, A S. refusă până acum acesta. Tote sforţările noastre rămân infructuoase ficţâ cu speranţa sea de a vedea reuşind propunerea sea privitoare la numirea fără termen. Avem deci onoarea de a ruga din nou ie marile ouîp 1 semnatare ale 'rav^jawl de U B^rb'fde a -îyifae-vu*L să sprijinască încă o dată sforţările noastre printr’un demers colectiv şi înduplecător al agenţilor lor la Sofia, de pe lângă principele Alexandru, pentru a’i semnala hotărîrea irevocabilă a guvernelor lor de a nu aduce nici-o schimbare programei modificate de care e vorba, şi de a’l face astfel sa’și dea consimţimîntul seu. A. S. marele vizir a telegrafiat asemene principelui pentru a’l angajea să accepteze actul în cestiune şi pentru a’l încunoşciinţa că conferenţa va fi convocată fără întânţiare pentru a sancţiona acest act. Binevoiţi a comunica îndată conţinutul acestei depeşe D-lui ministru al afacerilor străine şi a’mi transmite răspunsul Alteței Sale în aceasta privință. Semnat Said. A se vedea ulliese scrii telegrafice p*8b ill. GAL Al I 25 Martie 1886. Telegramele sosite din Atena ne spun că la deschiderea Camerei ministerial Delymnis a presentat proiectele anunțate spre a se autoriza guvernul să ia măsurile necesare pentru apărarea intereselor Greciei. D. Tricupia, şeful oposiţiunii, a atacat înse politica urmată de cabinetul actual ca insuficientă pentru revendicările naţionale ale Greciei, la care preşedintele consiliului a răspuns că, dacă guvernul n’a putut face mai mult, este din causa deplorabilei stări în care cabinetul precedent, presidat de D. Tricupis, lăsase finanţele ţerei. Camera a rămas să termine ieri discuţiunea cestiunii de încredere provocată de oposiţiune. Pană în ora când scriem navem resultatul acestei discuţiuni ; dar, oricare ar fi el, trebue să spunem cam sunt căuşele ce au provocat-o. Fie lipsa de mijloace, fie presiunea puterilor, fie în fine orice alte circumstanţe, destul e că cabinetul eliu a stat până acum în expectativă, mărginindu se a urma cu activitate pregătirile militare. Adversarii cabinetului, şi chiar un mare număr din amicii sei, îl impută că a lăsat să treacu ora priincioasă pentru acţiune , mai întâi când revoluţiunea din Rumelia a pus din nou în cestiune starea de lucruri creată de tratatul de Foliota «VOCII COVURLUIULUI, 13 DRAMELE ASERICEI DAMA MISTERIOASA Cemtele de Morioîl (Urmare). Și Walter, ce ar fi voit să gâtute pe Dane și pe Sim, care tot vedea în el pe autorii infamei curse a cărei victimă fusese el, Walter se lăsa, înapoiând strîngerile de mână, salutările ; un zimbet, o privire a Gemmei îl făcea să uite tot, să renunţe la tot, chiar la răsbunarea mea. Nu mai vadea decât pe Gemma, nuse mai glodift decit la ea. Astfel ce zimbet de triumf putură schimba Dane și Sim constatând hipnotismul neresistibil contra căruia în zădar încerca a se lupta nenorocitul lor cumnat. — Ne genant,zisese Dane vorbind de acel sărman Walter. Sim ar fi adaos : — Nu ne va trebui să cheltuim multă imaginațiune spre a ne cotorosi de acest trist personagiu. Și îndouiau protestările. — încântați de a revedea pe acest scump Walter pe acest bun Walter ! pe acest brav Walter ! Epitetele erau prodigate cu o mare varietate. Gemma se sculă cu lene înainte de sfârșitul ultimului act. Cuvintele ce schimbase cu bărbatul seu ar fi putut fi numerate. Ea’l murmurase cu jumătate voce după eventaliul seu : — Vi4i bine, scumpul meu Walter, că totul merge nu se poate mai bine ; recunosci acum că ideea mea era excelentă ? Excelentă în adevăr. El nu se gândia decât la dînsa, care îl fermecase din nou. Astfel primi cu o bucurie nebună aceste cuvinte pe cari ea le pronunță întimfându’i vârful degetelor : — Vei veni să dejunezi mâne diminața în strada Bassano, nu e așa, Walter?.. Vino de vreme... vom vorbi... Era treas ori dormia ?.. Acel sgomot, acea lumină... acea orchestră !.. și pe d’asupra parfumurile îmbetàtare ce formed ca o atmosferă îmbetàtare împrejurul Gemmel, toate aceste surprinderi mai cu seama pentru o ființă nenorocită ce nu respirase timp de 15 ani de cât emanaţiunile imunde a temniţei, însănătoşate cu gudron, îl rădicau libera judecată. Fără voe răspundea încă la strîngerile de mână viguroase a lui Sim şi Dane, ce’şî fâceau o sarbatoare, cel puţin aşa afirmau, de a dejuna a doua zi diminiţa cu acel excelent Walter. Acest din urmă nu observă că Gemma, în momentul când îi dădea întâlnire pentru a doua or adresa un gest de adio, un semnal pete, lui Guy de Rochereuil. Ia piciore la orchestră, cu ochii febrili, el sfâșia cu privirea pe acel nou venit ce-i lua de o dată locul ocupat de el de atât de multe luni. Cu vârful eventaliului ea trimitea acestuia un sărut, dar acesta desmierdarea prin spațiu nu liniştia pe D. de Rochereuil. Gelosia furioasa, gelosia din instinct, îl denunța un inimic, un rival. Nu părea a fi mult de temut acel