Vocea Covurluiului, iunie 1886 (Anul 14, nr. 3059-3082)
1886-06-10 / nr. 3065
ANUL XIV. O NE 8.065. ; O N AM E N Tentru România in an ... 20 leî 5 luni . . .io * [î pag. IV premiul it abonaților entru străinătate an an ... 34 lei 5 luni ... 17 * Abonamentele în Galați la Adistrațiunea ziaru" in districte la biuîle postale. redacțiunea : 22 str. Mare. 10 BANI EXEMPLARUL. O rr 2 1 ^ IN TOATE QÎULE DE LUCRU. MARTI, 10 IUNIE 1886. _______| 1 ,a nuncih linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , INSERTIUNI si rm:lame Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. Administraţiunea : 22, str. Mare. Telegram© Serviciul partie, al * Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, 19 iunie.— La Seit D. Lățescu adreseaza o interpere asupra modului cum se aplicii riful autonom unei companii străine face comerţ de lemne. S’a votat proiectul de lege pentru edificarea unor articole din legea onopolului tutunurilor. — La Cameră D. Butculescu anuţă o interpelare identică cu a - lul Lăţescu de la Senat. D. N. Fleva anunță o interpelare apra unei foi apărute în Bucureşti care provocă la resbelul civil. Se voteazâ mai multe naturalismn. — Sesiunea Corpurilor legiuitoare fost prelungită pănă la 15 iunie BERLIN, 19 iunie. — Gasta Germniei de Nord spune că Germania atragă ia parte la durerea Bavariei, așteptă cu încredere ca desvoltarea politicei interne a acestei țări să se ndeplinască basându se pe o sinceitate nestrămutată. SOFIA, 19 Main. — Camera a urmat cu validarea nouilor sei membri Luni comisiunea parlamentară va presenta probabil un proiect de răspuns la discursul tronului. In cercurile bine informate se asigură că criza ministerială e din ce n ce mai amenințătdre. Douî minişri s’au decis a nu mai rămânea în cabinet în urma purtării D-lui Baloslavoff. MUNICH, 19 iunie—Comisiunea alea de Cameră pentru cercetarea gestiunii regenţei a ţinut ieri o şedinţă secretă. I s’a cetit resultatul autopsiei, a părerii exprimate de D. Ziegler, vechiu secretar al cabinetului regelui, şi a consultaţiunii Doctorului Grashey, care a tratat pe regele în timpul din urmă. MUNICH, 19 iunie. Grămădirea străinilor şi a locuitorilor din provincie, veniţi pentru a asista la înmormîntarea regelui, este enormă. O mulţime compactă formază şiruri prin stradele pe unde va trece cortegiul. Ea are o atitudine demnă şi liniştită. Tot poporul e în haine de doliu. PARIS, 19 Junie.—Senatul a fixat pe Luni discuţiunea proiectului d lege privitor la expulsarea prinţilor CONSTANTINOPOLE 19 Junie. Hobart-paşa a murit la Milan. BERNA, 19 iunie.— Tratatul de comerciu cu România s’a ratificat. St.PETERSBURG 19 iunie.• Urm&toarele numiri în personalul diplomatic sunt anunţate în rim cu D. Istrovo, agent diplomatici* Cair, e numit ministru plenipotenţiar la Bucureşci, înlocuind pe prinţul Uruasoff, care merge în aceiași calitate la Bruxela. D. Kolander, agent diplomatic la Sofia, înlocuește pe D. Hitrovo ca representant al guvernului rusesc la Cair. D. Iswolsky, primul secretar al legațiunii din Washington, e numit agent diplomatic la Sofia. MUNICH, 19 iunie. — Cortegiul funebru a plecat de la capela curţii la biserica St-Michail în mijlocul a două şiruri de veterani, de soldaţi şi de agenţi de poliţie, la spatele cărora se îndesă o mulţime imensă. In cortegiul militar se observa mai cu fiecnt presenţa declutaţiunilor trimise de regimentele prusiane, austriace şi ruseşci a căror propietar era defunctul rege. Prinţul regent şi toţi prinţii bavareşi sau străini, precum şi ceialalţi delegaţi, urmau carul pe jos. Defilarea cortegiului prin mulţime care părea foarte impresionată de solemnitatea acestei ceremonii, a durat o sară. La biserica S.Michael archiepiscopul, făcu rugăciunea,de iertarea păcatelor pe urmă coşciugul a fost depus în mod solemn în cripta regală. A se vedea ultime sem telegrafice pag. III. GALAJI, 9 iunie 1886. CoTeion ci Francia şi Turcia. Se apropie epoca comerţului nostru -inprun-y, a comerţului de cereale. Graniţa despre uscat fiind aproape închisă, ne trebuesc neapărat se luăm măsuri a ne deschide graniţele de pe apă. Pe lângă Anglia vine în prima linie Francia şi Turcia, acele a căror vase ne visiteaza porturile noastre şi cumpărâ productele noastre. Cu Francia avem un comerț total de 41,220,951, din care Francia importă la noi pentru 23 milioane, iar noi exportăm la ea pentru 17 milioane. Acesta era în 1884, iar în 1882 noi am avut un export în Francia de aproape 27 milioane, prin urmare exportul nostru către ea a scăzut aproape cu 10 milioane de când nu avem convențiune. Numai materii făinase și derivatele lor am trimis Franciei pentru 23 milioane în 1882, 15 milioane în 1883 și 14 milioane în 1884. Materii textile am vîndut Franciei de la 1 milion 800 mii pănă la 1 milion 300 mii. Fructe și producte vegetale am vîndut de la 1 milion 900 mii pănă la 1 milion şi 100 mii lei. Cu Turcia se ştie că facem un comerţ total de peste 20 milioane, din care vindem pentru 7 şi cumpăram pentru 13 milioane. Productele principale ce vindem Turciei am spus că sunt lemnele, făina de grâu şi brânzaturile. Atât Francia cât şi Turcia au lovit toate produsele noastre cu o taxă vamală de 50%. Aceasta echivalezi aproape o interdicţiune totală a exportului nostru pentru acele țări. Dacă dar vom merge până la toamnă cu aceasta situațiune de relațiuni comerciale, riscăm a perde comerțul cu aceste 2 ţări, ceea ce va aduce o scădere în avuţia vastă publică de aproape 25 milioane, câcî nu vom avea cui vinde nici grâul, porumbul şi rapiţa astră, nici făina, lemnele, legumele şi brânzăturile noastre. Nu maificem nimic de animale şi vinuri. In atare situaţiune, închişi despre uscat de Austro Ungaria, lipsiţi la Dunăre de clientela Franciei şi Turciei, oricine poate vedea că vom avea a străbate o crişă din cele mai severe. Se impune clar prevederii oamenilor noştri de Stat a ne asigura aceste 2 debuşeuri unul în orient, al Turciei, altul în occident, al Franciei. Feliola „VOCII COVURLUIULUI* 71 eau DAMA MISTERIOASA PARTEA II Don# amoruri pmtru oară VI (Urmare), Aurul aplaneza multe dificultăți, deschide multe uși. Pe lângă aceste D-na Meytman vorbia cu un ast-fel de accent de sinceritate, încât inspectorul se puse disposițiunea ei cu o perfectă complesențâ. Cu toate aceste voi s’o întrebe asupra pericolelor în cari putea fi comtele de Morio. — Permiteți de a le ținea secrete, răspunse ea, vă pot afirma că există, iată totul. Amestecul poliției în aceasta circumstanță n’ar face de cât să precipiteze o catastrofă. Să se gfesească numai comtele de Morio, şi mă însărcinez de a protegea. Astfel cele două inimice mortale nu voiai nici una nici alta ajutorul poliţiei. Inspectorul, sedus de frumuseţa D-nei Meytman, şi prin graţia ce voia să desfâşdre când voia să farmece, se înclină fără a răspunde şi puse îndată mai mulţi agenţi în campania. Era vorba de a afla ce devenise comtele de Morio, un june foarte distins, foarte elegant, foarte frumos, şi care se exprima foarte corect în franţuzeşte, dar cu un tare accent angles . Nu trebue să fie foarte greu de găsit, (}ite cu an a*mbet unul din anţi. — Aşteptaţi, reluă un altul, un june bogat, Morio... comtele de Morio, dar mi se pare că e o notă de poliţie de a 1’altăieri în privinţa acestui nume... un june ce căuta o locuinţă după bulevardul Ospitalului, în strada Esquiros. Sergenţii de oraş au fost surprinşi de eleganța junelui ce se îndeletnicia a închiria ceva în acea mahala, și îi că în anume două case, uu altele , s’a dat poliției semnalamentul lui. D na Metman avea șansă, firul ce se rupsese în mânele sale se lega din nod îndată după sosirea sea la Paris. — Aide, (};se ea pune id un bilet de bancă în mâna agentului spre a’i mulțumi de acea-ta informațiune im portantă, șeii ce a devenit ?4 . — Nu pretind aceasta, Duft, și se grăbi a face să dispară biletul, tot ce pot afirma e că acest tânăr frumos a închiriat ceva în mahala. Raportul poliției trebue să dea numărul casei din strada Esquiros. Acest număr fu dat în adevăr , juimei după câteva minute. El mulţumi cu efesiune inspectorului, grfet fică din nou pe agenţi, şi plecă îndată în strada E»quiros. Un ludovic pus în mâna portăresei făcu pe acesta amabilă şi vorbariţă. Un amor, un juvaier de chirig , care avusese fantasia de a lua locuinţă aproape de cer. . Dar aceşti artişti au idei ca niroene ! — Ascultă, îi s zise Gemma dându’i un alt ludovic, pe care ea se grăbi a’l primi, cu mare greutate am putut descoperi pe acest june, sosesc din America expres pentru a’l vedea... Dar ași voi să-i fac o surprindere. Nu cumva ai o a doua cheiă a apartamentului ?