Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)
1886-10-24 / nr. 3182
ANUL XIV. Nr. —8.183. IA BANI EXEMPLARUL. (G»l«t) si Bril. 5 b*Di). VINERI, 21 OCTOMBRIE 1886. abonament pentru România P« un an ... 20 lei f 6 luni . . . io * lAeSî pag. IV premiul dent abonații« pentru străinătate Pe un an ... 34 leî » 6 luni ... 17 * Abonamentel se (ac in Gala(i la Administrațiunea ziarulu ,in disticte la biuromie postale. A NUN CI E linia petit agina IV : 40 bani , IIII_ 80 , N S E RTIUNI r ji RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : a lei Repeţirile se fac cu rabat insemnat. Scrisori udranca e se reiusă. — Articolele nepublicate nu se inapoesc. Redacţiunea : 22 str. Mare. APARE IN TQATE PIL£LE de lucru. Administraţiunea : 22, str. ilare. Xeleg-xaaade Serviciul part. al »Vocii Cevurluiuluî* AGENŢIA HAVAS. BERLIN, 3 Nouembrie. — Uazet de Voss spune că Ruşi« uu’şl di măcar osteneala spre a găsi pretexte pentru s interveni. ţi Ea zi on al Zeitung găseşte straniu ca nici-un agent a marilor puteri a? nu fi sciut a raporta orice ar fi în privinţa pretinselor violenţe exercitate de Bulgari contra supuşilor ruşi. NEW YORK, 3 Nouembrie. — D. I Kvitt, demorat, a fost ales primar al oraşului New York. RANGUN, 3 Nouembrie.— Insurgenții birmani au masacrat un comisar angles și escortarea compusă din 200 de oameui. A te vedea ultime seri telegrafice pag. III CALAJ1, 23 Octombrie 1886 Am analizat în ultimele două numere principalele disposițiuni a nouei legi electorale comunale.Cu toate aceste credem util a insista astăzi asupra unora din ele cari presintă inovaţiuni cu totul radicale. Aceste disposiţiuni privesc formarea biuroului şi modul de votare. Până acum se ştie că biuroul pro- visoriu electoral era tras la sorţi de primar, care deschidea colegiul, iar biuroul definitiv se alegea de colegiul electoral. A.cum nu mai e tot astfel. Biuroul electoral va fi presidat de un judecător al tribunalului tras la sorţi cu treiÿüe înaintea alegerii, şi de două secretari şi două scrutători traşi la sorţi de preşedinte dintre alegătorii presenţi la deschiderea colegiului. Cu alte cuvinte biuroul electoral n’are a se mai alege ca pănă acum. Durata alegerii nu va mai fi de doue tjile ca pănă acum. Totul de astă dată va trebui să se termine într’o singură (1) Dacă la 5 ore sera nu va mai fi nici-un alegător de votat, scrutinul se va putea închide , în cas contrar el va trebui să stea deschis pănă vor vota toţi alegetorii. In orice cas nu se va putea prelungi votarea peste ora trece sera. In oraşul nostru colegiele electorale fiind numeroae, şi nefiind de cât o singură secţiune de votare, s’ar putea întâmpla ca nu toţi alegetorii să poatfe vota dacă nu s’ar da mai multe camere şi paravane de votare, şi dacă alegătorii nu s’ar grăbi să vie la timp la vot. Le atragem dlar atenţiunea spre a fi presenţi la timp, ca să poata para la ori ce întâmplare. Modul de votare este asemene schimbat cu totul. Pănă acum fiecare alegetor îşi scria buletinul seu şi înscria dIn el pe cine voia. Nu va mai fi aşa de astă dată. Acum fiecare grup sau orice alegetor are dreptul de a presenta o listă de candidaţi conţinead numărul de consilieri ce trebue să alegă colegiul Acea listă trebue să se presinte preşedintelui biuroului electoral la deschiderea colegiului, tipărită în atâte exemplare câţi alegetori are colegiul. Numai cu listele presentate biuroului se pare voit. Orice listă străină, fie tipărită, fie scrisă, este nulă. Biuroul dă fiecarui algetor câte o lista din cele presentate şi un plic. Alegetorul trece cu ele în sala secretă de votare şi pune in plic una din listele ce i se dau de biuroft, îl lipeşce şi’l aduce preşedintelui care’l depune , ast-fel în urnă. Alegetorului nu’i este permis nici a şterge nici a adăogi vr’un nume în lista ce va pune în plic, sub pedepsă de nulitate. Va trebui să introducă în plic una din listele ce î se va da de biurou nemodificata de loc. Asupra acestei disposiţiuni a nouei legi electorale comunale ne permitem a atrage deosebita atenţiune a alegătorilor. Se vor găsi glumeţi sau ex centric cari să presinte multe liste fantastice. E necesar însă ca alegătorii să nu voteze decât lista serioasă a partidului lor, câci numai aşa se va evita împărţirea voturilor, şi prin urmare o nouă străgănire de votare la balotagia de oarece legea cere ca la prima votare candidatul să întrunască majoritatea absolută, adecă jumătate plus unul din numărul votanţilor, ceea ce ar fi greu dacă s’ar împărţi voturile. Numai votând compact s’ar putea ajunge la un resultat la prima votare. 1 reale de la Prut; 19 lotce cu peşce proaspet şi sărat din Dobrogia. Au plecat : 1 vapor cu cereale ; 1 corabia cu cherestea pentru Tulcea; 1 vapor pentru Constantinopole. Oxorxica«locstist — D. Teriachiu, ministrul terei la Atena, a sosit aseara în orașul nostru. — Aseara, pe la ora 7, s a găsit în strada Mihail-Bravul, pe locul viran al lui Dr. Tacheanu, un copil de six femenin în etate ca de 8 le. — Iată mișcarea portului nostru pe (jiu* de 22 Octombrie : Au sosit : vaporul danubian Friedrich de la Tulcea-ism-ul ; 2 corăbii și 5 şlepuri deşerte; 7 şlepuri cu ce OXOXxiCâ, Xj^tQXlÓX£& — Cetim îu LIndépendance roumaine: D. ministru de resbel a comsnd.it tu Anglia două maşini mari pentru fabricarea cartuşelor. Aceste maşini vor putea fabrica fie care câte o sut de mii cartuşe pe di. — Delegaţii pentru negociarea convenţiunii comerciale româno ruse s au întrunit al’altăieri şi ieri. S’au ocupat cu forma generală ce se va da tratatului şi cu diverse cestiuui de navigaţiune şi de transporturi pe căile ferate. — Cetim în Epoca : Gazetele guvernamentale vroind cu orice preţ să facă pe lume să credă că sunt desbinări în rândurile oposiţiunii, se agaţă de astă dată de faptul că manifestut partidului liberalconservator nu e iscălit şi de D. D. Brătianu. Iscusiţii noştri contraţi ar fi trebuit mai întâi să ştie că D. D. Brătianu nu e membru în partidul liberal-conservator. Fiind înse că doresc atât de mult să vedà şi iscălitura D-lui Dumitru Brătianu, fratele mai mare al preşedintelui consiliului, fost preşedinte al Camerei şi fost prm-ministru, le făgâduim că nu vor avea sa aştepte mult şi vor vedea pe toţi şefii oposiunii-unde iscălind manifestul coaliţiunii. „ Felicia .VOCII COVURLUIULUI“ 10 Om FATAL MARTIRIUL UNEI MAME PARTEA ICrima locotenentului. VI (Urmare). Tatăl și fiul Și adaose tare : I — Nu’ți voi face imputări, Nu’ț' cer de cât un lucru : de a me ajuta na uit trecutul... Pentru acest? Lat de cât, să voesci... «aci viitorul este în mânele D-tele... Gândesce-te că nobleță obligă... nu mai uita c* poți pănă la D-tea și că trebue să’l transmiţi tot astfel copiilor D téle pe cari Direaţii va trimite mai târfiu, şi asupra cărora vei veghia aşa cum veghiez tu asupra D-téie... Nu’ți cer nici o promisiune, câci vor vorbi faptele... Şi acum, copilul meu, eşti iertat... totul este sfârşit... Du-te de te îmbracă pentru balul marchisei de Salbert... — Tată, îngână Goutran rădicând capul, nu comptam să vă însoțesc la acel bal... — Aveai alte proiecte ? — Da. — Cam ? — O ! pot să le mărturisesc... Sunt invitat la un prânz de juni ofițeri de marină ce pleca mâne pentru expedițiunea din Algeria... — Acest prânz va avea loc la Toulon ? — Da, tată. — Ei bine, acei juni ofițeri de marină vor prânzi fără D tea... — Vezjt că... — Ce ?... — Am promis. . — Vei lipsi de la promisiunea D-tele... iată totul... Promisiuni de acest gen nu angajeza... — Nu mă tratezi ca pe un copil, tată ?.. . — Gontran, ia seama ! Nu acesta aveam dreptul de a aștepta de la Dea în urma întrevorbirii noastre de adinioare... — Bine, tată, ascult... Mă duc să mă îmbrac... Și junele ieși din bibliotecă. Rosițn sea dispăruse ; redevenise palid. Generalul se ocupă de toaleta mea. In momentul când o stârșia, aucji răsunând pe pleaua curții poUovea unui cal, și în curând sgomotul unui gslop ce se îndepărtă rapide rasună pe drum. — Du-te da Intreaba care e causa acestui sgomot, zlSe cotatele servitorului seu. Servitorul se întoarse după un moment. — Ei bine ? — Ei bine, D-le comte, era D. Goatre D care a plecat la Toulon .. — Ești sigur ? — Da, D-le comte. — Nu mai am trebuință de D-tea, du te... Servitorul ieși. D. de Presles, rămânend singur, cârja ca trăsnit pe un fotoliu, își ascunse fața în amândouă mânere, și stătu în aceasta atitudine de desolațiune mută și profundă pănă în momentul când am vetjut pe comtesă și pe Diana întrând în bibliotecă.