Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)
1886-11-26 / nr. 3210
ANUL XIV. — Mr, 8,210. »BONAMENT pentru România Pe un an ... 20 lei » 6 luni ... io . Ve4î pag. IV premiul oferit abonajilor pentru străinătate Pe un an ... 34 lei ( 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac în Galop la Administraţiunea Ziarului, în districte la biuromme postale. 10 BANI EXEMPLARUL. Redacţiunea : 22 str. Mare MERCURI, 26 NOUEMBRIE 1888 a nuncie linia petit Pagina IV : 40 ban! , III: 80 , I N SER TI UNI }i RECLAME Pagina III : Sobui La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nebancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. I APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU. J Administraţiunea : 22, str. Mare. Serviciul part. al »Vocii Covurluiului« AGENŢIA havas. BUCURESCI, 6 Decembii*.—In şedinţa de asts4* * Camerei D. Boie «i a dat demisiunea de secretar al Camerei, care a fost primită. D. ministru al afacerilor străine anunţi că arangeamentul comercial cu Francia este terminat. Proiectul codului comercial s’a trimis înapoi la comitetul delegaţilor spre a studia amendamentele propuse. In urmă Camera a trecut în secţiuni. — Senatul a votat câteva indigenate, apoi a trecut în secţiuni. CONSTANTINOPOLE, 5 Noiembrie. — Cale indirectă.— O crculară a Portei din 3 Decembrie spune că guvernul bulgar, ceread Porţii să desemneze pe candidatul s€ü pentru principatul Bulgariei şi aderând pentru a resolva în grabă la candidatura prinţului de Mingrelia, propusă de Rusia, Porta cere sprijinul puterilor pentru a face să se accepte aceasta candidatură. Trebue observat că circulara de mai sus a fost trimisă la toate capitalele mari afară de St.Petersburg, împrejurare ce tinde a arăta că aceasta circulară este resultatul unei înțeleger recente dintre Turcia și Rusia. BERLIN, 6 Nouembrie. — Ambasadorul otoman sondând pe comteh- Nobert de Bismark asupra candidauirei prinţului de Mangrelie, în Lt* divergenţelor anglo-ruseşci asupra a* cstei candidaturi, comtele de Bismak ar fi răspuns că sultanului aparţine ca suzeran să ia decisiuni, că sultanul poate urma vederile ce’i par a fi mai favorabile şi că Germania ar accept® orice »rangeament care e de naturi a aplana dificultăţile actuale. PEKING, 6 Decembrie. — Un decret ai împĕrateeel anunţi regulare* cestiunii mutării catedralei de la Pekng In acest decret împĕràtesa laudă pe papa și clerul catolic și și exprimă simpatiile sele pentru Francia, VIENA, 6 Decembrie. — O representațiune a avut loc cu ocfesiunea jubileului teatrelor regale. Imperatul, împĕràtesa și familia regală sas stat la aceasta representațiune. S’a cântat imnul național şi s’a aclamat împaratul. BELGRAD, 6 Decembrie.—Deputaţiunea bulgară a visitat pe D. Garaşanine şi a exprimat dorinţa de a fi primită de regele, care i-a acordat o audienţă la artezâ. Deputaţiunea va pleca probabil mâne. A te vedea ultima spin telegrafic pag. II QALAJ, 25 Nouembrie ISS6. De oare care timp mai în fiecareJi se vorbesce că negociările pentru încheiarea unei convenţiuni comerciale cu Austro Ungaria, negociaţiunî întrerupte acum 6 luni din cause pe caii le am expus la timp, s- a reîncepe peste lume puţin timp. Lucrul jană aiuta nu e anunțat oficial nici macar oficios din partea noastra. Dar de oarece în Parlamentul monarchiei vecine chiar miniştrii au spus ci acese negociațiuni vor reîncepe şi că sa spera a ajunge la un resultat satisfacător, trebue să fie adevorat. Atare fiind cestiunea, noi trebue să ne intrebăm în ce condiţiuni putem reîncepe tratările cu vecina nostra. Răspunsul e lesne. Nu putem trata de cât pe basa de a se acorda o protecţiune eficace industriilor existente şi cari s’ar putea înfiinţa în ţara noastră, cum şi de a se asigura exportul produselor noastre agricole şi a vitelor. Fără îndeplinirea acestor condițiuni, n’avem pentru ce trata cu AustroUoga ria Ori-ce tratare pe alte b*st ar fi iarăși o pâcalelà pentru noi. In schimbul acestor avantangie leide ce ne ar acorda laonarihia vecină, i-am putea și noi conceda avantagie pentru fabricatele sale ce n’ar putea fi produse în România, şi, slavă Domnului, sunt destul de numerose aceste articole pentru ca Austro- Ungaria să ne poata acorda puținul ce’i cerem. Dar mai presus de toate, cum de atâte ori am avut oersiunea cere, trebue să ne preocupe cestiunea garanțiilor unei sincere aplicări a conversiunii încheiate, ca să nu păţim ca cu convenţiunea trecută, pe care am apuicat’o numai noi, pe când vecina noistră a găsit diferite pretexte spre a eluda clausele acelei convenţiun’ ce ne era favorabile. Ca cea mai sigură garanţia pentru noi nu vedem de tât facultatea pentru ambele părţi de a denunţa convenţiunea când li s’ar părea că nu se aplică sincer de o parte şi o de alta, cu condiţiune ca denunţarea să se facă cu şase luni înainte. Dacă monarchia vecină are dorinţa de a aplica lec convenţiunea faţă cu noi, n’ar putea face nici-o dificultate de a primi aceasta clausă justă. Cronica locaţia. — 1) «rele din Bucureşti spun că cele mari şanse, spre a fi ales episcop al eparthiei noastre, le are P. S. S. 1 îocentie Moisiu Pipeştanu, actual vicar al mitropoliei da Bucureşci. — Aceieşi (Jure spun că e vorba de permutarea D-lui Lupu Costache, prefectul judeţului nostru,4la Botoşani. — Resboiul *fiu că D. M. Deşliu, supleant la tribunalul nostru, ar fi demisionat. Nu ştim dacă faptul e positiv, dar am regreta mult dacă s*r adeveri, cad magistratura perde mult pria părăsirea ei de tineri instruiți ca D. cDeşliu, Cronica Ixxtexlexa» — Cetim în Epoca . Cu toate diBmmţirile ce ai s’* a dat, putem afirma că generalul Ipotescu va fi permutat la Craiova, în locul generalului Berendel, care va lua comanda divisiunii din Botoşani. E probabil inse că generalul Berendel nu va lua efectiv comanda divisiunii din Botoşani, precum nu a comandftt efectiv divisiunea din Craiova, fiind detaşat la direcţiunea fortificaţiunilor. — Duminecă «era sa dat la clubul miliar o serată în onoarea prinţilor Lopold şi Ferdinand de JLohenzolern. Ministrul de resbei a purtat un toast A A. II., la care au răspuns prinţul Leopold în franţuzşte şi prinţul Ferdinand în româneşte. Felicia .VOCII COVURLUIULUI* 29 OMUL FATAL S.A.T7 MARTIRUL UNEI MAME PARTEA II. Fiul de adopţiune iii. Copilul de adopţiune După ce se linişti puţin acesta prină emoţiune, Raul reluă : . — O ! D lejSpune’mi numele D-tele... pune'mi numele amicului tatăl nt V... Marcel începu a tremura« Poate că Raul cunoscea masele ce era să propunțe. . poate câ orfanul er* să se dea înapoi blestemând pe acel ce omorÎ86 pe tatăl sta ; dar csitațiunea era imposibilă. Marcel murmură : — Sunt baronul de L^bardbi... — D. de L*bardès !... strigă Raul. A ! aveai dreptate, D le, de a spune că iubiai pe tatăl meu și că tatăl meu te iubit ». In ultima sea seriedre, scrisă pe patul seu de «gomă și pătată de sângele sei, vorbia de D-tea mamei mele spunându’l că moartea mea te va face foarte nenorocit... Acea seriedie sântă, pe a cărei cuvinte sproape le au șters lacrimele mamei mele și a mele, o posed.., e aci... îți voi arăt&*o ,. Lacrimile lui Marcel cădeau arije tore pe mâna lui Riul, și în zăd*r se silia a le opri. — A ! D-l^ continuă judele, nu’mi «scunde aceste lacrimi, pe cari te face să le verși amintirea tatălui meu. , Dacă ceva în lume ar putea ușura inima mea sdrobită, ar fi ele... Sunt aproape fericit în imensa mea durere, de drece, în momentul când totul se surpă împrejurul mic, găsesc o inimă amică... — Da, o inimă amică... răspunse Marcel, o inimă devotată ! Nu, nu eșci sÎDgur pe pămînt ! In fața mormîntului abia închis a mamei D-tele, îți jur, copilul meu, că voi avea pentru D-tea iubirea unui părinte !... Vrei sa’mi acorzi puțin iubirea unul fiu ?. .— Dacă vreți ! replică R*ul cu e- X*it»țiun3. A ! tdiă viața mea e a D-îele de aci înainte... Me sal vizi, D le... Cu profunda mea desperări se uni» o descuri-gfare fără mirgini Vitorul înspăimîntă la 20 de ani, când nu sa întinde aici o mână spre D tea... Dacă n’ai fi venit U mine, cine știe dacă ași fi avut puterea și curagiul de a trăi !... — Nenorocit copil ! strigă Marcel înspăimîntat, ta gândiși să mori ! Fiul plecă capul și murmură : — Da, D le... — Lietatea D-tele ?... — Voiam si revăd pe tatăl meu... voiam si mă duc lângă mama mea... A! D-le, dacă ai șei ce este isolarea, isolarea absolută... au dejeri în mijlocul lumii, când simte cineva în inimă tesaure de iubire .. — Vai ! se gândi Marcé, o sciU.lt Apoi t&re : — Dar acum «a dispărut acele gândiri funeste, acele proiecte sinistre, nu e așa? — O ! acum voesc să traese, acum nu mai sunt singur... am un amic,.« amicei totalul mai..