Vocea Covurluiului, mai 1887 (Anul 15, nr. 3335-3360)
1887-05-01 / nr. 3335
INUL XV. Nr. 3.325 abonament pentru România Pe an an . . . 20 lei . 6 luni ... 10 * Vezi IV premiul event abonajilor pentru strainaute Pe un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamente se fac in Gulati la Administramnea siajuni, in districte U bruvenie postale. Redacțiunea : 15 str. Mare BANI EXEMPLARUL, APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. Administraţiunea : str. Mare. Telegrame Serviciul part. al .Vocii Covurluiului« AGENTIA HAVAS. ATENA, 11 Maia. — Sultanul t a făcut ea 86 exprime mulțumirile sele guvernului nostru pentru modul prin care 0’» silit sà repotoleascà »piritele în timpul recentelor evenimente din Creţ». VIENA, 11 Marti. — Dupâ Conrespondinţa politicăt lume» se miră le berlin cu cotatele Audrey 41 D. Ti a» s’ar ti crezut bresaţi de ceea ce s’* publicat de cătra Gazeta Germaniei de Nord asupra istoriculu ocupării Bosnie» şi * Eiţegovinei. Scopul acestor publicări e de a respinge falsele aserţiuni &ie 45*reior ruBefcl cari propsgă simţionnte de ură contra Germaniei. ACKciNTÂA LIBERA PARIS, 11 Mfciv. — Redeschiderea Camerei s a făcut în cea mai mare Unisce cu un mare număr de deputaţi. LONDRA, 11 M*in. — Coorespondemui pansian » if-^rului limes a nonţă ca precisul comisa-rului Schaaebele şi al consorţilor sei ce va avea loc la Losca va avea un mare răsunet. Actul de acus&ţiune ar conţinea 500 pagini şi cetirea iul va dura 4 ore. PARIS, 11 Mtitt. — Iarul Les Lé nits 4’ce ca Parlamentul angles nu mai pale sa meargâ înainte din caua* obstrucționismului Irlandei, care este ca o baricadă ce opreșce țara întreaga în mersul el. D. Gladstone, atât de mult atacat, preveijuse cu toate aceste sceastâ stare de lucruri. la faț» unei »semeni situațiuaT, adaogă foaia franceau, Franci» nu trebue sà fie prea severă pentru dificultsțile ce ie întâmpină ea însăși în aplicarea regimului parlamentar. CONSTANTINOPOLE li Maitt. — Sultanul a primit Vineri în audiență pe D. Nelidorf, ambasadorul Rusiei. la aces’a audiență s’a discutat ieri de aproape cris» bulgară. PETERSBURG, llMan. Jskub kh«u și fiul seu Mosakh*n s’»a declarat gata de a renunţa la tronul Afganistanului în favoarea lui Eyub. PETERSBURG, 11 Main. Negociările între delegaţii anglesi şi ruşi în privinţa fruntariilor afgane nu ştau tocmai aşa de rea după cum se răspândise sgomotul din partea anglesă. Anglia caută sa ajungă răpide la un arangeament înfiate ca grave complic acţiuni să nu se iveacâ în Afganistan. VIENA, 10 Main, — ţarul Neue Freie Presse, din faptul că D. Melidoff a avut o audienţă la Bulton şi generalul Kaulbars o conferenţă cu principele de Bismark, precum și din întoarcerea comtelui Schonwaloff la Berlin, conchide că cesiciunea bulgară este din nod pusă pe cale de a fi deslegată. PESTA, 11 M id. — Comtek Andrasy sa întors ieri după ameza aici. — De astă noapte a început a cădea și în orașul nostru o plee încetă și măruntă, dia cele mai binefacetoare pentru agricultura. E* a ţinut tot* diua şi promite a continua. De »ltmintrele aflăm că ploile sunt generale în toată ţară. —■* Ieri *a sosit în port vaporul postal Sofia din sasul Dunării, vaporul postal Friedrich de la Tulcea- Ismsi’, vaporul de comerciu angles Borderolin din josul Dunării, vaporul italian Palerina din josul Dunării. Cronica. locali —tar e zor şi nevoe printre colectiviştii noştri. Paşa de Tecocid s venit din nou aspru să i pună la cale. VINERI, 1 MAIU 188?. ANUNCIB linia petit Pagina IV . 40 baa * III . io t INSERTI tT N I ti RECLAME Pagina III : Soltan La Cronică : 2 ici Repejiriîe se fac cu rabat însemnat. Scrisori neirancac* se reiusă. — Articolele nepublicate ua sus inapoesc. Cronica Intoxl^za -— Cetim în Epoca : D. Alix. Beldiman, agentul diplomatic al Români«! 1» Sofia, este așteptat în capitală. Se f*ce că D-sea va înlocui pe D. Aurelian în comisiunea pentru negociaţiune» convenţ’uniîor de comercid. — D. ministru »l cultelor şi instrucţiunii publice a cerut D-luî inspector şcolar St. Mihailescu un raport general asupra înveţămîntuluî privat în România, întemeiat pe resultul inspecţîunilor ce a făcut Bad va face diferitelor stabilimente. Documentul va fi interesant, dacă nepărtinirea va presida, precum nădăjduim, la alcătuirea lui. — Tribunalul Ilfov a respins apelul D-lui Panu, mânţinead sentenţa prin care D-sea e condamnat la 2 ani închidore, 5.000 lei amendă și 5 lei cheltueli de procedură. — Cetim în Lupta : Ieri Regele a semnat decretul pentru următoarea remaniere ministerială : D. Ra du MiVa trece interne, D. Aurelian este numit ministru al lucrărilor publice. D Gheorghea este numit ministru domenielor. Se zice că C. Brătianu va rămâne* numai preşedinte al consiliului, fără portofoliu, şi că în curând va lua portofoliul ministerialul de resbel. —- D I. C. Brătianu, preşedintele consiliului, care nu mai dădea nici un semn de viaţi de câteva 4^®i 8’ft îators Mbrţi în capitală de la Fiorica. — D. Bâlăteanu, ministrul României la Constantinopole, a amânat încă cu câteva ore plecarea la postul său. — Ni se comunică ca exposiţiunea cooperatorilor dr. U Cr'jiova dia anul acesta va avea cu totul un interes general, din causa mulţimii de obiecte cari vor fi expuse. — Cu începere de la 15 M* d se deschide sasouul băilor din ţară. Ci tote asiate până ajun direcţiunea regiia a căilor ferate n'a anunţat încă dacă preţurile de transport a câlătorilor vor fi reduse. — Direcţ unea serviciului sanitar face cunoscut că guvernul eliu « suprimat carantina de II de care se aplica contra provenienţelor din Scilia şi a înlocuito cu o simplă virsită medicală. Asemenea suprimat orice masări de Oferantână pentru provenienţele du*nărene şi ale mării Negre. Folio!» .VOCII COVURLUIULUI, 45 .demohii roue. PARTEA II OTRAVA XXIX (Urmare) O urmă bună. Acest portar nu cunduce und 8 eminentul sta stăpân, sau a primit ordinul de a ţinea acest timbagiu murmură el. Cum să aflu unde e ? Şi spiritul seu rătăcit făcu o mulţime da suposiţiuni, care taie îl npresentară pe acea pe care o iubi? turturată de cei doui scelerați ce”voi»ti pună noua pe av ere»ași persoana e:. — A! (J*ae oi cu un strigăt de durere, mergând la întâmplare prin stradele din centrul orașului, voi deveni nebun, dacă neliniştile mele dureză încă opt 4^o. i ore și jumătate se Intoarse la Minerva spre a primi pe ce! trei camar»ul de scula: un sculptor un architect, un gravor, pe a c&ror concura era sa’l reclame, și la 5 ore îl venu intrând în camera ses. — Ce te aduce? Cum te a! putut întorce la Roma? Ce vrei să faci aci? Junii îi făcură aceste întrebări fără *’și da timpul de a respira, încâncați de a’i revedea şi impacienţi de « primi confidenţele sale. Răspunse tuturor povestind viaţ* *ea de la (Xpulsiunea sea şi până la ntorcere, până la visita de la casa ui V-dentin’, şi termină astfel: — M’a© întors spre a scăpa pe D-^era Donatello sau su per, şi ve rog a me »juta. Am nevoe a afk unde au dus pe logodica mea prelatul şi comtele. Ca acestâ informaţiune îmi trebue hârtii cari să’mi parmită a circula în provinciele bisericei ; în fine, spre a facilita reuşita mea, trebue ca opiniunea publică să fie din nou pusă în curent de neomeniile lui Scarsilia şi a lui Valentini şi ca protestările sale sa influenţeze guvernul papal. Acesta se va face, declarată în cor cei trii elevi cu o asigurare juvenilă. —- T ne, începu architectul scoțând din posunar portofoliul seul iată pssportul meu și alte diferite hârtii timbrate. Ca aceste esci autorisat a spune gendarmilor ce te vor întreba că te duci să reconstituesc! nişce monumente antice dio nisce ruine artcari. — Cât despre cuibul bandiţilor, vei afla mâne unde este situat, afirmă sculptorul. — Pentru rest, ad40se gravorul, să n’ai nicî-o neliuişce ; vom rădica un astfel de murmur contra sceleraților tot, încăt chiar Pius IX va fi aburit. — Vă țin cu mina, reluă Patriciu întărit prin aceste probe de devotament; vom prânzi la locanta M strețului ; poate că pe când vom fi U meca trenul de Livorno va aduce pe Fontcana, Sunsa 6 ore. Cei patru carnali scoborîră scara, ieşiră din otel, după ce pictorul consultă fata căletoritor afişată la intrare şi se duseră la locanda sus menţionată, unde prânziră bine, după care se gândiră a vagabonda prin locurile pe unde risciu mai pţin a întâlni pe umenii poliţiei, spre a vorbi, fără t