Vocea Covurluiului, iunie 1887 (Anul 15, nr. 3361-3384)
1887-06-02 / nr. 3361
la Dunărei-de.JoSi să o spună. Nouă inse ne e teamă să nu’șl perdft ilusiunile. VOCEA COVUELUIULUI Cxorxlca, locală: — Astăzi pleoftt lft moși» se» Golășel D. Lascar Catargi ou Doamna Cfttftrgi. .. * — Ieri a sosit tu urbe» ndstră D. Al. Lahovari. D-sea plecft la Bucureșci ou trenul de astă serie. — Oposiţiune» după 12 cile de adăstare, vedend că nimene nu ia iniţiativa a chiema la răspundere pe autorii atrocităţilor de la 11 Maia, veni ea la 23 Maia, şi prin 16 alegători chiemă înaintea curţii cu juraţi pe 56 învinovăţiţi. Totend acésta guvernamentalii, vin la 28 Maia şi prin 14 semnături, din cari 12 necunoscute, dau în judecată 71 membri din oposiţiune, adecă pe toţi câţi reclamaseră, pe toţi câţi erau martori, pe toţi In fine că el şi-au închipuit că trebuesc târâţi şi prigoniţi. Primul proces este fixat la 8 iunie, secundul la 10 a curent. Unde voesc să împingă lumea acesti oameni cu procedările lor, nimene nu’şi poate da samă. Ţara să vidă şi să judece prin ce timpuri trecem. Iată numele celor 71 de cetăţeni, membri al oposiţiunii, daţi In judecată pentru delictul politic prevaut de art. 126, 128 şi 129 din legea electorală : C. Ressu, Gh. Rolescu, Leonida Sterea, Nicu Gatargiu, Gh. Mihailescu, Gh. Fulger, D. Nicolau, Ilie Doiciu, loan Plesnilă, Nicu N. Vlaicu, I. Vărzaru, Andrei Panaitescu, Cherbescu, M. N. Pacu, Mihail N. Mihăilescu, Antoni Tatuseschi, N. Istrati, Ioan Madgearu, Emanoil Caracaș, Vasile P. Ionescu, Lascar Gernat, loan Plăvănescu, N. Neculcea, Alexandru Iftime, D. Canachi, Theodor Ionescu, Dimine Ionescu, Marin Tecuceanu, Victor Bejan, Andoni Marin, C. Fulger, Petru Botiz, Gh. Ionescu (zidaru) G. Theodor, D. Calciu, Ivanciu Teodorescu, G. Dimitri, loan Pagu, Al. Andoni, Ivanciu Gheorghiu, loan Jimpa, P. Polugescu, Gh. Panaitescu, V. Theodor Baroiu, D. Melinti, Iorgu I. Ionescu, I. S. Martin, Gh. Georgescu Albotru, I. Peptănaru, I Carnohorski, Stefan Ivan, loan Gheorghiu (Casă-Nouft), CH. Rosie, loan Ionescu, O Ştefanescu, loan Popovici, Paraschiv Martin, loan Vamali, Pavel Dimitriu, G. Neicu, I Vasiliu Creţu, Preotu Vargalici, Preotu Ursachi, Preotu Gavrilesu, Iancu S. Ionescu, Gh. Podaşcă, Petru Xenui şi Ionică Sânge Alb. — D. St. Ghimet, unul din subacriitorii protestului fabricat de administraţiuna contra alegerii colegiului II de comună, declară într’o seriedre publicată în Dunărea de Jos că a subscris acel protest fără a l mai ceti, ver}cad în el iscăliţi mai mulţi cunoscuţi ai sei. Acum află cu durere că acel protest conţine lucruri îngreuiatore asupra unora din meurui oposiţiunii, şi declară că nu voeşce să atribue membrilor oposiţiunii fapte de cari n’are absolut nici-o cunoştinţă şi mai cu 80mă de acele de cari se ocupă micul protest. Iată prin ce mijloace s au smuls iscăliturile cetăţenilor. — Aflăm că citaţiunile în procesul uneltit de administraţiune contra a 71 membri din oposiţiune, proces ce sa sorocit la 10 iunie, au fost deja distribuite de poliţie, deşi hârtia nu e dată de cât de câteva zide, pe când citaţiunile în procesul intentat de cetăţenii independenţi contra sbirilor de la 11 Maiu, de şi făcut cu mult înainte, nu s’au înmânat la mulți nici pănă astăiți, cu toate că procesul e sorocit la iunie. Iată procedările administrațiunii. — Gurtea cu jurați din județul nostru s’a deschis astăzi. Gurtea e présidată de D. consilier de curte Gişman, asistat de D-uil judecători de tribunal Aigiu şi Fuipide. — D. major Livezanu, din reg. 11 de dorobanţi, e numit comandant al pieţei Galaţi. — D. preşedinte a comitetului exposiţiunii din Craiova ne face cunoscut că exposiunea se va deschide negreşit la 2 August viitor. Drumurile de fer acordă o reducere de 50% produselor destinate exposiţiunii. Examenele generale la şcoala comercială se vor ţinea în următoire : La 6 şi 7 Iunie, Limba germană La 8 iunie, Dreptul comercial, administrativ şi constituţional. La 9 şi 10 iunie, Şciinţele fisicochimice. La 11 şi 12 Iunie, Geografia Statistica. La 13 şi 14 Iunie, Comptabilitatea și Cursul mărfurilor. La 15 şi 16 Junie, Limba română. La 17 Iunie, Economia politică şi Istoria, Igiena. La 18 şi 19 Iunie, Matematica. La 20 Iunie, Limba grecA. La 21 Iunie, Limba italiană. La 22 şi 23 Junie, Limba francesă, Desemnul. — JRenaşcerea Baciului e titlul unui nod ziar independent apărut în Bacăd. Urăm noului confrate succes şi viaţă lungă. — P. S. S. păr. arhimandrit de scaun al sfintei episcopii a Dunăriide Jos, Ghiriac Neculai, a oferit Epitropiei casei Sf-Spiridon din laşi suma de 20.000 lei, venitul cărei sume, după încetarea sea din vidtft, să serveasca la întreţinerea unui pat. Faptă bună vorbind prin ea însăși, orice comentar e de prisos. — Getim în Lupta . In privința anchetei de la Galaţi aflăm menatoarele : comisiunea, după cum am spus deja, s’a mărginit de a face mai mult o instrucţiune a afacerii. Din raportul ce comisiunea l’a depus ministrului, şi care este foarte lUng, se dovedeşce că ancheta s’a fâcut cu mare minuţiositate de comisiune. Vineri după aniză, RiduMihaiu s’a dus cu raportul la preşedintele consiliului, căruia ia lăsat spre a’l observa şi a’l supune Regelui în consiliul de miniştri. Seface că preşedintele consiliului nu ar fi tocmai mulţumit de modul cu care s’a făcut ancheta, cu atât mai mult cu cât membrii comisiunii de anchetă au lăsat ca agenţii poliţiei II din Galaţi să se amestece în instrucțiunea ce au făcut. — Sețice că chiar Luni raportul făcut de comisiunea de anchetă de U Galați va apărea în Monitond oficial. Pănă nu vom vedea cu ochii nu ne vine să credem acesta. — Ieri la 4A/a ore s’a celebrat lo templul israelit din urbea ndstră căsătoria religioasă a D-nul Salomon II Halion din Bucuresci cu D-ra Euge ,nia Mendl fiica marelui comerciant Luis Mendl din urbea nostră. Un numeros şi ales public din Galaţi şi Brăila asista laaceasta căsătoriă. — Astă seara trupa francesă dă, in beneficiul incendiaților de la Opera comică din Paris, piesa Le Cœur et la Main, operă comică în 3 acte de Ch. Lecocq. E încă o ocasiune pentru Gălăţeni de a arăta sentimentei lor caritabile. 9* Cronică lixtexlerA — Cetim în Lupta : Sezice că delegaţii români pentru negociările convenţiunii comerciale ca Austria au obţinut de la consiliul de miniştri ultimele instrucţiuni pentru reluarea acestor negociări. Se cred« că în cursul septemâail acesteia e vor pleca la Vien». — D. Bălăceanu, ministrul Rominiei la Constantinopole, a trebuit du noa să’şi amâne plecarea din caua că o’a primit iacă instrucţiunile îi privinţa încheiării convenţiunl cu Turcia şi altor cestiuni. — Se atribue ministrului de justiţiă intenţiunea ca peste câteva zid Grepusculul acoperiş muntele, şi bufniţele şi liliecii Incepead vîniturile lor nocturne strigând în mod lugubru. XLV Înaintea atentatului. — Păstorul Natale mergea pe sub pădure mormăind, furios de eşecul seci, furios contra lui Andrecaai şi gata la tot spre a recâştiga premiul ce-i promisese tatăl de lapte. — Gu 500 frauci, repeta el suspinând şi blestemând, mi-aşi fi cumpărat haine noue, un ciasornic şi un lanţ, şi aşi fi petrecut o luna la Roma. Ai aceşti capi de bandă, nu se gândesc decât la ei şi n’au nici habar de sărmana lume pe care o exploateza !... La 1 ore părăsim cărările umbrite ce percursese de la plecarea cea din taberă şi se pregăti» a pleca spre Bel-Air, apucând de a dreptul prin câmpiile de porumb şi pin păşuni, când zări în colţul unei liveijh lângă un gard de spini, la umbra a trei migdali, trupa de contrabandişti având în mijloc pe comte şi pe portar. După ce se rătâose in mijlocul pădurilor de stejari verzil şi de castani din munţii de la Banco, se oprise timp de trei ore în o fermă izolată, unde rechisiţionase cu bani provision!, apoi, după ce mâncase şi se odihnise, şi căpetând informaţiuni de la termien, cari, verend o armată pănă în creştet şi dutend doar prisouieri, erecţi se ca are a face cu mscaiva bandiţi, se Îndreptase spre Verdi, trecend din nou pin tâmpit. Se cdam iarăşi şi ţinea consilia tând fu întâlnită din nou de păstor. — Păstorul nostru ! strigă Fontana recunoscând pe Natale, ce era în acel moment la o sută de metri. El ! omule, vino aci, dacă nu vrei să te oprim cu gidatele puşcilor noastre. — Fiu ai Feciore»! liaişciţi-vă, n am de foc intenţiune» de a fugi de D- vostra, «ţise păstorul mirat de întâlnire şi înaintând la ordin. — De unde vii ? îl întrebă cu un pacientă tatal de lapte pe când se scobona. — De la refugiul lui Andreozzi. — Dar junii noştrii — Sunt pe munte. Am lucrat spre a’l scapa ca și cum ar fi fost tritte și sora mea, și n’am reușit. Gapul de bandă s’a arătat recalcitrant. — Acum unde te duci ? — La Bel-Air să duc comtelui răspunsul la sensarea mea ; dar mi-am terminat cursa, de oarece Excelența sea e cu D-nastră. — Dă acest răspuns. Păstorul scoase din posunar bilete panditului şi ’l dădu tatălui de lap, care’l desfăcu răpide şi tremurând, ci nudu’l tare. — Un milion de franci la drapo sceleratul nu se îndoieşte de nimic !xclamă Linni îndată ce se termin cetirea şi întorcându-se spre poştri pandiştii sei indignaţi. — A încerca de a aduce la ințelegere pe capul bandei e un lucr de prisos, șeii acesta, hasardă Valentini, a carui creier fusese traversa de o lumină de speranță. Lucrul e mai prudent și mai practic ar fi a m6 lăsa sa alerg la Roma, unt cu aceasta sensoare mi-ași procura arma cerută. Pănă atunci, spre a pui pe prisouieri în siguranţă, al numi lul Andreozzi cu titlul de acomi cele 50 murapol ce am asupra mea cum ai cauta sincer figrabn