Vocea Covurluiului, iunie 1887 (Anul 15, nr. 3361-3384)
1887-06-10 / nr. 3368
ANUL XV. — Nr. 3.38. 3 abonament pentru România : Pe un an . . . 20 let , 6 luni . . . io * VeSÎ pag. IV premiul vient abonaţilor pentru străinătate ! Pe un an ... 34 let , 6 luni ... 17 * Abonamentel se (ac In Galaţi la Ad ministraţiunea «Jiaruui, In districte la biu«urile postale. ? 10 BANI EXEMI’LARUL, MERCUR!, 10 IUNiE 1887. anunciei linia peut Pagina IV : 40 !**fl » _nL: 80 • INSERTIUNI si RECLAME Pagina III : 80 busi La Cronici : a lei Repejirile se fac cu rahat însemnat. Scrisori neiancate se reiusă. — Articolele nepublicate nu se iaapoesc. str. Mare. I APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. Administațiimea : 15, ■ " 1 —-------------- —...... . i»«3r'~. . ........ ■ ■ -----——— ■----— ■ -r *--.**■■ ----------— ■ ■ —;-----------rrr-. — —:----- - —; —--------------———--------------------------- Redacțiunea : 15 3tr. Mare X«l©ë'XA32CLS Serviciul part. al »Vocii Covurluiului« •CU AGENTIA JlAVAS. j i VIENA, 20 Junie.— ţHarele nostre t anunţ* că, cu peasiune» alegerilor, cumrtierul evreeac al satului Szerdt^|he!y (Ungari*) a fost incendiat de o v dată de trei părţ ; 80 familii isrAeliti !»a putut apâpft numai viaţ* lor. BERLIN, 20 Junie. — Ieri acra o ciocnire a avut loc intre 2 trenuri din Cfcri unul venit din Postdata şi beU-i’alt dm gsm Wsnsec. O loi o motivă fu răsturnata şi un vagon a luat foc. Două persoane sr fi onaorîte fi răniţi er fi numeroşi. Numărul du gale încă cunoscut. AGENŢIA LIBESA LONDRA, 20 Junie. — Trei antersoane de distincţiune au refuzat de a primi iniţiativa care li se trimisese a »aista la ceremonia jubileului ,care va avea loc la monastirea din Westminster. Aceasta manifestare este forte viu comentată. MOSCOVA, 20 iunie. — Guvernatorul oraşului a dat o mare serbare în onoarea D*lui de Laboury ambasadorul Franciei. Notabilitățile partidului panslavism asistit la aceasta sftrbare. PETERSBURG, 20 iunie. — Pres* rust este unanimă întru aspera ca D. Ristici va lucra spre a înlătura fluența austriacă Se semnalez* drlele întrevederi ce are D Raik ff cu triodipele Kirageorgavici şi cu generalul Gruidl. BELGRAD, 20 iunie.— Şjiri din Jursudge anunţă o nouă întâlnire angerosa care a avut rot între arnauţi şi gendarmeria serba. Arnauţii au lisat mai mulţi ntorţi şi râuiţi pe câmpul de bătaia şi tu perdut un drpel Guvernul sârb a adresat Forţei o protestare energică contra acestor acte de vandalism şi a luat masuri militare cu scop de a împodeea de aci înainte asemeni irupţiuni. Va fu bil none posturi în districtele Vranj ş Topice. Ministrul de râsboiu distrut arme populiţiunilor ceri loviesc o grope de fruntarie. Vor fi scutite de impost cu condiţione de a sper* f* un tana. BERLIN, 20 Junie, — Gazella de Voss 41Cu regele M.-lan a anahiurisit comtelui de Br* y că a contribuit personal la căderea cabinetului Garasanin. PARIS, 20 Junie, — Diărul les Débats publică nou» conversiune în- cheiatâ între România şi Rusia. BRUXELA, 20 Junie. — Le îsord, vorbind de venire* la minister a ! -Iu* Ristici, mica «a schimbare* care s’a produs în Serbia probezâ vanitate* contrîbuţiunilor cu lungă scadenţă în Balcani. BUDAPESTA, 20 Junie. — Anti semiţii au pus ieri câtră mezul nopţii foc oraşului Dzsrdahelu. Oraşul este în flăcări. Opt-4^oi familii evree au putut scita* apra pe gol. Mişcarea aufcissmitâ la proporţiun’ teribile. PESTA, 20 iunie.—Alegerile pentru Reuhstsgalung*1 . 365 resutute cunoscute pănă acum, dintre cari 232 pentru partidul liberal (guvernamental), 39 oposiţiunea moderată, 03 radicali, 10 aut'semiţi, 9 naţionalişti, 7 independenţi, 4 balotsgia. O alegere este amânată, A ia ' e■*,îî, tltiîiî icirl lelegtRf.ce pag III F GALAȚI, 9 iunie 1887 RETRAGEREA SEMNĂTURILOR. Mâne era să se judece înaintea curţii cu juraţi cei 71 cetăţeni gălăţeni, membri ai oposiţiunii, daţi în judecată de 14 inşi, din cari 7 şi-au retras semnăturile. Publicăm astăzî fără nicî-un comentar toate declaraţiunile celor ce’şi au retras semnăturile. Ele sunt mai elocvente de cât orice cuvinte am o fice noi . Iată-le : .Galaţi, 1 iunie 1887. DECLARAŢIUNE. Domnule redactor, Subsemnatul loan lonescu, locuitor în despărţirea V, acest oraş, declar că într’una din nopţile trecute s’au présentat la domiciliul meu D-niî comisari Brăiloiă şi I. Tataru, propuindu’mi sa subscriu o hârtia, ce spuneau D-lor că e un protest înpotriva alegerii colegiului al douele comunal, petată de neorândueli şi bătăi. Fără a me lăsa să cetesc, am subscris. Astăzi aflu că acea petiţiune nu era un protest, ci o reclamaţiune cătră D. preşedinte al curţii cu juraţi de Covurluiu, prin care se cerea darea în judecată a mai multor persoane din oposiţiune, precum: Robescu, Ressu, Mihailescu, Catargi ş. a. Mă grăbesc a declara în public prin acesta că iscălitura mi-a fost smulsă prin surprindere şi înşelăciune de aceşti două comisari, şi o declar nulă şi de nul efect, de oarece nu cunosc nimic din cele ce se impută D-lor de mai sus. Ioan lonescu, Galaţi, 6 iunie 1887. DECLARAŢIUNE. Domnule redactor, Subsemnatul, comerciant şi proprietar în acest oraş, strada Tecuciu, votându-me citat pentru ziua de 10 iunie înaintea curţii cu juraţi de Covurluiu, ca să susţin acţiunea publică pusă în mişcare contra D-lor G. C. Robescu şi alţi membri ai oposiţiunii inculpaţi pentru delict politic, declar că n’am iscălit nici-o reclamaţiune contra acestor Domni, şi n’am nici o cunoşcinţă despre faptele ce li se impută. In ziua de 11 Mai eram bolnav în pat, precum sunt şi astăzî. De voi fi iscălit dar în vr’o hârtia contra membrilor oposiţiunii, sunt iscălit de alţii, fără scirea şi voea mea. D. Popovici. Galaţi, 6 iunie 1887. DECLARAŢIUNE: Domnule redactor, Am fost surprins când am cetit în jurnale petițiunea făcută de un număr alegători, între cari figureza și numele meu, prin care se cere darea în judecată, după art. 134 din legea electorală, a mai multor cetățeni onorabili din acesta urbe, precum D-nii G C. Robescu, C. Ressu, N. Catargi, I. Voiciu, L.. Steric și alţii, pentru delicte ce se pretinde că au comis în ziua de 11 Mai, pe când în realitate acele delicte s’au comis numai de agenţii poliţiei. Declar că semnătura mea mi-a fost luată prin surprindere de D-nul comisar Fache Gănescu şi sub-comisarul Gh. M. Vasiliu, care nu au asigurat că acea petiţiune este numai un protest pentru colegiul I, şi astfel am subscris fără a o ceti. Astăjî retractez acea semnătură pentru motivele arătate mai sus. Rog să publicați acesta. Dr. C. Sav ni, Folio!» .VOCII COVURLUIULUI1 UnNĂPUSTEA Devotamentul dinii logodnice. PARTEA 1 CEI DOUI RIVALI. ii Origina familiei de Cordouac, una in cele mal vechi și mai considerate in vechia Guiana, se perde în noap- 5» timpurilor. Membrii sei au luat parte considerabilă la toate tesboieli 3 timpi de secole t a umplut de sân- 9 neîncetat acea bogată și valoroasa • gione, și unuia din ei se atribuia filtra turcului de Cordouan, ce la terminat în 1589 de Ludovic de Fort dominat ,subit de cei mai celebru din farurile moderne, cel mai vechiu din Europa și amal nalt din câte luminezi oceanul. La epoca când începe narațiunea nostrâ Edgar de Cordouan era ultimul și singurul vlăstar a acelei rase ilustre. N’avea altă ruda în lume decât pe bunicul seu, bâtrînul amiral Herbert de Cordouan, care se atingea încurcat de aur și de onoare, dupa ce servise ţara sea în mai multe lupte sângerose și îndeplinise sub Ludovic- Filip o misiune diplomatica de cea mal mare importanța. Herbert de Cordouan era mare cruce a Legiunii de enoare și era decorat cu téte ordinele străine serios«. Trăia într’o casă ce poseda la Royan, forte retras, pctrttendejnele in îotoliul S‘Ui du?:nte^ florilor grădi-^ nel se!e, onde durerile reumatismale ascuţite il ţineaţi pironit cea mai mare parte a timpului, Edgar de Cordouan era în etate de 23 de ani... Unchiul s€ü îl trimisese să facă dreptul la Poitiers mai întâi, apoi la Paris, şi erau numa’ douî ani de când se întorsese la Bordeaux, unde’şi făcuse iute ioc printre juuii trândavi şi eleganţi a oraşului, caii fac în filele de timp frumos ornamentul arcelor de Tourny. Au spus că era un băiat frumos, puţin timid, pe care femeile îl priviii cu plăcere la preumblare. Nu era lipsit de inteligenţă şi de spirit şi avea un gust pronunţat pauli u pocsîâ ; era autorul mai multor mici poeme pe cari le înserase in 4*** rele periodice și cari avuseseră in salone un orecare succes, atât pentru aaloarea lor propria, cât și din causa numelui autorului ce le dădea relief. IMma lui Edgar de Cordeuau nu vorbise încă serios când junele fusese de o dată pus în presenţi frumuasei Ariana de Milanges. Ca şi mai toţi tinerii bogaţi şi eleganţi din oraş, Elgar avea metres« se«, pe Delim* L-grange, o blondă încânjârare, pe care toată lumea o cunoscea . Bordeaux aud făcoa ornamentul testrelor şi a tuuror locurilor de plăcere. Dar nu era pasiune îi acenta legăturâ. Er« o cutriâ af^cera de mod* și de șic. Astiel, când Edgtr zâfi pe Arima de MdUnges, tot sufletul aeu se dusa spre aiesta. Se găsise cn ea ieraa preiîedeniA îotr un salon, și facuse tot posibilul spre al fi presentat, spre » obținea de la ea o privire, un j 2