Vocea Covurluiului, iunie 1887 (Anul 15, nr. 3361-3384)
1887-06-11 / nr. 3369
Dar în fine acum când Dunărea cu porturile el ne a mai salvat o dată, înțelege-va cel puțin d’acum înainte guvernul erorile ce a făcut și sili-se-va a le îndrepta. Noî nu avem speranță. VOCEA COVURLUIULUI OXQXXICai locstlet — Ni se comunică că ieri după amezâ un sub-căpitan da la vasul Medea, prinzându-se că va trece în noi pe sub băi, n a mai reapărut. — Ieri vama, împreună cu şeful, a fost iarăşi în cercetare la magasia D-lui Weintraub. — D. V. ALxandrescu Urechiă, preşedintele de onoare al societăţii Prutul, va ţinea Duminecă 21 curent 0 conferenţă literară în folosul societăţii. Vom anunţa la timp locul şi programul. — Cetim în Lupta : Se D. Ridu Mihaiu ameninţă pe preşedintele consiliului nu numai cu demisiunea mea, dar şi cu retragerea din partid, în cas dacă nu se va satisface cererea de casare a alegerilor comunale din Galaţi. Preşedintele consiliului însă nu vrea cu nici un chip să facă una ca aceasta. Ceea ce putem însă afirma positiv, este că o divergență de idei există în consiliul de miniștri în aceasta afacere. — Se că guvernul va lăsa la Galați ca prefect pe D. Teodorescu. Aceasta este cererea ce o fac colectiviștii din localitate. De altmintrele se ştne ca guvernul nu va lua definitiv aceasta dicisiune decât numai atunci când nu va găsi o persona mai tare spre a încredinţa aceasta funcţiune la Galaţi. — Cetim în Naţiunea . Ministerul de finanţe a făcut recurs contra sentenţei tribunalului de Galaţi care a anulat procesul verbal de confiscare al vămei din Galaţi a unei cantităţi de marfă in valoare de peste 150.000 lei. — Secţiunea vacanţelor Curţii noastre de apel se va compune după cum urmez* : De la 1—15 iulie: D-nui S. Hociung şi G. C. Şişman, consilieri : P. Ionescu, supleant. De la 16 — 31 Iulie: D-nil A. Abgarovici şi D. Juraşcu, consilieri : C. Pitişteanu, supleant. De la 1 —15 August: D nil P. Ştefănescu, preşedinte ; C. N. Nicolau, consilier; C Pitişteanu, supleant. De la 16 — 31 August: G . Constantinescu şi I. T. Burada, consilieri: P. Ionescu, supleant. — Mâne, Joi, se vor ţinea examene la urmatoarele scóle secundare : Gimnasia : Geografia cl. I şi IV, Gimnastica cl II şi III, orele 8 11 a. m. Stela comercială : Geografia şi Statistica, orele 8 11 a. m. şi 2-4 p. m. Seminar: Limba latină şi română cl. I şi II, orele 8-11 a. m. Stgla secondară de fete : Ştiinţele naturale cl. II, III şi V, Limba francesă cl. I şi IV, orele 8-11 a. m. — Astăzi sunt convocate toate consiliile judeţene din ţară spre a’şi verifica titlurile şi a’şi alege comitetele permanente. Qxoxxlcsţ Ix3.taxlóx& — Cetim în Epoca : Se zice că venirea în Bucureşci a D-lui baron de Mayr nu este străină de negociiţiunile pentru încheiărea convenţiunii de comerciu dintre România şi Austro-Ungaria. — D. president al consiliului miniştrilor era să vină in capitală asera sin «şi dimindţă. Este clar probabil că D. Radu Mihai, ministrul de interne, nu va mai merge la Sinaia cum avea intenţiunea. §gj— Un amic care a visitat două din ambulanţele rurale funcţionând deja ne spune că aceste ambulanţe nu pot aduce tot folosul ce se aşteptă de ladinsele din causa insuficienţei personalului medical. Oricât de mare ar fi bună-voința celor două medici cărora este încredințată fie-care ambulanță, chiar stând dânșii de diminiță pănă soara în picioare, le este absolut imposibil să îndestuleze toate cererile de ajutor ce li se adresează. Semnalăm faptul cel de drept. — Ni se spune că arendașul judeţului Tecuciu, D. Tache Anastasiu, ar fi de două 4*1® oaspetele D-lui Ioain Brătianu la Florica. Dacă faptul este adevărat, curând a uitat D. president al consiliului declaraţiunile ce a făcut D-lui M. Kogălniceanu şi pe care acesta le a repetat cul a voit să le asculte, despre partea luată de D. Anastasiu la infamiile petrecute în 11 Maic la Galaţi. — Se zice că, îndată ce va fi încetat d’a face interimul legaţiunii de la Belgrad, D. Trandafir Djuvara va fi numit agent diplomatic la Sofia în locul D-lui Alix. Beldiman, căruia se va da o altă destinațiune. — Generalul Cruţescu, care a fost însărcinat cu îndeplinirea funcţiunii de secretar general al ministerului de resbel, a întrat ieri în exerciţiul acestei funcţiuni. — Cetim în Lupta . Aflăm din o sorgintă postivă că negocierile definitive cu Austria pentru încheiarea convenţiunii comerciale nu se vor începe decât la începutul lui August. Pănă atunci înse aceste negocieri vor continua pe cale diplomatică. Se confirmă ştirea că guvernul ar fi decis de a organiza o loterii naţională în folosul incendiaţilor de la Botoşani. O comisiune de cinci persoane ar fi însărcinată cu organisarea acestei loterii. — Se zice că casa Regelui este decisă de acumpăra mai multe proprietăţi în Dobrogia, pe cari le va înfrumuseţa şi le va înzestra cu şcoli şi biserici. — Din o sorgintă, care trebuie credem sigură, aflăm următoire in privinţa turnurei care vor alua şicerile din Bulgaria . In cas dacă Rusia va doborî inflenţa Austriei în Serbia prin cabintul Ristici, atunci Bulgaria va trebi să renunţe definitiv la realegerea principelui de Battenberg, precum şi politica sea contra Rusiei care arme, acum. In cas înse când influenţa Austri va continua a domina în Serbia, June! Bulgaria va duce aceeaşi potică ca pănă acum, şi realegerea pricipelui de Battenberg pare a fi o mult ca probabilă. In orice cas se pot întâmpla mnul evenimente de faptul venirii la pere a cabinetului Ristici, căci Actria nu se va lăsa pe jos ca să’și peri influența sea în Serbia. — Se zice că D. Radu Mihaiu fi decis de a confia postul de prere al județului Dorohoi, DJul Lupu Cotache. In orice cas înlocuirea DJ Cort»zi pare definitiv hot&rîtă. R mâne a se vedea dacă D. Lupu Cotache va primi aceasta funcțiune. Din cercurile colectiviste citea din nou sgomotul că D. Stătescu, n nistrul de justiţiă, va supune (fiii aceste un decret pentru gradarea D-[ Balş şi Filipescu. — Guvernul nostru urmăreşce mare băgare de seama evenimente de la fruntariele serbe, unde cioniri dese au loc între arnăuţi și Serb Ex stă temeri ca acestor dese cioc niri să nu urmtze vreun conflict mi grav. — Circulă afonul că guvernul bu g*r n a reușit de a contracta împrutul de 25 milioaoehi ce negocia cu unii bancher! din Viena. Ca toate aceste se 4*ce ciQ*8 erările continuă încă, dar se pare m mult ca sigur că nu vor reuşi. — Cetim în Națiunea : Convențiunea comercială cu Stat spaniol va fi sămnată pesta câte-i — Na, lipseşce un nasture ! — De la ce ? — De la redingotarea. Na’l observat? — Nu. II voi fi perdut pe drum... — Nu te ai bătut ? Edgar zimbi. — Nu... Dar eşti grăbită... — O ! avem timp... Nu va veni înainte de 1 0ră sad una oră și jumătate... Privind pendula. — Avem o bună jumătate de zr. — Eu... trebue să mă întorc de vreme. — Iată-te cuminte acum... — Ca total cuminte... — Atât de tiner ! suspină Delfina. Apoi adaose : — E forte frumoasa ? — Cine? — Aceea pe care ai s o ial. — ? ® rg8^ — Deoarece v a întors capul la toți... Nu mi s a spus că amicul tău, Euric Soulae.. — Să nu vorbim de aceasta.. — D», te supără să vorbesc de ea. Nu sunt demnă. Și cu toate aceste dacă ași fi gelosă ? .. Pentru ea în fine mă părăsescl.. Edgar se sculase impacientat. — Sfârșesce, Delfino, 418e eh. Te vei face să regret că am venit. Voiam să ne părăsim ca buni amici. — Drace! cât de susceptibil ai devenit amorul adevărat, amorul serios te a schimbat astfel? Edgar nu răspunse. Era sași reia pălărie și să iesa. Delfina rebiemă. — Ei bine, pleci? — De oarece nu eșci cu minte. — Și cerceii mei?... Cercel vrei? — Acesta ’mi lipsesce... Acel pe cari ÎI am sunt prea miel... Cu un gest lingușitor îl puse mâna pe gât. — Șeii ce mi promiseseșl mal dăuni41 ? — Ce? — Acel cercel pe cari i-am târguit Împreună. — Prețuisc 4ec® rail de franci! — E momentul de a mi ’l oferi... Te voi iubi atât ! Edgar zimbi. — E inutil de a ne iubi, de oarece n’o să ne mai vedem. — Voi păstra de tine o amintire atât de bună ! — Mai cu semi atât de scumpă ! zise junele zimbind. — Ce e pentru tine orece mii franci ? Va fi ultima tea cheltuee de nuei... Poți face aceasta pentru mine... c&c, mai iubit... Spunem că m al iub puțin. — Mult, zise junele desfăceadu-i — Am petrecut împreună câtev momente bune. Acesta nu se uit. — Ne am înțeles, zise Edgar, fi trei cerceii. Delfina îi sări la gât. — O! cât eșdi de gentilă, Junele o sărută pe frunte. — Și acum, 4ise el, adicl Ișl lu»se pălăria și bățul. Juna femeele luă înapoi. — Dar lasă’ți pălăria ! Mal al dim minute ! — Nu, nu sunt în întârziere. Era să’și reia obiectele, când De Ina ’1 apucă de o dată de mănă. — Ascultă ! — Ce? — Merge cineva prin coridor. E el —* El bine ? 4lde Edgar,