Vocea Covurluiului, iunie 1887 (Anul 15, nr. 3361-3384)
1887-06-25 / nr. 3381
daţi în judecaţi, de agenţii poliţiei de Galaţi ! Comisarii bat, şi tot el dau în judecaţi pe bituţii lati halul In care am ajuns. lati telegramele adresate, de cari vorbim mai bus : Majeitâţii Sele Replu Carol I. Sinaia. Citat istă^1 1* curtea cu juraţi din Brăila, unde figuram ca martor In procesul intentat contra bătăuşilor din dina de 11 Mai, cu ocasiunea alegerilor din Galaţi, stteam la o mesă în interiorul acelei curţi, unde a fost de o dată atacat şi bătut de impiegatul de vamă din Galţi Stefan Tatovici dimpreună cu tatul seu, in faţa poliţiei care l’a protegeat. Ne mai găsind nici-o siguranță, Majestate, vin a vă declara că mă retrag de a figura ca martor şi de a mă presenta la 25 a. c. în procesul ce bătăuşii polițieneşci ne au intentat, precum și la procesul ce D. procuror Sărăţeanu caută a ’mi intenta ca omorîtor. Lasla finalia Majestății Voastre apreciare dacă se mai poate tolera asemene stare de lucruri. Deputat N. Catargiu Brăila, 23 iunie* DePesa Brailenilor. M. s. Repler. Sinaia, D. Nicu Caurgi, deputat, in etate de 70 ani, venit martor pentru faptele de la 11 Maia din Galaţi, a foat pălmuit peste cap de Stefan Tatovici, funcţionar vamal din Galaţi, în timpul şedinţei şi în localul curţii cu juraţi. Acest fapt demonstră încă o dată lipsa totală de protecţiune în contra îndrăsnelei crestende a criminalilor. Ne referăm la înalta protecţiune a M. Vostre, Mihu Marghiloman, Simu, G. Dimitrescu, Economu, Al. Lahovari) fost ministru şi care se afla în apărarea procesului lângă oposiţiune, şi alţi mai mulţi. Brăila, 23 iunie. VOCE* COVURLUIULUI Din Lascar Catarii, Sinaia. Astăzi la Brăila, pe când se începuse procesul. In intervalul şedinţei, la care asista procurorul Sărăţeanu, fratele D-vostre a fost bătut de un impiegat al vămei Galaţi, un Ştefan Tatovici, inculpat pentru bătăile de la 11 Mai. D. Nicu Catargi se află bine în Galaţi; lumea e desperată. Galaţî, 23 iunie. G. Mihailescu, Oxo33.1ca, locală, fleri şi ăstatţi numeroşi cetăţeni gălăţeni, fără distincţiune de partid şi naţionalitate, sa mers de au visitat pe D. Nicu Catargi, exprimându’i că oenpă adusă Peele de bătăuşi este o otecsa date , toţi Gălăţenii de valoare, cari ved în Nicu Catargi pe veteranul luptător pentru ideile mari, pe valorosul Gâlâţâu ce luptă pentru mărirea oraşului şi scoaterea lui din ghiarele asupritorilor. — Aflăm din sorgintă positivă că decretul pentru numirea D-lu! Peride că prefect al judeţului nostru este deja semnat. Săptămâna aceasta chiar D-sea va lua posesiune de noul seu post. — D. Bâlăceanu, ministrul nostru la Constantinopole, a sosit în urbe» Eastră, și mâne până cu vaporul la postul seu. — Persone autorissUe ne spua că, când se comunică procurorulu i de Brăila casul D-lui N. Catargi, acesta răspunse cu un aer rece : bine i-a făcut Bravo procuror ! — Tachi Marin, adjutorul comandantului de gardiști, se preumblă în mare uniformă pe stradele Galațului, iar poliția nu găseșce să i dea citațiunea Ce ticăloșia ! — Banda regra jubiaz& că pe fie ce 4i Gălăținil inregisueaza noue victime Barmanii ș’-iU perdut mintea. — Astă soră la teatrul cel mare se dă, sun patromrgiul D-nii Catinca N. Catargi, piesa: O scrisoare perdută de cătră trupa D-nei Fary şi fraţii Vlfidicesci, în beneficiul victimelor de la Botoşani. Societatea gălăţână aflăm că deja a acoperit toate lojele. Telegrama Serviciul partal ,Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. CONSTANTINOPOLE, 5 iulie.Mahmud-paşa, vice-preşedinte al consiliului de Stat, a fost trimis în Creta, însărcinat cu o misiune specială de împăciuire. LEMBERG, 5 iulie. — Prinţul imperial al Austro-Ungariei a plecat «41 diminaţă în mijlocul ovaţiunilor entusiaste ale întregei populţiuni, după ce a mulţumit demnitarilor capitalei şi ţării pentru primirea cordială ce i s’a făcut, şi care va fi întipărită pentru tot-d’auna în amintirile sale. AGENŢIA LIBERA TARNOVA, 4 iulie.— Depeşa întârziată. — AaUdi 1* QDU după ameza a avut loc prima şedinţă oficială a Sobraniei. După cetirea mesigiului, 32 deputaţi cari nu voiseră în sesiunea din luna Octombrie trecut să recuroacte uit! guvern mei regenţă au prestat jurâmînt. Toţi aceşti deputaţi fac parte din oposiţune. D. Turcel a fost ales preşedinte în locul D-lui Jivkoff, numit regent. D. Turcel a fost înlocuit de către Zacharia Stoianof. D. preşedinte dă cetire mai multor depeşi cari au fost adresate Sobranie, de cătra comitetele patriotice şi care mulţumesc guvernului pentru lupta eroică ce a susţinut pentru a scăpa patria de o nouă sclaviă. Comitetele rugâ pe deputați să aleaga cât mal curând un prinț al Bulgariei care să fie demn de a puri. coroana bulgara și care să ne gata a* sora pentru patria. BERLIN, 5 iulie. — Krezzeitung face că sultanul va ratifica conven. , țiunea egipteanâ în cas când Anglii s’ar însărcina să protega Turcia în contra consecvențelor ce ar resolti din o asemene determinare, deorece ratificarea ar fi semnalul turburiurilor în Serbia, Bulgaria și Asiacentrală, NI VIENA, 5 iulie. — Se scrie din Petersburg Ziarului Die Presse ciîa cercurile diplomatice ruse se contesti că Rusia ar confirma alegerea priecipelui de Coburg la tronul Bulgeriei. Rusia ar considera alegerea So* ,braniei actuale ca ilegală. || CteorLbă, Intarlexft, — Cetim in Epoca : D. Ioan Brătianu a sosit ieri diminaţă cu totul pe neașteptate în Bucureşti şi a întrunit îndată consiliu miniştrilor sub preşedinţa sea. Ni se asigură că întrunirea de la Galaţi şi demarsa cu care, în unui resoluţiunii luate în acastă întrunire D. Lascăr Catargi a fost însărcina pe lângă Regele, au făcut obiecta deliberaţiunilor consiliului. — Toţi miniştrii cu D. Ioan Britiănu în cap vor pleca astăi* 1» Si, nai», unde un consiliu va fi ţinut se ! preşedinţa Regelui. — Regina N*tslia a Serbiei nu vi mai trece prin ţara no-»trie, la întdrcerea sea din Rusia, ci va lua drumul prin Galiţia. Este din neexacti sei rea dată de anii confraţi că M 8 va face o visită la castelul Peleș. — D. Vasile Alexandri, ministru plenipotențiar al României în Francia, care era așteptat în cursul sep ♦ëmânel la S'nai», a amânat pănă 1 Septembrie venirea sea în {esa. I — D. Cuppa, procurorul de tribunalul Ilfov, care fără consimț mântul său a fost mutat tot ca pre cător la tribunalul Prahova, și-a di demisiunea. — Ni se comunică din Ruscicl că o mare ferbere domnesce acolo d ■-'I ' ' . I ■■ ■■■ Foliota ,VOCII COVURLUIULUI* el nu șiu ce repulsiune, ce ură gro-Z&vw. Fîra ai presupune de » fi *ttorul onorului Devine), se îndouia că vtma ca inimic, spre a proiH» do mnorocirea ce »pesa pe nenorocitul seu rival. IMPASTE D-A.TJ* DEŸOMERTÜL DREI LOGODNICE. XIII PARTEA 1 CELDOUI KlVALI. XII (Urmare) Ariana 11 privi în oihi. — Dar îl iubisc îmă, D le, răspunse ia, și nu voi înceta de a’l iubi. D. o. Ahilai gei se duse la c». . — Te u.âcesci, An*no.. Am de vorbit D-im Seusc... Li sane. Juna let A se retrise, iu iară a fi aruncat visilatorului o ultimă privire de dtai.dtre, Ea a»mti» în ea pentru Când D,eru de MilLrgos se depart», batnuuî msgistrat lacu sabuu lui Euric Soulac să se puna jos. - Sper, D-le, îi 4l8e eli CR nu vei da mai multa importanta de rât »a V uvJLtelor ncfcoioite a unei june fett pe cere o tai»»tiuia neasteptata ca a cea ce ne a lovit a vietumt o pentru un moment si a pus o ai*ra din sine. — Înțeleg prea bine, răspunse Enric Scular, tu:a durerea, D-s0rei de MiiULgtB spre a no stUBa, tu tain superioa ce aceste evenimente îmi causca» și mie. — Esci prea indulgent, D-le. — Sunt just. — De și fiica mea nu vrea sâ’și o marturisescâ, ori ce unire între ea și D. de Cordouan, ori-cum ar fi evenimtnteie ce se produe, e de aci înainte imposibilă, chiar dacă D. de Cordouan ar fi de cece ori inocent. — Mă tem pentru amicul meu, se negociantul, dar sper pentru mine. D. de Miilangis ii privi — Teatru D-tea ? repetă el foarte mirat. — Teatru mine, 418e* junele. Fostul magistrat lua scaunul și se apropia de interlocutorul său. — Explica-te, D-le, 418e el» cftdl îți mărturisesc că nu Înţeleg prea bine. — Vei înţelege, D-le. Momentul nu e (el e prea bine ales spre a face o declaraţiune de amor, dar cred că nu mi se va ţinea de rea circumstanţele în mijlocul cărora se produce, circumstanţe ce nar fi influetţate nici hotărârea nici sentimentel« mele. Iubesc pe D-sora de Millanger — D-tea, D-le ? .. — De mul, tot atât și mai mul poate de cât D. de Cordouan. — Dar, mise magistratul surprins acum aud acum acesta pentru priooara. Pentru ce nu mi-a vorbit de atâsta pănă acum? — Pentru că judecam că amoroaace era fără speranță. — N’aveam motiv de a mă opune la o unire între D-tea și fiica ■*** Cunosc familia D-téle, ea e f^te onorabilă. Numai averea P téle nu ar f: putut face să csuite, câci e mai considerabilă de cât a toastra, și nașii voit aă am aerul de a vinde pe fiica mea. — Intre noi, D-le, cestiunea di