Vocea Covurluiului, iunie 1887 (Anul 15, nr. 3361-3384)

1887-06-25 / nr. 3381

daţi în judecaţi, de agenţii poliţiei de Galaţi ! Comisarii bat, şi tot el dau în judecaţi pe bituţii lati halul In care am ajuns. lati telegramele adresate, de cari vorbim mai bus : Majeitâţii Sele Replu Carol I. Sinaia. Citat istă^1 1* curtea cu juraţi din Brăila, unde figuram ca martor In procesul intentat contra bătăuşilor din dina de 11 Mai, cu ocasiunea ale­gerilor din Galaţi, st­team la o mesă în interiorul acelei curţi, unde a­ fost de o dată atacat şi bătut de im­piegatul de vamă din Galţi Stefan Tatovici d­impreună cu tatul seu, in faţa poliţiei care l’a protegeat. Ne mai găsind nici-o siguranță, Majestate, vin a vă declara că mă retrag de a figura ca martor şi de a mă presenta la 25 a. c. în procesul ce bătăuşii polițieneşci ne au intentat, precum și la procesul ce D. procuror Sărăţeanu caută a ’mi intenta ca o­­morîtor. Las­la finalia Majestății Voastre apre­­ciare dacă se mai poate tolera ase­mene stare de lucruri. Deputat N. Catargiu Brăila, 23 iunie* DePesa Brailenilor. M. s. Repler. Sinaia, D. Nicu Caurgi, deputat, in etate de 70 ani, venit martor pentru fap­tele de la 11 Maia din Galaţi, a foat pălmuit peste cap de Stefan Tatovici, funcţionar vamal din Galaţi, în tim­pul şedinţei şi în localul curţii cu juraţi. Acest fapt demonstră încă o dată lipsa totală de protecţiune în contra îndrăsnelei crest­ende a criminalilor. Ne referăm la înalta protecţiune a M. Vostre, Mihu Marghiloman, Simu, G. Di­­mitrescu, Economu, Al. Lahovari) fost ministru şi care se afla în apărarea procesului lângă oposiţiune, şi alţi mai mulţi. Brăila, 23 iunie. VOCE* COVURLUIULUI D­in Lascar Catarii, Sinaia. Astăzi la Brăila, pe când se înce­puse procesul. In intervalul şedinţei, la care asista procurorul Sărăţeanu, fratele D-vostre a fost bătut de un impiegat al vămei Galaţi, un Ştefan Tatovici, inculpat pentru bătăile de la 11 Mai­. D. Nicu Catargi se află bine în Galaţi; lumea e desperată. Galaţî, 23 iunie. G. Mihailescu, Oxo33.1ca, locală, f­leri şi ăstatţi numeroşi cetăţeni gălăţeni, fără distincţi­une de partid şi naţionalitate, sa mers de au visi­tat pe D. Nicu Catargi, exprimându’i că o­enpă adusă P­eele de bătăuşi este o otecsa date , toţi Gălăţenii de valoare, cari ved în Nicu Catargi pe veteranul luptător pentru ideile mari, pe valorosul Gâlâţâu ce luptă pentru mărirea oraşului şi scoaterea lui din ghiarele asupritorilor. — Aflăm din sorgintă positivă că decretul pentru numirea D-lu! Peride că prefect al judeţului nostru este deja semnat. Săptămâna aceasta chiar D-sea va lua posesiune de noul seu post. — D. Bâlăceanu, ministrul nostru la Constantinopole, a sosit în urbe» Eastră, și mâne p­ână cu vaporul la postul seu. — Persone autorissUe ne spua că, când se comunică procurorulu i de Brăila casul D-lui N. Catargi, acesta răspunse cu un aer rece : bine i-a făcut Bravo procuror ! — Tachi Marin, adjutorul comandan­tului de gardiști, se preumblă în mare uniformă pe stradele Galațului, iar poliția nu­­ găseșce să i dea cita­țiunea Ce ticăloșia ! — Banda r­egra jubi­az& că pe fie ce 4i Gălăținil inregisueaza noue victime Barmanii ș’-iU perdut mintea. — Astă soră la teatrul cel mare se dă, sun patromrgiul D-nii Catinca N. Catargi, piesa: O scrisoare perdută de cătră trupa D-nei Fary şi fraţii Vlfidicesci, în beneficiul victimelor de la Botoşani. Societatea gălăţână aflăm că deja a acoperit toate lojele. Telegrama Serviciul part­­al ,Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. CONSTANTINOPOLE, 5 iulie.­­Mahmud-paşa, vice-preşedinte al con­siliului de Stat, a fost trimis în Creta, însărcinat cu o misiune specială de împăciuire. LEMBERG, 5 iulie. — Prinţul imperial al Austro-Ungariei a plecat «41 diminaţă în mijlocul ovaţiunilor entusiaste ale întregei populţiuni, după ce a mulţumit demnitarilor ca­pitalei şi ţării pentru primirea cor­dială ce i s’a făcut, şi care va fi în­tipărită pentru tot-d’a­una în aminti­rile sale. AGENŢIA LIBERA TARNOVA, 4 iulie.— Depeşa în­­târziată. — AaUdi 1* QDU după a­­meza a avut loc prima şedinţă ofi­cială a Sobraniei. După cetirea mesigiului, 32 depu­taţi cari nu voiseră în sesiunea din luna Octombrie trecut să recuroacte uit! guvern mei regenţă au prestat jurâmînt. Toţi aceşti deputaţi fac parte din oposiţune. D. Turcel a fost ales preşedinte în locul D-lui Jivkoff, numit regent. D. Turcel a fost înlocuit de către Zacharia Stoianof. D. preşedinte dă cetire mai multor depeşi cari au fost adresate Sobranie, de cătra comitetele patriotice şi care mulţumesc guvernului pentru lupta eroică ce a susţinut pentru a scăpa patria de o nouă sclaviă. Comitetele rugâ pe deputați să a­leaga cât mal curând un prinț al Bul­­­gariei care să fie demn de a puri. coroana bulgara și care să ne gata a* sora pentru patria. BERLIN, 5 iulie. — Krezzeitung face că sultanul va ratifica conven. , țiunea egipteanâ în cas când Anglii s’ar însărcina să protega Turcia în contra consecvențelor ce ar resolti din o asemene determinare, de­ore­­ce ratificarea ar fi semnalul turburiu­rilor în Serbia, Bulgaria și Asiacen­­trală, N­I VIENA, 5 iulie. — Se scrie din Petersburg Ziarului Die Presse ciîa cercurile diplomatice ruse se contesti­­ că Rusia ar confirma alegerea prie­­cipelui de Coburg la tronul Bulge­­riei. Rusia ar considera alegerea So* ,­braniei actuale ca ilegală. || CteorLb­ă, Intarlexft, — Cetim in Epoca : D. Ioan Brătianu a sosit ieri di­minaţă cu totul pe neașteptate în Bu­cureşti şi a întrunit îndată consiliu miniştrilor sub preşedinţa sea. Ni se asigură că întrunirea de la Galaţi şi demarsa cu care, în unui resoluţiunii luate în acastă întrunire D. Lascăr Catargi a fost însărcina pe lângă Regele, au făcut obiecta deliberaţiunilor consiliului. — Toţi miniştrii cu D. Ioan Bri­tiănu în cap vor pleca astăi­* 1» Si, nai», unde un consiliu va fi ţinut se ! preşedinţa Regelui. — Regina N*tslia a Serbiei nu vi mai trece prin ţara no-»trie, la întdr­­cerea sea din Rusia, ci va lua dru­mul prin Galiţia. Este di­n neexacti sei rea dată de anii confraţi că M 8 va face o visită la castelul Peleș. — D. Vasile Alexandri, ministru plenipotențiar al României în Fran­cia, care era așteptat în cursul sep ♦ëmânel la S'nai», a amânat pănă 1 Septembrie venirea sea în {esa. I — D. Cuppa, procurorul de­­ tribunalul Ilfov, care fără consimț mântul său a fost mutat tot ca pre cător la tribunalul Prahova, și-a di demisiunea. — Ni se comunică din Ruscicl că o mare ferbere domnesce acolo d ■-'I ' ' . I ■■ ■■■ Foliota ,VOCII COVURLUIULUI* el nu șiu ce rep­ulsiune, ce ură gro-Z&vw. Fîra ai presupune de » fi *t­­torul on­orului Devine), se îndouia că vtma ca inimic, spre a proiH» do mnorocirea ce »pesa pe nenorocitul seu rival. IMPASTE D-A.TJ* DEŸOMERTÜL DREI LOGODNICE. XIII PARTEA 1 CELDOUI KlVALI. XII (Urmare) Ariana 11 privi în oihi. — Dar îl iubisc îmă, D le, răs­punse ia, și nu voi înceta de a’l iubi. D. o. Ahilai gei se duse la c». . — Te u.âcesci, An*no.. Am de vorbit D-im Seu­sc... Li sa­ne. Juna let A se retrise, iu iară a fi aruncat visilatorului o ultimă privire de dtai.dtre, Ea a»mti» în ea pentru Când D­­,eru de MilLrgos se de­part», batnuuî msgistrat lacu sabuu lui Euric Soulac să se puna jos. - Sper, D-le, îi 4l8e eli CR nu vei da mai multa importanta de rât »a V uvJLtelor ncfcoio­ite a unei june fett pe cere o tai»»tiuia neasteptata ca a cea ce ne a lovit a vietumt o pentru un moment si a pus o ai*ra din sine. — Înțeleg prea bine, răspunse En­­ric Scular, tu:a durerea, D-s0rei de MiiULgtB spre a no stUBa, tu tain superioa ce aceste evenim­ente îmi causca» și mie. — Esci prea indulgent, D-le. — Sunt just. — De și fiica mea nu vrea sâ’și o marturisescâ, ori­ ce unire între ea și D. de Cordouan, ori-cum­ ar fi e­­venimtnteie ce se produe, e de aci înainte imposibilă, chiar dacă D. de Cordouan ar fi de cec­e ori inocent. — Mă tem pentru amicul meu,­­ se negociantul, dar sper pentru mine. D. de Miilangis ii privi — Teatru D-tea ? repetă el foarte mirat. — Teatru mine, 418e* junele. Fostul magistrat lua scaunul și se apropia de interlocutorul său. — Explica-te, D-le, 418e el» cftdl îți mărturisesc că nu Înţeleg prea bine. — Vei înţelege, D-le. Momentul nu e (el e prea bine ales spre a face o declaraţiune de amor, dar cred că nu mi se va ţinea de rea circum­stanţele în mijlocul cărora se pro­duce, circumstanţe ce n­ar fi influet­­ţate nici hotărârea nici sentimentel« mele. Iubesc pe D-sora de Millanger — D-tea, D-le ? .. — De mul, tot atât și mai mul poate de cât D. de Cordouan. — Dar, mise magistratul surprins acum aud acum acesta pentru prio­­oara. Pentru ce nu mi-a­ vorbit de atâsta pănă acum? — Pentru că judecam că amoro­aace era fără speranță. — N’aveam motiv de a mă opune la o unire între D-tea și fiica ■*** Cunosc familia D-téle, ea e f^te ono­rabilă. Numai averea P téle nu ar f: putut face să csuit­e, câci e mai con­siderabilă de cât a toastra, și nașii voit aă am aerul de a vinde pe fiica mea. — Intre noi, D-le, cestiunea di

Next