Vocea Covurluiului, iunie 1887 (Anul 15, nr. 3361-3384)

1887-06-10 / nr. 3368

ANUL XV. — Nr. 3.3­8. 3 abonament pentru România : Pe un an . . . 20 let , 6 luni . . . io * VeSÎ pag. IV premiul vient abonaţilor pentru străinătate ! Pe un an ... 34 let , 6 luni ... 17 * Abonamentel se (ac In Galaţi la Ad­ ministra­ţiunea «Jiaru­­ui, In districte la biu­­«urile postale. ? 10 BANI EXEMI’LARUL, MERCUR!, 10 IUNiE 1887. anunciei linia peut Pagina IV : 40 !**fl » _nL: 80 • INSERTIUNI si RECLAME Pagina III : 80­ b­usi La Cronici : a lei Repejirile se fac cu rahat însemnat. Scrisori nei­ancate se reiusă. — Artico­­lele nepublicate nu se iaapoesc. str. Mare. I APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU.­­ Administațiimea : 15, ■ " 1 —-------------- —...... . i»«3r'~. . ........ ■ ■ -----——— ■----— ■ -r *--.**■■ ----------— ■ ■ —;-----------rrr-. — —:----- - —; —--------------———---------------------------­ Redacțiunea : 15 3tr. Mare X«l©ë'XA32CLS Serviciul part. al »Vocii Covurluiului« •C­U AGENTIA JlAVAS. j i VIENA, 20 Junie.— ţHarele nostre t anunţ* că, cu peasiune» alegerilor, cumrtierul evreeac al satului Szerdt­­^|he!y (Ungari*) a fost incendiat de o v dată de trei părţ ; 80 familii isrAeliti­­ !»a putut apâpft numai viaţ* lor. BERLIN, 20 Junie. — Ieri acra o ciocnire a avut loc intre 2 trenuri din Cfcri unul venit din Postdata şi beU-i’alt dm gsm Wsnsec. O loi o motivă fu răsturnata şi un vagon a luat foc. Două persoane sr fi onaorîte fi răniţi er fi numeroşi. Numărul du gale încă cunoscut. AGENŢIA LIBESA LONDRA, 20 Junie. — Trei ant­­ersoane de distincţiune au refuzat d­e a primi iniţiativa care li se trimises­­e a »aista la ceremonia jubileului ,care va avea loc la monastire­a din Westminster. Aceasta manifestare este forte viu comentată. MOSCOVA, 20 iunie. — Guver­natorul oraşului a dat o mare ser­bare în onoarea D*lui de Laboury ambasadorul Franciei. Notabilitățile partidului panslavism asisti­t la aceasta sftrbare. PETERSBURG, 20 iunie. — Pres* rust este unanimă întru a­­spera ca D. Ristici va lucra spre a înlătura fl­uența austriacă Se semnalez* dr­­lele întrevederi ce are D Raik ff cu triodipele Kirageorgavici şi cu gene­ralul Gruidl. BELGRAD, 20 iunie.— Şjiri din Jursudge anunţă o nouă întâlnire angerosa care a avut rot între arnauţi şi gendarmeria serba. Arnauţii au li­sat mai mulţi ntorţi şi râuiţi pe câm­pul de bătaia şi tu perdut un dr­pel Guvernul sârb a adresat Forţei o protestare energică contra acestor acte de vandalism şi a luat masuri mili­tare cu scop de a împodeea de aci înainte asemeni irupţiuni. Va fu­ bil none posturi în districtele Vranj­ ş Topi­­ce. Ministrul de râsboiu dis­trut arme populiţiunilor ceri loviesc o gro­pe de fruntarie. Vor fi scutite de im­­pos­t cu condiţione de a sper* f* un tana. BERLIN, 20 Junie, — Gazella de­­ Voss 41Cu regele M.-lan a anahiuri­sit comtelui de Br* y că a contribuit personal la căderea cabinetului Ga­rasanin. PARIS, 20 Junie, — Diărul les Débats publică nou» conversiune în-­ cheiatâ între România şi Rusia. BRUXELA, 20 Junie. — Le îsord, vorbind de venire* la minister a ! -Iu* Ristici, mica «a schimbare* care s’a produs în Serbia probezâ vanitate* contrîbuţiunilor cu lungă scadenţă în Balcani. BUDAPESTA, 20 Junie. — Anti semiţii au pus ieri câtră mezul nop­ţii foc oraşului Dzsrdahelu. Oraşul este în flăcări. Opt-4^oi familii evree au putut scita* a­pra pe gol. Mişcarea aufci­ssmitâ la proporţiun­’ teribile. PESTA, 20 iunie.—Alegerile pen­tru Reuhstsgal­ung*1 . 365 resutute cunoscute pănă acum, dintre cari 232 pentru partidul liberal (guvernamen­tal), 39 oposiţiunea moderată, 03 ra­dicali, 10 aut'semiţi, 9 naţionalişti, 7 independenţi, 4 balotsgia. O alegere este amânată, A ia ' e■*,îî, tltiîiî icirl lelegtRf.ce pag III F GALAȚI, 9 iunie 1887 RETRAGEREA SEMNĂTURILOR. Mâne era să se judece înaintea curţii cu juraţi cei 71 cetăţeni gălăţeni, mem­bri ai oposiţiunii, daţi în judecată de 14 inşi, din cari 7 şi-au retras sem­năturile. Publicăm astăzî fără nicî-un comen­­tar toate declaraţiunile celor ce’şi au retras semnăturile. Ele sunt mai elo­­cvente de cât ori­ce cuvinte am o fice noi . Iată-le : .Galaţi, 1 iunie 1887. DECLARAŢI­UNE. Domnule redactor, Sub­semnatul loan lonescu, locui­tor în despărţirea V, acest oraş, de­clar că într’una din nopţile trecute s’au présentat la domiciliul meu D-niî comisari Brăiloiă şi I. Tataru, pro­­puindu’mi sa sub­scriu o hârtia, ce spuneau D-lor că e un protest înpo­­triva alegerii colegiului al douele co­munal, petată de neorândueli şi bătăi. Fără a me lăsa să cetesc, am sub­scris. Astăzi aflu că acea petiţiune nu era un protest, ci o reclamaţiune că­­tră D. preşedinte al curţii cu juraţi de Covurluiu, prin care se cerea da­rea în judecată a mai multor persoane din oposiţiune, precum: Robescu, Ressu, Mihailescu, Catargi ş. a. Mă grăbesc a declara în public prin acesta că iscălitura mi-a fost smulsă prin surprindere şi înşelăciune de aceşti două comisari, şi o declar nulă şi de nul efect, de oare­ce nu cunosc nimic din cele ce se impută D-lor de mai sus. Ioan­ lonescu, Galaţi, 6 iunie 1887. DECLARAŢIUNE. Domnule redactor, Sub­semnatul, comerciant şi pro­prietar în acest oraş, strada Tecuciu­, votându-me citat pentru ziua de 10 iunie înaintea curţii cu juraţi de Co­­vurluiu, ca să susţin acţiunea publică pusă în mişcare contra D-lor G. C. Robescu şi alţi membri ai oposiţiunii inculpaţi pentru delict politic, declar că n’am iscălit nici-o reclamaţiune contra acestor Domni, şi n’am nici o cunoşcinţă despre faptele ce li se impută. In ziua de 11 Mai­ eram bolnav în pat, precum sunt şi astăzî. De voi fi iscălit dar în vr’o hârtia contra membrilor oposiţiunii, sunt is­călit de alţii, fără scirea şi voea mea. D. Popov­ici. Galaţi, 6 iunie 1887. DECLARAŢIUNE: Domnule redactor, Am fost surprins când am cetit în jurnale petițiunea făcută de un număr alegători, între cari figureza și numele meu, prin care se cere darea în judecată, după art. 134 din legea electorală, a mai multor cetă­țeni onorabili din acesta urbe, pre­cum D-nii G C. Robescu, C. Ressu, N. Catargi, I. Voiciu, L.. Steric și alţii, pentru delicte ce se pretinde că au comis în ziua de 11 Mai­, pe când în realitate acele delicte s’au comis numai de agenţii poliţiei. Declar că semnătura mea mi-a fost luată prin surprindere de D-nul comi­sar Fache Gănescu şi sub-comisarul Gh. M. Vasiliu, care nu au asigurat că acea petiţiune este numai un pro­test pentru colegiul I, şi ast­fel am sub­scris fără a o ceti. Astăjî retractez acea semnătură pentru motivele arătate mai sus. Rog să publicați acesta. Dr. C. Sav ni, Folio!» .VOCII COVURLUIULUI1 UnNĂPUSTEA Devotamentul dinii logodnice. PARTEA 1 CEI DOUI RIVALI. ii Origina familiei de Cordouac, una in cele mal vechi și mai considerate in vechia Guiana, se perde în noap- 5» timpurilor. Membrii sei au luat p­arte considerabilă la toate tesboieli 3 timpi de secole t a umplut de sân- 9 neîncetat acea bogată și valoroasa • gione, și unuia din ei se atribui­a filtr­a turcului de Cordouan, ce la terminat în 1589 de Ludovic de Fo­rt dominat ,subit de cei mai ce­le­bru din farurile moderne, cel mai vechiu din Europa și amal nalt din câte luminezi oceanul. La epoca când începe narațiunea nostrâ Edgar de Cordouan era ul­timul și singurul vlăstar a acelei rase ilustre. N’avea altă ruda în lume de­cât pe bunicul seu, bâtrînul amiral Her­bert de Cordouan, care se atingea în­curcat de aur și de onoare, dupa ce servise ţara sea în mai multe lupte sângerose și îndeplinise sub Ludovic- Filip o misiune diplomatica de cea mal mare importanța. Herbert de Cordouan era mare cruce a Legiunii de enoare și era deco­rat cu téte ordinele străine serios«. Trăia într’o casă ce poseda la Ro­y­an, forte retras, pctrttend­ejnele in îotoliul S‘Ui d­u?:nte^ florilor grădi-^ nel se!e, onde durerile reumatismale ascuţite il ţineaţi pironit cea mai mare parte a timpului, Edgar de Cordouan era în etate de 23 de ani... Unchiul s€ü îl tri­misese să facă dreptul la Poitiers mai întâi, apoi la Paris, şi erau numa’ douî ani de când se întorsese la Bor­deaux, unde’şi făcuse iute ioc printre juuii trândavi şi eleganţi a oraşului, caii fac în filele de timp frumos or­namentul arcelor de Tourny. A­u spus că era un băiat frumos, puţin timid, pe care femeile îl pri­vii­­i cu plăcere la preumblare. Nu era lipsit de inteligenţă şi de spirit şi avea un gust pronunţat pau­li u pocsîâ ; era autorul mai multor mici poeme pe cari le înserase in 4*** rele periodice și cari avuseseră in salone un ore­care succes, atât pen­tru aaloarea lor propria, cât și din causa numelui autorului ce le dădea relief. IMma lui Edgar de Cordeuau nu vorbise încă serios când junele fusese de o dată pus în presenţi fru­­m­uasei Ariana de Mi­langes. Ca şi mai toţi tinerii bogaţi şi ele­ganţi din oraş, Elgar avea metres« se«, pe Delim* L-grange, o blondă încânjârare, pe care toată lumea o cu­­noscea . Bordeaux aud­­ fă­coa orna­­mentul testrelor şi a tu­uror locurilor de plăcere. Dar nu era pasiune îi acen­ta legăturâ. Er« o cutriâ af^cera de mod* și de șic. Ast­iel, când Edgtr zâfi pe Arima de MdUnges, tot sufletul aeu se dusa spre aiesta. Se găsise cn ea ieraa preiîedeniA îotr un salon, și facuse tot posibilul spre al fi presentat, spre » obținea de la ea o privire, un j 2

Next