Vocea Covurluiului, noiembrie 1887 (Anul 15, nr. 3486-3511)
1887-11-25 / nr. 3506
ANUL XV. — Nr. 8.506. abonament pentru România P« un »n . . . 30 lei • 6 luni . . . io « Veni» pag. IV premiul »fent abonaţilor pentru străinătate Pe un an ... 34 lui , 6 luni ... 17 ' Abonament el se fac in Galaţi la Administraţiunea Ziarului, in districte la binourie postale Lredacţiunea : 15 atr. Mare 10 RANI EÀiCMi'LARlJL. Xelög’XÄXXi© Serviciul part. al »Vocii Coviuhatthn* AGENȚIA HAVAS. BUCURESCI, 5 Decembrie, — Ctr mere » început ast4l discuțiunea răipansolni 1* mssagit. Au vorbit contra D-nil Gr. Coat* dini ți Al. Djuvara ți pentru D nit A. Visinti ți Diaeson. Șsdința a foit forte funtanoasa. Un incident a’a prodna între D. miniatru al justiție! ți D. deputat OrovenU. — Sanatul a lucrat în secțiuni. ROMA, 5 Decembrie. — Regele, primind deputaţiunile (jamtrei şi Senatului venite pentru un presents s dress ca răspuns , discursul tronului a insistat asupra necesității unei ot g*un*țiuni puternice iar&uutra, pen- ! tru ca guvernul să aibă autonote* cuvintă spre a urma o politică străină avfcid un adevărat caracter di utilitate. SOFIA, 5 Decembrie.—D. Vuk-j viei, deiegat al guvernului bulgar pe lângă Subiima-Parti, a sosit venind de U CoasUutiaopoie direct prin drau. de 1er p&nâ la Sofia. AGMTIA L1B2RA PARIS, 6 Decembrie. — D. Sad. Carnot, intrebat asupra viitorului cabinet, a răspuns că avea de gând bî ionnise un minister ca elemente luate din diferitele grupuri ale stângei Acest cabinet, a 4 » dicsal, va f de concentrare, iar nu de luptă. PARIS, 1 Decembrie. — Toate trupele cari fuseserâ chiemate !n vederea evenimentelor pribite pled »4* la garnisoanele lor. PARIS, 5 Decembrie.— Scirile ce apaeau din San-Remo sânt forte contradictorie. Unele 41* căutarea principelui imperial cate foarte satiafftcetoare. le Soleil primesce dela aonreapondental slt scrieacă «tarea principe^ ar fi gravi. Eate en total rftguțit, LONDRA, i Decembrie. — limessioe ci guvernaiuanglera refusat formal de a adera la întreita alianță și de a pane flota sea la disposițiune* Statelor aliate. PARIS, 5 Decembrie. — Când preşedintele Congresului proclami resultatul scrutinului pentru alegerea preşedintelui republicei, D. Sadi-Camot se întoarse câtră stânga şi strigi: „Trăi ese Republica î* Acest strigăt fu repetat de toti stânga. Ua deputat al dreptei strigă: Vă faceți contra unei nenorociri inimi bună. Intrând în Paris, D. S&di-G*rnot s’a dus U Elysée și a procedat la instalarea sea. După aceea sa duse 1- D. Grévy în otelul seu di n c&le* d’Iene. Visita a fost de soartă durată. Ieșind de la D. Grévy, noul președinte intră în familii. Tota sera numeroase grupuri veniri* să aclama pe D. Sedi Carnot. PARIS, 5 Decembrie. — Circulă sgomotul că ministerul ar fi constituit ub preşedinta D-lui Goblet, care ar lua portofoliul internelor. D. Rouvier ar mânţinea portofoliul imnilor şi D. Falleres acel al justiţiei. D nil da Hiredia, Barbs şi generalul Ferron ar fi înlocuiţi. Situaţiunea va las mins an canoter mai precis. PARIS, 5 Decembrie. — Pariau! şi provincia sunt liniştite. Toţi lumea ae felicită de soluţia nea ce a avut crima. PARIS, 1 Decembrie. — Baronul Mohrenheim, ambasadorul Rusiei, $• comtele de Munster, ambasadorul Germaniei, au afltat mulţumirea lor pentru modul cum s’a terminat criaş. ” v «i/SXJlIfmaQ ftml . PARIS, 5 Decembrie.— Marţi nou' preşedinte al republice! va adresa un mesagiu de mulţumire Camerelor. MERCUR!, 25 NOIEMBRIE 1887. A N U N C I U linia petit agina IV : 40 bani , III: 80 , NSERTIUNI si RECLAME gi»a III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori netraxicau se refusa. — Ardco»lele ucpub leat* au re intpoesc, APARE IN TOATE DILELE DE LUCRU. |[ Administraţiunea : 15, str. Mare. »'*- —j-r T î. imac mfrx-k: ~ .. .fi fc-tmaj.'... a ■ . — . ... ...... _ _ _ - ^____________ A te vedea cT&mc telegrafice pag- III. GAL Allj 24 Nouembrie 1987. Săptămâna aceasta se vor vota de ambele Corpuri legiuitoare răspunsurile la discursul tronului! Am publicat proiectele comisiunilor atât a Adunării deputaţilor cât şi a Senatului. Negreşit că aceste proiecte se vor vota întocmai, nepermiţându-se vreo modificare în urma discuţiunilor publice, presupunând că se va lăsa să se facă vro discuţiune seriosa de majorităţile obediente. Se va strecura pâte fi un discurs sau doue a oposiţiuniî, şi acesta ca să nu se zică, de ruşinea lumii, că nu s’a făcut discuţiune ; apoi majorităţile vor striga că sunt luminate, rădicarea mânelor va începe a funcţiona, şi totul se va sfârşi spre marea rădicare la cer a guvernului. Dacă în timpurile de astăzi s ar mai putea reifica ca în anticitate, suntem siguri că cel puţin primul ministru ar fi trecut în rândul Şeilor de majorităţile sălieticiste. Şi ce zic mandatarii ţerei ca răspuns la cuvîntul tronului ? Totul merge admirabil în ţară românescă, ea înotă în fericiri atât de mari cum nu s’a mai pomenit de când lumea , nimic nu mai e de dorit, afară póte de rămânerea pentru veciniciă la puterea regimului actual, câcî întâmplându-se să ne lipsescâ Provedinţa de el, ţara ar peri. Că spune oposiţiunea multe. Aceste sunt minciuni, calomnii, infamii, isvorîte din ambiţiuni personale şi din pasiunile momentului, pe cari poporul român va şei a le înfrâna. Cum se poate în adevăr să nu mergă bine ţera, când admirabil de bine merg interesele guvernanţilor ? Guvernul actual este însăşi ţera. Cum s ar putea dar ca ea să fie nemulţumită contra luî ? Iată ce spun Corpurile legiuitoare capului Statului prin răspunsurile lor, şi el n’are dreptul de a asculta decât ceea ce’i spun ele, representantele naţiunii ! Ar fi o crimă, ar periclita tronul, dinastia, dacă ar pleca urechea să asculte ceea ca spun nemulţumiţii. Tronul şi dinastia nu pot exista decât cu condiţiune de a fi numai colectiviştii la putere ! Cronica locala, D. H . Zomiphtratos a redeschis fabricarea de paste alimentară* reorganisingo şi asortândo cu maşinile cele mai perfecţionate în acest gen, spre a putea fi astfel în posiţiune si fabrica productele cele mai perfecţionate. — Celebrul artist francez Coquetin aîné va da Joi 26 Noaembria representaţiunea sea în Galaţi cu comedian acte VAventurière. Mai sânt numai done ler* şi citeva «tale I şi II. Fonda »VOCII COVURLUIULUI* Traidvipere dLe A. O. PARTEA I. VIII {Urmare). II Și răsturnă mărfurile pe parchet. De o dali se autfi iisurând un sunet metalic sec. — Ce este acesta ? întrebă Delval. Și, aplecându-se, căuta prin marfa Imprestiatl. Puse de o dată mâna pe o pungoliți pe care era brodatl în aur o literi, un B... Doamna Daunoux întrerupse cetirea. — Canalia ! esplaml ea cu indignare.*. Este pangalitaMMariei Minot,. Ei bine!... vmi* D-tea ! pini acum nu eram convinși de culpabilitatea acestui Jaury !... Dar D-tea?... Domnișora Thermia nu răspunse. Proprietara otelului Lumii-Noue ceti mai departe : — Domnilor, 4,se atunci D. Delval, această probi este decisivă... Este intr’adevăr pungulița pe care podgoreanul de la Suresnes a văzui’o în dimineața crimei în mâna Melaniei Minot. Magistratul puse o sentinelă să păzesc! trăsura și se intoarse în cabinetul seu. Arătă acusatinul punguliţ». Acesta, înoaplţinăndu-se în sistemul sit de apărare, se prefăcu surprins au o admirabili isteţime. Soţul este de o putere firi semin. Pretinse el nu ştie cine a pus «cea punguliţ* în trăsură. — Au4* D-tea !.. .,se văduva Daunoux oprindu-se pentru a doua oar!.„ Ce cutezanță mare!.. Ce canalii!.. Reîncepu : — Spuse din nou cl este inocent. Declară că este victima unei înfricoșătdre urziri. Vorbi iar de acea femee necunoscuți, cu văi. Îmbrăcată în negru, care a cerut de femeea J«nry un pahar cu apă și o bucată de zahăr. Și asupra acestei feme! Jsury, probabil pentru a rătăci justiția, se gileşte să arunce acussțiunea care atârnă asupra capului seu. D-sora Therneys la aceste cuvinte se cutremură , dar Doamna Dannoux nu observa emoțiunea ei. Totuşi probele împovoreză pe negustor. Ficacea Jaury, cercetată, declară a fi dat un pahar cu apă unei femei necunoscute. Acestă femee n a avut cunoscinți despre crima premeditată de bărbatul seu, care a făcut’o singur. S’a depărtat de la început orice idee de complicitate a femei! Jaury cu acusatul. Podgoreanul des Suresnes, chiemat ca martor, recunoscu pe loc pungulița ce i se arătase. Er« Intr’adever punguliț* din care Melania Minot a scos suma ce a dat o podgorevului ca plată pentru vinul ce’i predase. Atunci D. DMvsl a dat ordinul să ss ducă acusatul U Inchisoarea din Versailles. Negustorul smhoUnt, ai^nd pe magistrat dâcd acest ordin, fu apucat de o furiâ nebună, care’l rătăci