Vocea Covurluiului, iunie 1888 (Anul 16, nr. 3655-3676)
1888-06-01 / nr. 3655
Precis e că mai tardiu, când sa convins că au sburat speranţele de a fi ales primar, adecă când a veitut că e tras pe sferă, s a făcut liberal-conservator, întrând în şirurile oposiţiuniiinite ? Precis e că, după venirea actualului guvern, D. Robescu, liberal-conservator, a declarat că e perfectă şi o de mult comunitate de idei îl unesce cu acest guvern şi căi va da tot concursul, mai întâi condiţional, şi apoi fără nici o condiţiune, pe când liberalii-conservatori, din cari dicea că face parte, sunt încă în oposiţiunea unită ? Noi credem că aceste fapte sunt destul de precise. Nu ştim care e şi credinţa Poştei. — Astă seră înceteză cursurile la sculele secundare. Examenele la aceste acolo încep Luni 6 iunie, şi vor ţinea până la 22 iunie inclusiv. Vom publica programele ţinerii examenelor îndată ce ni se vor comunica de direcţiunile respective. — Mâne se începe în localul primăriei sesiunea de veră a curţii cu juraţi din judeţul nostru. — Iată mişcarea *populaţiunii oraşului nostru de la 12 până la 29 Maiu : născuţi : 12 băiaţi legitim şi 1 nelegitim, 19 fete legitime^ total 12 (din cari 14 israeliţi); năstfjk morţî au fost 1 băiat şi 2 fete ; : ]9 ; morţi : 26 (din cari 8^pmnţî). — Ibraim Hagi Mehmet, comandant şi proprietar alunui vas otoman, a fost ucis de doni marinari ai sei. — Mocanul Neculae Toma Cuzba, care furase 1.200 la un alt mocan Ilie Panu, de pe moşia Bărăganul, de lângă Călăraşi, a fost descoperit de comisarul despărţirile în oraşul nostru. DESMINŢIRE — Vedând în ziarul ÎPosta de la 26 Main o scrisoare purtând semnătura mea, şi prin care se aduc injurii unor cetăţeni pentru cari am multă stimă. Declar cam fost înşelat de purtătorii hârtiei pe care se vede şi semnătura mea, şi pe care o retrag astăzi, vedând în ce chip s a abusat de buna mea credinţă. A D-vestre cu stimă. r ~6. Stavru Preotul URSICHI. Preotul Ursachi vine sub acea iscălitură în posta de ieri sera, şi se încercă pe de o parte a se justifica de necuviinţa ce a săvârşit când a semnat murdăriile publicate înPosta, iar pe de alta a ne învinovăţi că noi am fost provocatorii. Preotul Ursachi dice că noi ceşti 11 de la Vocea am fi cualificat cu epitetele de : „bătăuşi, răguşiţi de leată pe că cari au însoţit la para pe primul ministru.“ Dăm cea mai formală desminţire preotului Ursachi pentru neadeverul ce are îndrasneia a spune în public. Somăm pe preotul Ursachi ca în termen de 3 zile, adecă până Vinei, să arăte în public numărul şi colona diarului nostru în care am fi dis aceste cuvinte. Pentru atare scop îi punem la disposiţiune colecţiuneaharului nostru în orice oră sau di va voi pănă Vineri. De se va convinge că neadevăr a spus, cerem să spună în public că greşit a fost. De nu va face, ne reservăm noi dreptul adice cuvîntul nostru. Cerem iertare elevului dacă, provocaţi şi insultaţi de un preot, fără niciun motiv, fără nici-o vină, vom fi nevoiţi a spune tot adevărul în contra sea. Nu va fi vina nostră, singur ne-a provocat , sau pute că a fost pus la cale să ne provoace, dar şi în atare cas nu noi suntem vinovaţi. nea garnisoana la Sinaia a plecat într’acolo. — Seţine că D. Stoica, care a fost transferat din Iaşi ca membru la Curtea de apel din Galaţi, nu ar fi mulţumit de acesta transferare şi că se va retrage probabil din magistratură. — Mâne Mercuri va apărea în 1Monitor o nouă mişcare judecătorescă, care priveşte în cea mai mare parte tribunalele din Moldova. a— Aflăm că D. Dr. Manu a cerut să fie desărcinat peJiua de 1 iunie din funcţiunea de director general al regiii monopolului tutunurilor, spre a răprâne» num»! ca secretar general la finanţa, care funcţiune îl absorbi tot (impui — Se dics că parchetul tribunalului din Tulcea a declarat că nu pot merge înainte cu instrucţiunea fostului primar Ivanovici pănă când fostul prefect Paul Stătescu nu va figura ca complice. — Cetim în România libera : D. P. P. Carp s’a întors în capitală. — Duminecă a ţinut îa capitală trei întruniri publice, cu privire l» a- Dgerile comunale ca rî încep Joi : Un*, a opoaţiunii unite, la Orftu ; AU», a disidenţilor, la vechiul At eneu ; A trei», a colectiviştilor, D Dacia. In prima *a vorbit D-nil Dim. Brătianu, Protopopeseu P» k', N BU remberg şi G Vtrneacu. Io s ounds sü vorbit D nil N. Bc aircscu, D. ButPuleBeu, Socolescu T ke Ionescu şi F.ev*. In terţia »V orbit D-ul Aurelin Băicescu, Sarurie, G Cantacuz no şi C Dumitriscu. Fiecare grup presentă o listă deosebită de candidaţi la adoaiaisli'fcţiunea comunală. Lupta dea are sà fie î UrbînUte. — Da la 1 iunie interimatul ministerului agriculturii, coaperţulu’, industria şi douienielor va fi luat D. P. P. Carp. % — A4( sau mâne se vor pu) disposiţiunile privitoare la exam elevilor şi elevelor cari, urmând văţ&turile într’un fel de şedle, v să treje la învăţăturile altul fel şedle. — Cetim în Lupta : Primim din Piteşti următdrea grauii& : i ista oposiţiunii unite la colej al 2-Je comunal a ieşit îa unau tate cu 293 voturi. Colectiviştii retras. — Primim din Focşani urmăd telegramă . La alegerile de delegaţi pentru mufă a leş t ia unanimitate listi pOS t‘UDK. — Afiam din 8orgică sigură guvernai a hoărît să nuroescâ o misiune de oameni speciali spre a cepe cu verificarea mai multor ministrețiuni publice. Aceasta comune trebue să se întocmeascà sâp mâna aieasta. — Consiliul județân și comite permanent al județului Vlas a voi disolvate săptemâna aceasta. — Cu toate că sa constatat că exact sgomotul despre ivirea fi xerei U viile din Odobesci, lotușii misiunea «uti filoxerică a hotărîl vi si ti 79 toate viile din țâră, spre a visa dacă vii e sunt senttoase. — Mii multe credite agricole de țâră vor fi trecute ;n inspecțiune d cătră un inspector financiar, înspre ca* cu acesU operațiune de cătră mi nisteru! de finanța. S. ________________ A. Cronica — Cetim în Rațiunea : Mustăţile lor Regele şi R°giQs no vor plec* la S'nnis, dar»ft o depoaiţ'ape last?, de cât U 8 81a I Junie Batalionul de vinători care va ț 1 mi r TABLOU 1887 M. 1. sin Nahmail, Botoșani ..........................1,439.H B de despăgubirile făcute la daunele de incendiu pănă la finele anului 18Sf. ■ jţ Lei bau Ardea o lampă... D-na Caraman, care lucra, sau mal bineeare lucrase, adormise. Rebustal el pept se sculă şi se lăsa jos sub acţiunea unei suflări regulate. Cundspeţi cu toţii acea scenă esenţial poetică în care Faust vede în penumbra fantastică a unei visiuni pe blonda Margareta evocată de paşterea Infernală a isteţului Mefistopheles. Cu singura deosebire că Dna Caraman era brună ca aripa unui corb, situaţiunea era aceeaşi. Şi ca şi doctorul, ostenit de şoimţi, care se duce să’şi \îodâ sufletul pentru iubirea Margaretei, zuavul stătea îa extas, cu piciorele desfăcute, cu braţele rădicate, încântat, transportat. Ce frumosă era acea femee în poziţiunea deliciosă a somnului. Dicu Coucou ar fi şciut să caute o cavatină ! Dar n’avea voce, și prin urmare se mulțumi să miște brațele sale executând un geam dintre cele mai dramatice și puceadu-le apoi pe pept. Pantomină de altriatrele de prisos, câci buna D-ni Crraman dormi adusă. Sunt situațiuni cari eu se pot prelungi peste măsură. Trebuia să ia o decisiune. Zuavul o luă, şi mergând pe vârful pictrelor ca un jucător de slage buni, se apropie de balcon, care se afla la o înălţime de doue metre deasupra pa- Baletului. Miss Clara nu făcuse o nisoare. Recunoscuse pe zuav, care îi era simpatic. Şi ascunsă sub un tufiş, nu perdu din vedere. Dar nici Coucou nu se preocupă de cele ce se puteau petrece împrejurul seu. Aia cum ferul merge drept U megne', și dusul mergea drept D steaasses. Se apusă cu mânele de fereatră, căută cu piciorul un punct de spri jin, iute găsit, și dintr’o singură mișcare fu pe ferestră, trecu pe balcon și d’acolo în cameră. — Bravo Coucou ! strigă el victorios. D-na Ctraman tresări, și pe jumătate deșteptată, vedând numai Intr’on mod foarte puțin distinct o formă omenască, apucă din instinct primul obiect ce veni la îndemânâ și'l aruncă cu violență în cipul aparițiunii. Dar acel otreit era un coșul* ț ou lAn#forra ae aș*za ca o largă pălăriă pe capul lu! Coucou, treceadu peste urechi. Și îndrâsaețul care fără voe mâncan«, scuipa, strănuta, se sbuciuua I au reuși* să se descurce. D-na Caraman nu era dintre cur* i geasele acéle de porunediă carl If, perd capul. De loc. Prima mișcare fiind peo ‘ tru apărare, a doua și cea mai bun* fu pentru o surprindere plăcută. Vetfu fesul cel ros, vesta cu orna-J mente galbene, și isbucni de o di. Intr’un hohot de rls, ne gândindu-i« să descurce pe Coucou, care căuta »a zădar să’șl scdtk acea cast hetă impro** visată. Era așa de comic cu sbuciumtri^ sele, cu mișcările sele din picidre ta d n mân!. in fine avu milă de d usul ș»1 jos coșul. »50. tei Hi' t