Vocea Covurluiului, iulie 1888 (Anul 16, nr. 3677-3702)
1888-07-01 / nr. 3677
iu d’ o lună, va plec* a«t*atreipatate. i. Priori pela de Nassau, pf - I Sinaia, spre a se intere» dini». răspândit a41 prin oraș ego ar fi isbucnit an fel de reeneteadaral Văcăresc». luate diatr’o sorgintă oum afirma că niii o mișcărie n’a fost semnalată printre de la Vicăresci. iua de 26 a. c pe la ei el a căitut in Its! o plae deârimea unul ou de porumb si déjà şi a ţinut vr’o 15 lasând stricăciuni prin grftimuri pe la mal multe case o îi Lupta, gintă positivă aiiă^a că D. aiuis‘rul de » x’erna va »■ uuru plenipotenţiar ai ţăril h D. Dimitrie Sturza in iocu!ianu care se va retrage. Inumire este susţ’nuta şi dac 4 amil 1 de mai sus de co şi în viitorul consiliu de midie se va ţine sub preşedinţie va decide în mod defini convocării corpurilor legiui ■ucu şi dicta convotări colt actorale, productive. Englitera ne-a dat un exemplu destul de trist despre acesta. A nu ajuta miseria şi a o ajuta în sens contrar sunt două acţiuni, care amândouă dau nastere la patimele de ură, ce despart clasele şi provocă revoluţiunile. Orice pomană, oricât de trebuincioasă ar fi, are inconvenientele ei. Ea riscă să perpetueze reni, de care sufer săracii , obicinuindu-se să trăescă din ajutor, oamenii perd sentimentul demnităţii personale, care este însuşi resortul vieţii morale. 1 » Prin urmare tote pretind ca ajutorul să se reguleze astfel încât să nască cât se poate mai rar neîngrijirea, ce produce adeseori. Aci stă cestiunea arderare a asistentei. y * Caritatea individuală nu va avea asistentei aceleași efecte morale si economice . y y ca caritatea constituită sub formă de asociaţiuni vaste, precum acestă din urmă la rendul ei să deosebesce de asistenta 1 * publică, care să mai mimesce și caritate legală. Trebue să comparăm aceste trei feluri de carităţi din punctul de vedere al influenţei ce îl au asupra omului şi asupra condiţiunilor acelora, cari o primesc. Mai vrednică de laudă dintre toate formele de asistenţă este caritatea individuală, care să nasce din devotamentul frăţesc şi din sentimentul, care consideră umanitatea ca pe o familie şi să mâhmesce de suferinţele, ce le îndură vreunul din membrii ei. înainte de a i se arăta miseria, iesă înaintea nenorociţilor, întră în colida săracilor, îşi dă socoteală de nenorociri şi împarte nu numai ajutor material, ci prin vorbe blânde şi de dragoste creştinescă ridică curajul celui cădut în lupta pentru existenţă. ( Va urma) î an.tr© I Si ECONOMIA POLITICA ■ din Raporturi economice). I ie I. G. MUNTEANU. (Urmare) x acestă cestiune, am pus la lificacitatea calităţii. Sar pre momia politică şi morală nu ■ cord în privinţa asistenţei, )ubirea nu este de cât apag torul mutual este o prescrip!Care legătură cu cele mai di iraente ale naturii omenesc! H‘ necesară însăşi constituirea linsă economia, recomandând i mea reproductivă, s’ar părea le calitatea. Ea ne spune că fie să consume pentru ca să I, dar cerșitorul nu produceiltus în cercetările sale asuluțiulul Aicea, că, dacă dau i )ani, presupunând că produiu se schimbă, îi dau un titlu i dau pentru ca să dobenlai mare cantitate de acest le cât pană acum ; este evi- I abil că are să primască acest r* a le micşora porţiunea celi j I dovelă că economia combate Ridicată la un fel de rentă r ajutat, pomana, care face frac să nu mai fie silit sa rmic, dar admite tot-d’auna F păstreze un agent al producl'e represintă o sumă însem- I apital, să i să facă un avans, I Hă în lipsă. Din acest punct î există o relaţiune strînsă lomie şi morală. O rea îmr ajutorului seca isvarele bogăte, împinge cătră trândăvie, ţq mare cantitate de facultăţi VOCEA COVURLUIULUI Regele şi regina Serbiei Din Wiesbaden se scrie : Episcopui Dimitrie, care a venit aici cu misiunea de a îndemna pe regina Natalia să accepte propunerile, favorabile ei, ale regelui Milan, a avut deja două întrevorbiri cu regina, dar fără nicîun rezultat. Regina crede și acuma, că nici-o lege bisericeasca nu poate sili pe cineva să se devorțeze, insă adevărata causă a refusuluî este, că regina conteaza pe o intervenire foarte înaltă în favoarea eî. Acum 9-10file dînsa s’a adresat la câteva curți mari, cerândude să intervie la Belgrad. Intre aceste curți nu e nici cea din Londra nici cea din Berlin. E probabil, că atitudinea negativă a reginei față cu generalul Proticî şi cu episcopu Dimitrie va ţine cât timp va mai avea ceva speranţă într'un sprijin puternic. Dar deja de pe acum e ca şi sigur, că una dintre curţile invocate nu e de loc dispusă a se amesteca într’o afacere familiară aşa de delicată. La o altă curte rugămintea reginei ar găsi poate mai mult ecou, dar raporturile acelei curţi cu Belgrada nu prea sunit intime. Astfel augusta damă va trebui să înţelegă în curând, că lucru cel mai prudent şi mai avantajos este să accepte propunerile conciliante ale regelui. Episcopu Dimitrie tot mai speră a reuşi în misiunea sa ; el mai rămâne câteva ziile spre a încerca să câştige pe regina în favoarea propunerilor din Belgrad. In cas de nereuşită, generalul Proticî va veni la rând să’şi îndeplineasca misiunea, ce i s’a încredințat, adică să conducă la Belgrad pe prințu regal. Telegrame finsadase. (Asprodecțiunea Interdis) BERLIN, ii Julie. 85 OO FRANCFORT. 11 Julie. Renta română amortis. $*/». -9360 BUCURESCI, 12Julie. VlsA«t. R, Banca Națională .# ,960.OO U Societatea de construe--nil V, Dacia-Rossânia .*250 00 Argint fefict? contra ta . II25 VISNA. ii Julie. Napoleonul ... . .9 90 Vi Pol imperial .... • ■*10 21 Lira turcă ....• ♦ » 11 25 Argint contra hârtii . i ■ 100.00 Rubla hârtiă 118 75 PAUS, ii Julie. Napoleonul 16.21 Renta română amortizabila ,V„ 93 So Obligațiuni române nou* 6°/t 105 80 T»pru«aut«l ros&ân .K 2 70 împrumutul Oppenhcha ' 104 70 Rubla hârfiă, cocaptant , 194 25 Londra s k&l , . . . 20 34 Paris, 1 luai.... 80 75 Aasiterd&ses 9 . . . .163 55 E^iprumut municipal Bucur? 1 94 80 Renta francesă 4V*®/e» » 106 55 Resta română perpetuă 5^5 . 91.20 împrumutul elita 1879 , » 443 00 B B iShS » i .382.CO Basca otomană 526.00 Ofttoria turcă * , , , , T 3 97 1f»pru»utul egiptea . , 428 00 Londra, la vedere . . , 25 281 Amsterdam f Sunit . . 208 12 Berlin, e ... 123.18 LONDRA; ii iulie. Consolidatele angles«. . , , 99 1 J 16 Acțiunile Băncii României . , 6-Vs Paria, 1 luai..... 25 46 ResUSj. s . . i » 20 54 Amsterdam » .... 12 03 OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigeât de D. J. S. VLASSOPULO. Înălțimea (Reservoriul Barometrului) de U nivelul mării: 25 metre. BULITIH ATMOSFERIC. GALATI, ii iulie iSfe8 ltd*« la 0° fi corectai ia ai?el&il mării ia mii'R%«trp 3. a. » .... i ... . 757 6 a p. a. ....... . . 57 8 8. p. d...................................... . 584 media. . . . 1 .... . 7579 Timometrul la umbră simuala. .............................................198 maxima « . . . ...........................• 27 6 „ mis,-8-8. ?..S8.-f-2p,a.. + S p.w, media ---------------------——--------— 21 7 fără apărător. ................................ —— Starea higrometrică relativa. ... 79 Tensiunea vaporilor în milimet*« . . *0.1 Viatul I direcțiunea dominantă . . N.N.E. i forța (O—calma—ă^ningita). 1 3 Ivaporometid îa milimetru.... 28 Osonometru (O—*1) ....................... 70 Plwriometra ia »ilimetra. ... 45 Nebniositat8(0^:Seain—10—Acoperi ). 6 o Nivelul Dunării asupra mării Neg.a n. 4 25 Minimum ........... —• Operilinele cerealelor perlein Braila. 27 iunie 1888. Grâu, 3,500 hect, 5S3/4 Ibr., 8.90 lei, calc. Grâu, 3,900 hect., 59 lbr., 8.90 lei, slep. Grâu, 2,500 hect., 631/4 lbr., 1205 lei, m. Grâu, 1,600 hect., 611/8 lbr., 10.40 lei, m. Grâu, 3,400 hect., 59 lbr., 9.327 lei, calc. Porumb, 12,000 hect., 58 lbr., 7.25 lei, sl. Porumb, 1,600 hect., 58 lbr., 7 lei, mag. Porumb, 2,000 hect., 61 lbr., 7.422 lei, sl Porumb, 12,000 hect., 58 lbr., 7.25 lei, sl. Porumb, 4,000 hect., 59'^ lbr., 7.10 lei, m. Porumb, 4,700 hect., S9l a lbr, 7-35 leî, c- Secară, 1,800 hect, 56V, lbr., 5-45 leî, c. Graft, 800 hect., 58 lbr., 8 leî, mag. Athanas, M. Thani. tion.* * -Y* * WIESBADEN, 11 iulie. — Regina Serbiei s’a angajat pe onoare în fata guvernamentului german, că nu va părăsi Wiesbaden, pănă când o decisiune n’ar fi luat în privința afacere! sele. Regina este surveghiată de poliție. Presidentul poliției a cerut erl Reginei, dacă ar voi să dea pe prințul regal generalului Proticî , dar ea a refusat. VIENA, 11 Julie, — Comtele Kalnoky a avut el cu prințul Lobandi, ambasadorul Rusiei, o întrevedere care a ținut o oră și jumătate. PARIS, 11 Julie, — După o depeșă din Suadhim, o scrisoare a Mahdiului adresată lui Osma Digma, confirmă presenta unui șef alb în provincia Babr-el-Gazel. Acest sef alb va face o călătorie după treizile ; el se va îndrepta către Kartum. Mahdiul a chiemat pe partisanui sei pentru a se opune trecerei acestui șef. KIEL, ii Julie. — După ordinele speciale date de împerat șefului admiralităţei, împăratul se va îmbarca la 14 iulie dimineţă pe iachtul Hohenzollern şi va fi însoţit de două divisiuni de flotă manevre şi de flotile-torpile. BERLIN, ii Julie. — Comtele Schouwaloff plecă la Petersburg unde va sta la întrevederea celor doui împeraţî. PARIS, ii Julie. — Nunţii papali au comunicat tutor guvernelor nota monseniorului Rampolla constatând că in urma ultimelor demonstraţiunî antipapale la Roma, situaţiunea creată St.Scaun de guvernul italian devinejilnic mai precară. ULTIMA OARA LONDRA, 12 iulie. — Bridsh medical este autorizat a declara ca pentru respectul voinţelor ce trebue să respecte, Dr. Mackenzie nu va respunde pentru moment la raportul medicilor germani, dar doresce să se stie de pe acum că raportul conţine neexactităţi grave, aserţiuni eronate* ceea ce va proba îndată ce va fi liber să vorbeasca. VIENA, 12 iulie. — Sine freie Presse ,zice că Bismarck şi Kalnoky vor avea o întrevedere. tlTUITChr Subsemnatul, în asociaţiune cu alţi profesori, anunţ pe părinţii elevilor, că deschid cursuri preparatoare de toate obiectele şcoalelor primare, secundar şi comerciale în tot timpul vacanţei. Cursurile se încep regulat la 1 iulie. A se adresa Str. Brăilei No. 109. GH. AEBORE V i rKUriicUhprepara In t0 timpul vacanţelor pe elevii din ginnasiu cari au rămas CQRICKRTi la dferite obiecte precum şi pe elevii ce voes să se prepare privat pentru gimnasia sa școlă primară. Doritorii se pot informa la redacțiune farului nostru.