Vremea Nouǎ, februarie-martie 1968 (Anul 1, nr. 1-36)

1968-02-21 / nr. 2

PAGINA 2 Perle de metal coloare și lumioă Dacă ar fi sa ne exprimăm aprecierea despre o colecti­vitate umană, In termenii pe care ii folosim In caracteri­zarea unei personalități, ar trebui sa spunem despre co­lectivul F.R.B.-ului că întru­nește calități intr-o fericită simbioză total deosebite, care i-au adus o faimă binemeri­tată. Că emblema fabricii care exportă rulment­ este apreciată departe, peste hotare, este un fapt îndeobște cunoscut. Dar că același colectiv, care fubrică acest produs de mare fi­nețe și precizie, a creat lucrări de artă in care fantezia, sensibili­tatea și măiestria le-au con­ferit, în competiții republi­cane, asemenea valori vicit au fost recunoscute drept dintre cele mai de seamă manifestări de artă plastică amatoare, este din păcate un fapt mai puțin știut. La fel cum din otelul brut, după un îndelung consumator de energie proces fizică și spirituală se obțin perle metalice, talentul pictorilor amatori de la F.R.R. a trebuit să parcurgă un proces de purificare, de stăpînire a meșteșugului, pentru a crea acele pînze, care au fost în­cununate cu premiile repu­blicane. Este, fără îndoială, meritul comitetului sindical al între­prinderii care a știut să or­ganizeze colectivul și să a­­tragă în instruirea lui un ar­tist de valoare ca C. Vasi­­lescu. De reținut că de la început metoda instructorului cercului d­e artă plastică a constat nu în lecții tipicare, ci in stimularea fiecărui ama­tor de a lucra în felul său propriu, specific sensibilității sale, de a promova tocmai nota personală distinctivă fiecăruia, cu alte cuvinte.,de a ■­a, stimula pe fiecare să-și gă­sească propriul drum. Rezul­tatul­­ premiul­ui obținut de Laurențiu Gheorghiu la treia bienală de artă plastică a a amatorilor; la a patra bie­nală — premiul pentru cea mai bună reprezentare a co­lectivului și premierea in­structorului. Sunt rezultate care complimentează fericit emblema tehnicității fabricii. Stimulentul obținut i-a de­terminat pe membrii cercu­lui nu numai să nu-și între­rupă activitatea după pleca­rea instructorului și demola­rea focalului clubului, ci să continue să lucreze și chiar să întreprindă, în aceste con­diții improprii, noi manifes­tări personale. Menționăm, în acest sens, expoziția lui Ion M­endelescu deschisă în de­cembrie, la Casa de cultură a sindicatelor din Bîrlad, pre­cum și expoziția­­ medicului Mișu Pincu. In prezent, Lau­­rentiu Gheorghiu -----­­are expuse 14 lu­crări la o expozi­ție colectivă din­­ București. a Aceasta este numai o lațetă complexei activități cultu­rale și artistice desfășurate în cetatea rulmenților. Rămânind să revenim și a­­supra celorlalte domenii, con­siderăm că această meritorie activitate trebuie sprijinită mai eficient de către Consiliul local al sindicatelor care, în noile condiții existente, va trebui să asigure un local co­respunzător activității clubului F.R.B. ST. MIRON NOTE Acuarelă de K. GHEORGHIU Dăruire și pasiune De fapt, pe el îl cheamă Gheorghe Melinte. Dar a­­proape toată lumea îi zice :,Moș Muzeu". Gheorghe Me­linte, ori „tovarășul Melinte" i se spune numai la modul oficial sau prin ședințe. Multi dintre sătenii de prin satele și comunele hușene nici nu știu că pe el îl cheamă Gheor­ghe Melinte. Pentru ei e „Moș Muzeu". Porecla aceasta s-a născut altfel decit alte pore­cle și are altfel de semnifi­­cație. Poreclele obișnuite au, de obicei, iz de ironie, de satiră. „Moș Muzeu" e o alt­fel de poreclă. Născută altfel. Din sentimente de admirație și exprimă valoarea unei pa­siuni. L-am cunoscut acum 3— 4 ani. Era în clădirea Muzeu­lui din Huși, acolo unde își desfășoară o parte din acti­vitate, în calitate de director. Spun „o parte", pentru că o altă parte și-o petrece prin localitățile rurale, în căutare de noi obiecte. Era, atunci, într-o după-amiază de toam­nă. Clădirea muzeului, de pe locul fostului palat domnesc din vremea lui Ștefan cel Mare, era scăldată într-o lu­mină aurie. Omul dădea ex­plicații unui grup de vizita­tori — muncitori-excursioniști de prin Ardeal. Atunei m-am simțit atras de omul acela pe care îl văzusem pentru prima dată și pe care-l caracteriza­sem scurt și poate incomplet: ghem de pasiune, izvor de voie bună și moldovean neaoș. Am stat în după-amiaza a­­ceea de toamnă multă vreme împreună. Pas cu pas, obiect cu obiect, cameră cu cameră, e­­pocă cu epocă, am parcurs isto­ria vremurilor de odinioară. Pă­rea că mă aflu aevea în fața străbunilor. Paralel cu isto­ria neamului, mi se dezvălu­ia o alta, a descoperirii fie­cărui obiect, fiecărei măr­turii a existenței de veacuri, pe aceste meleaguri, a strămoșilor noștri. Iată, a­­ceste vase pictate, a­­ceste șlefuitoare și rîșnițe au fost descoperite chiar în Huși, cu prilejul unor săpă­turi, între­ anii 1958—1965; a­­ceste topoare din­ piatră, aș­chii de silex, fragmente de ceramică pictată și nepictată, fragmente de vetre de lut ars sunt găsite la Oltenești, la lo­cul numit Valea Merilor , iar aceste vîrfuri de săgeți din cremene, șlefuite și frag­mente de ceramică au fost descoperite la Tîrzii, pe Mo­vila Chirtcăl. Numeroase a­­șezări neolitice au fost scoa­se la lumină în alte locali­tăți — la Pîhnești, la Moșna, la Crețești, la Curteni și în multe altele. Omul are în ochi o lumină aparte atunci cin­d privește obiectele. Atunci, prin mintea lui se perindă lei de tel de întîmplări legate de descope­rirea lor... Un vas vechi a fost găsit la o casă, îndepli­nind rolul pe care-l îndepli­nea și pe vremea dacilor ■ [UNK] era plin cu grîu auriu, muș­cat, sănătos: cu virtuțile a­­cestea de săgeți se jucau niș­te copii f„Măi voinicilor, da­că vă dau niște bomboane, nu-mi dați mie bucățile aces­tea de fier?" „Ți le dăm da' nu ne amăgești cumva ?)... Ajunși in secția de zoolo­gie, omul se oprește în drep­tul unui dihor împăiat începe să râdă. Apoi îmi ex­­i­plică : — Mi l-a adus o bătrînă, acasă, și l-a lăsat nevestei. Cînd m-am întors de pe teren, am fost luat la rost : „Ascultă, omule, nu și-ajunge muzeul din palatul lui Ștefan cel Mare ? Ai de gînd să-mi deschizi și acasă unul ? Nu-i zi în care să nu vină cîte cineva cu tot felul de dihănii și de cioburi . . Atacan de mine­­..." Dar cum asta-i o placă mai veche, n-am luat-o în seamă. Mai ales că inima nevestei nu-i la fel ca vor­bele ei. In anii de cînd este direc­torul Muzeului din Huși (și sînt destui la număr), Gheor­ghe Melinte s-a dedicat cu dăruire muncii de răscolitor al acestei însemnate și nepre­țuite arhive care este pămîn­­tul românesc. — Adeseori — mărturisește cu oarecare amărăciune „Moș Muzeu" — sînt luat în răs­păr de către oamenii de spe­cialitate, pe motiv că Muzeul din Huși nu-i științific orga­nizat Așa o fi și așteptăm cu răbdare până s-o îndura careva să vină să ne dea o mină de ajutor Ir, ■privință--mivr- mia această cît ajutăm noi cîteodată, cu dife­­r­­ite obiecte și cu altele . Mi-am dat seama că amără­ciunea din aceste cuvinte are o justificare temeinică și că ea aruncă, uneori, o dungă de umbră pe chipul de obicei larg deschis, zîmbitor și mu­calit al acestui om inimos și pasionat, care în conștiința oamenilor este confundat cu institut­ia pe care o conduce— „Moș Muzeu", V. FILIP Cărți noi Literatură română Versuri Leonid Dimov: „7 poeme". Editura pentru literatură, 5,50 lei. Horia Zilieru: „Alcor". E­­ditura tineretului, 4,25 lei. V. Voiculescu: „Poezii", vol. I și II. Editura pentru literatură, 24 lei. Florența Albu . „Măști de priveghi". Editura pentru lite­ratură, 4,25 lei. Proză Gib Mihăescu : „Dona Alba". Editura pentru literatură, 9,25­­ lei. N. V. Turcu: „Perturbații­". Editura pentru literatură, 3 lei. Literatură universală | Gh. Baudelaire: „Critică li­­­­terară și muzicală. Jurnale in- I time". Editura pentru literatură­­ universală, 13 lei. Paul Eluard: „Poezii". Edi­tura tineretului, 4 lei. Arte Radu Beligan : „Pretexte și subtexte" (eseuri). Editura Me­ridiane, 7,50 lei. ,e.­ E. Pahonțu: „începuturile vieții artistice moderne in Moldova". Editura Meridiane, 5,50 lei. Naționalul în turneu, Teatrul National „V. Alecsandri" din Iași pre­zintă, în fața spectatori­lor din Huși, miercuri, 21 februarie, și joi, 22 fe­bruarie, comedia lui George Vasilescu ,,Stan Pățitul", după Ion Crean­gă. Scenografia aparține ieșean, la Huși lui Doris Jurgea. Din dis­tribuție fac parte, printre alții, George Macovei, Lidia Nicolau, Petru Ciu­botaru­, Elena Foca, Saul Taișler, Al. Const. Gadeschi, Blehan, Alfons Radvanschi, Adrian Tuca. JOCURI VARIETĂȚI SPORTIVE ORIZONTAL : 1. E tot un fel de spadă - Întrecere pe sta­dion ; 2. Meci nul - Campion; 3. „Performer“ la săritura în înălțime­­ - Patria Jocurilor Olimpice ; 4. Dușmănii - Spor­tul ciocanului sau al discu­lui (pl.) ; 5. Loc pentru com­petiții foarte „bătăioase“ — A se ivi — Iar s-a amestecat ! ; 6 Diminutiv feminin - Folosin­ță - Ștefan Fotbalistul ; 7. In­tre cal și călăreț­i - Primul zburător­­ in inima oricărui stoper ; 8. Specialiști în probele de pistă ; 9. la sprintul pe te­renul de vinătoare - Cel sub­țire cu cheltuială se ține ; 10. Este bătută la garduri I (pl.) - Teren răscolit; 11. Se află în permanentă dispută cu pisica - Lumesc ; 12. Făcut mat ! - Nu-i bună de nimic, VERTICAL : 1. Mare campion la fugă (pl.) - Suc bine a­­mestecat ! ; 2. Strugure necopt - Element chimic ; 3. Teren - A vorbi fără sens ; 4. Nume turcesc - In afara legii ; 5. Gheorghe, alintat - Ciraci ; 6. Coborîrea schiorului după să­­ritura de pe trambulină - La orice meci ! ; 7. Poftim - No­tă (înv.) - Radu Gheorghe - Acela ; 8. Sportul rachetelor ! - Aur (reg.) ; 9. Campion la fu­gă cu încetinitorul ! - Sport­­spectacol de largă răspindire în mase ; 10. Rîu elvețian - Nu-i plac golurile ... în produc­ție I . 11. Este jucat de patru­­ perechi I - Rapid la început ... și călărie la sfîrșit ! 12. Nume biblic - Educație pe te­renurile de sport. I. MIRCEA A. I Ce perspective aveți pentru realizarea planului? (urmare din pag. I) de al II-lea trimestru al anu­lui. S-a introdus o exigentă disciplină pe tot parcursul fluxului tehnologic nu numai în scopul asigurării ritmicită­ții producției, dar și a unei calități superioare. Red. : — Știm că în anul trecut secțiile strungărie și bile­ rele s-au creat unele di­ficultăți... Ing. GH. CONSTANTIN. Si­tuația s-a schimbat. Secția strun­gărie a fost dotată cu utilaje specializate care au intrat în producție încă de la începutul acestui an. S-au repartizat aici cadre bine calificate. Față de anul trecut se simt din plin acum efectele re­organizării secției de bile-ro­le prin preluarea de către a­­ceastă secție a atelierului de strunguri automate cît și a liniei de fabricație pentru rectificarea rolelor cilindrice, a rulmenților de vagoane. De asemenea, la secția de recti­ficare, s-a centralizat opera­ția de conservare și ambala­­rea rulmenților, fapt ce a creat un spațiu disponibil pentru montarea unor noi u­­tilaje. Ing. D. GOLOGAN: Nu nu­mai atît. Și la secția for­ță au fost luate măsuri importante. S-a reușit să se creeze un decalaj de circa două sâp­tămini între forjă și strungă­­rie, decalaj care permite strungăriei o activitate ritmi­că. Forja a fost dotată cu un cuptor de recoacere, de mare capacitate, care a eliminat strangulările la operația de recoacere. Red,. Toate măsurile luate sunt o garanție că planul pe primul trimestrul al anului, va fi la vreme Îndeplinit . Ing. VASILE VASILIU: Dar e­­xistă garanția îndeplinirii pla­nului. Noi am amintit doar de citeva măsuri. Ele sunt in­să foarte multe la număr. Ing. GH. CONSTANTIN: Este și convingerea mea că măsu­rile ce le-am luat, elanul cu care întreg colectivul mun­cește garantează îndeplinirea la vreme­a sarcinilor de plan Aș vrea doar să amintesc că in acest an, deși în mai pu­țin de două luni, au fost a­­similate pentru producția de serie 3 tipuri noi de rulmenți, iar pînă la trimestru vor sfirșirii acestui mai intra la producție încă 3 tipuri noi de rulmenți din 20 tipuri pla­nificate pe întreg anul. In timpul discuției, redac­­torul a observat că cei trei interlocutori au privit discret de cîteva ori la ceas. Ne-am dat seama că și la F.R B timpul este foarte prețios. De aceea, am mulțumit pentru a­­mabilitatea ce ni s-a acordat și le-am urat spor sa lucru. în ziarul­­« „VREMEA NOUĂ Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean provizoriu Veți găsi zilnic: " Reportaje . Articole . Anchete pe diferite teme . Opinii . Interviuri „VREMEA NOUA“ vă va tine la curent cu cele mai importante eve­nimente din țară și de peste hotare „VREMEA NOUA“ vă mai oferă: o FOILETOANE o CURIOZITĂȚI­I UMOR o SPORT o CUVINTE ÎNCRUCIȘATE IMPORTANT! IMPORTANT! IMPORTANT! Ziarul RUBRICA dispune de O DE MICĂ PUBLICITATE alcătu­ită din: cereri și oferte de servicii, schimburi de locuințe, lecții-meditații, vînzări-cumpărări, închi­rieri, pierderi, anunțuri familiale, diverse. Doritorii se pot adresa agenției noastre de pu­blicitate. Noul ziar poate fi pro­curat prin abonamente și de la toate chioșcurile pentru difuzarea presei, precum și de la maga­zinele cooperativelor să­tești din cuprinsul jude­țului Vaslui. VREMEA NOUA © a=S S­PORT FOTBAL veSti­­ Je­­a * Gloria Bîrlad Apropierea reluării întrece­rilor campionatului divizionar se face simțită din ce in ce mai mult. Echipele își con­tinuă pregătirile cu mai mul­tă intensitate susținînd tot­odată, numeroase partide de verificare. In cursul săptăminii trecu­te, fotbaliștii de la Gloria Bîr­­lad, echipă clasată, după cum se știe, pe primul loc in se­ria est a diviziei ,,C“. au ju­cat la Focșani, cu formația Unirea din localitate Scopul acestei confruntări (verifica­rea posibilităților noilor jucă­tori introduși în lot, felul cum se inc ’­oază in jocul echipei, stao.. 1 de pregătire atins de întreaga formație) a fost atins. Astfel, deși echi­pa bîrlădeană a pierdut cu 2—0 această confruntare, an­trenorul I. Ștefănescu s-a de­clarat mulțumit de felul cum­ au evoluat jucătorii promo­vați recent: Coconcea, Poale­ Iungi, Bordeianu, Chicoș și Ferkas. Duminică, Gloria Bîrlad susținut un nou joc de ve­a­rificare „în familie“. Dar, din cauza terenului acoperit cu un strat de zăpadă, precum și a vremii neprielnice (vînt pu­ternic), încercările fotbaliști­lor birlădeni de a realiza un joc de calitate n-au avut suc­ces. Totuși, jucătorii le-au o­­ferit spectatorilor care­­ au urmărit din tribunele înzăpe­zite posibilitatea de a fi mar­torii înscrierii unor goluri spectaculoase. La capătul ce­lor 80 de minute de joc (două reprize a 40 de minu­te) „albii“ i-au învins pe „al­baștri“ cu scorul de 3—0 (2—0) prin golurile marcate de Furnică (2) și Chicoș. Astăzi, Gloria va juca pe Stadionul tineretului din Bîr­lad, în meci revanșă, cu U­­ni­rea Focșani. ; S. ELIADE BE. O parte din înaintașii birlădeni, exersând, sub îndru­marea antrenorului M. Pata, organizarea grămezii spontane. Rezerve interne pentru sporirea rentabilității (urmare din pag 1) minată de indicația agroteh­­nică cu privire la semănatul po­rimbului în cuiburi. Astfel că productivitatea agregatului nu poate spori decît in limi­ta măririi timpului de lucru. Semănătoarea 2 S.P.C. 2 este însă construită pentru a se­măna porumbul atît în cui­buri, cît și bob cu bob­­or, semănatul in cuiburi nu asi­gură densitatea de 35.000 — 40.000 de plante la hectar, chiar în condițiile în care se seamănă la 80 cm. in­tre rînduri. Este adevărat că semănătoarea 2 S.P.C. 2, pen­tru a semăna în cuiburi, tre­buie să se deplaseze cu viteză redusă, de pînă la 3,7­­ km­/oră. Dar nu toate supra­fețele trebuie semănate in cuiburi, iar în condițiile în care se seamănă bob cu bob, viteza de deplasare a semă­nătorii poate crește pînă la 6—7 km/oră. Nu mai vorbim, apoi, de faptul că, pentru a semăna cu 2 S.P.G. 2 în agre­gat, cu tractorul U-2? sau U-26, norma de lucru este de 6 hectare pe schimb, în treaptă înceată și 9 hectare pe schimb, în treaptă rapidă, la distanța de 80 cm. între rînduri. De asemenea, norma de consum crește o dată cu scăderea vitezei de deplasare. Astfel, la deplasarea în­ treap­ta­­ înceată, în agregat cu tractorul U-27, se consumă 8,5 litri combustibil la hec­tar, iar în treaptă rapidă, 5,1 litri la hectar. Se înțelege că o dată cu creșterea vitezei de deplasare a agregatului și mărirea lățimii de lucru se va micșora consumul de com­bustibil. In momentul de față, sta­țiunile de mașini și trăitoare dispun de un parc însemnat de semănători 2 S­P­G 2. Nu­mai Stațiunea de mașini si tractoare din Negrești are, In dotatia sa, un număr de 60 de semănători 2 S.P.C. 2. Fo­losirea acestora, în mod ra­țional, ia viteza de lucru co­respunzătoare, ar scoate în e­­vidență multe economii la prețul de cost, ar contribui la creșterea productivității a­­gregatului. De aceea, în cazul în care se va ajunge, totuși, la con­cluzia că anumite suprafețe trebuie semănate în cuiburi, atunci, pentru o folosire mai rațională a puterii tractorului U-27 sau U-650, va trebui ca acestea să lucreze în agre­gat cu semănătoarea echipa­tă cu 3 secții de lucru, adi­că cu 8 S.P.G. 2. Cum însă marea majoritate a suprafețe­lor de porumb, în momentul de față, se seamănă cu se­­mănătoarea de precizie S . G. 6 și bob cu bob, tn mod cert că și semănătoarea 2 S.P.G. 2 va trebui să fie folosită pen­­tru semănat bob cu bob, la viteza de lucru de 6—7 km/ oră. Folosindu-se rațional pu­terea tractorului, crescînd pros­ductivitatea pe agregat, mic­­șorîndu-se consumul de com­bustibil la hectar se va a­ t*z gura, totodată, și densitatea de 35.000—40.000 plante la hectar.­­ Rezerve interne pentru creș­­terea productivității muncii sunt foarte multe in unitatea noastră, întreg colectivul S.M.T.-ului Negrești se va strădui să-și pună în valoare toată priceperea de care din pune, în scopul îmbunătățirii organizării producției, a creș­terii eficienței economice a activității. • • Se modernizează piața din Băcești De cu­rînd, piața din Băcești a început sa su­fere transformări: pe o­­ suprafață, cu o lungime de 40 metri și o lățime de 35 metri, au fost am­plasate dale de beton. Pe acest loc, se va or­ganiza în condiții mai bune vînzarea legume­lor, fructelor și a lapte­lui. De asemenea, a fost turnată fundația pe care va fi amplasat un rând de barăci, în lungime de 32 metri. Alături de ele, vor fi amenajate tarabe destinate vinzării produ­­selor G.A.P.-ului, precum și centre pentru desface­rea pâinii și a cărnii. j' MEMENTO Radio Iași Programul de dimineață : 5.30 Buletin de știri; 5.35 Muzică ușoară ; 6.00 Emisiu­ne pentru sate ; 6.10 Melodii populare moldovenești. Mu­zică distractivă; 6.45 Jurnal de clasă; 7.00 Melodii de mu­zică ușoară ; 7.20 Vă invi­tăm să notați în agenda dv. Ediția de prînz (13 — 13) . Buletin de știri ; „Caleidos­cop muzical“; Breviar artis­tic ; Continuarea programului muzical ; Revista presei din Moldova : Scurt program de tangouri. Programul de seară : 16.00 Familia — răspunderi, împli­niri ; 16.15 Concertul serii de muzică populară. Soliști și orchestre de muzică ușoară; 17.00 File de istorie: „O efi­gie — Mircea cel Bătrîn“ ; 17.20 Pe portativul undelor — melodia preferată; 18.00 Intîl­­nire cu opereta ; 18.30 Radio­jurnal ; 18.40 Muzică de es­tradă. Televiziune 17.30 Curs de limba engle­ză (secția a 4-a) ; 17.58 Su­marul zilei ; că economică; 18.00 Telecroni- Prețul exage­rării­­ (Stocuri supranormati­­ve) ; 18.30 Pentru copii. Mi­cii maeștri mari ; 19.00 Film de desene animate : ,,Aven­tura marină“ ; 19.10 Alma — Mater — emisiune pentru stu­denți. „Amintiri de vacanță“ — film realizat de Emil Ghin­țulescu și Cornel Popa ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 19.50 Buletinul meteorologic. Publi­citate ; 20.00 Interpretul pre­ferat — muzică populară ro­mânească la cererea telespec­tatorilor; 20.15 Față în față. „Mai multe despre mobilă“ — emisiune realizată de Aristi­de Buhoiu ; 20.45 Invitație la dans (II); Emisiune de Flo­­rica Gheorghescu și Marcela Popescu ; 21.00 Avanpremie­ră ; 21.15 Telecinemateca : „Caut dragostea“ comedie cu Bette Davis, Leslie Howard și Olivia de Havilland ; 22.45 Telejurnalul de noapte. Cinematografe La BÎRLAD, cinema Victo­ria (orele 9. 11; 14.30 ; 16.30 ; 18.30) : mere"; „Un bărbat și o re­cinema Bîrladul (o­­rele 14. 16. 18. 20) : „Cine călărește un tigru“; VASLUI: „Amprenta“; HUST : „Cerul începe la etajul III“. Muzee La dispoziția vizitatorilor, in județul nostru sunt deschise următoarele muzee : la Bîr­lad, Muzeul „V. Pîrvan", în­tre orele 10—13 și 16—19, iar la Huși, Muzeul orășenesc, în­tre orele 8—13 și 16—19. JL1 *

Next