Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-07-01 / nr. 731

VREMEA NOUA Au mai rămas doar câteva zis« pînăi la deschiderea, la Vaslui, a Festivalului umoru­lui, intîia manifestare cu ca­racter interjudețean, organi­zată de Comitetul județean pentru cultură și artă cu pri­lejul aniversării a nouă dece­nii de la nașterea marelui ac­tor de estradă, Constantin Tănase, originar din Vaslui. Festivalul, care-i poartă nu­mele, cuprinde un concurs de interpretare a cupletului, pre­cum și a altor forme artistice ale genului revuistic, mono­­loguri și dialoguri satirice, scheciuri și scenete etc. In prima zi a Festivalului, la Grădina de vară a sindicate­lor, va fi prezentat un spec­tacol de către formațiile de estradă ale casei municipale de cultură Bîrlad și Casa de cultură a sectorului VIII — București, laureată a celui de-al IX-lea Concurs republi­can al formațiilor artistice de amatori. A doua zi, în holul cine­matografului, va fi deschisă o expoziție omagială „Constan­tin Tănase”. Printre expona­te, se numără imagini ale spectacolelor de altă dată, a­­fișe, programe de sală, docu­mente din perioada cind a fost învățător la Cursești — Pungești și Hîrșoveni — Po­enești, precum și fotografii de familie. După vernisajul expoziției, la orele 10, va fi evocată per­sonalitatea artistică a neuita­tului animator al teatrului ro­mânesc de estradă. Cei care vor evoca arta interpretati­vă a marelui actor sînt, la rîndul lor, oameni de seamă ai scenei noastre naționale: Radu Beligan și Al. Giugaru — artiști ai poporului, N. Stroe — artist emerit, Ion An­­tonescu — Cărăbuș, Dan De­­metrescu, Bițu Fălticineanu, Gh. Trestian — colaborator al lui­­ 3. Tănase, precum și membri ai familiei, Virginia și Aurel Tănase, soție și fiu, și Constantin Chiriac, din Vas­lui. De asemenea, va partici­pa la evocare Ioan Massoff, biograful artistului. Seara, în sala Consiliului popular județean, se va des­fășura concursul de interpre­tare a cupletului. Cuvîntul de deschidere va fi rostit de N. Stroe, președintele juriului. La concurs s-au Înscris re­prezentanți a 13 județe: Ca­­raș-Severin, Galați, Prahova, Mureș, Iași, Brașov, Constan­ța, Ilfov, Vrancea, Vîlcea, Cra­iova, Arad și Deva. Din ju­dețul Vaslui, vor participa artiști amatori de la Casa de cultură din Bîrlad (Nicolae Bujor și Nicolae Taciu) și din formația artistică a Fabricii de rulmenți din Bîrlad. Juriul va fi format din ac­tori, critici și istorici de tea­tru, compozitori, reprezentanți ai presei și radioului. Apoi, va avea loc un spectacol, cu­­prinzind selecțiuni din pro­gramele unor brigăzi artistice bucureștene. In a treia zi, pentru invita­ții și concurenții la Festival, se organizează o excursie la locurile istorice și casele me­moriale din Solești, Emil Ra­­coviță — Dănești și la Movi­la lui Burcel. Cu acest prilej, vor fi vizitate și locurile co­pilăriei lui C. Tănase. La ora 20, după spectacolul de gală al laureaților, va a­­vea loc festivitatea de premi­ere. Se vor acorda, de către Comitetul județean pentru cul­tură și artă, șase premii, în valoare de 8.000 lei, și 12 mențiuni a cite 800 de lei, avîndu-se în vedere originali­tatea interpretării și a tex­tului, cea mai reușită abor­dare a problemei educației ti­neretului și cea mai bună evo­care a artei scenice a lui C. Tănase. Un premiu special va fi acordat de către ziarul „Vremea nouă". Festivalul se va încheia cu­ selecțiuni din spectacolul „La grădina Cărăbuș", în interpre­tarea unui colectiv de actori... de la Teatrul satiric muzical „C. Tănase" din București, și un program de recitaluri sus­ținute de actori ai teatrelor de revistă din țară. Manifes­tarea, avînd caracter omagial și competitiv, va constitui o sărbătoare a spectacolului de revistă, ridicat la înalte culmi artistice de către Constantin Tănase, MIRCEA COLOȘENCO Svanpremiera la Festivalul ■iii ,1 lase" (Vaslui 3-5 iulie 1970) I I Telefoane cu Calendar , cadrul general al cer­cetării, al realizărilor ro­mânești în domeniul geo­metriei, istoria matemati­cii în România ni-l indi­că pe vasluianul Gheorghe Vrîn­­ceanu, ca pe geometrul cu cea mai bogată activitate. Actualul președinte al secției de geome­trie de la Academia Republicii Socialiste România, profesorul universitar Gheorghe Vrînceanu, este în adevăr considerat „cea mai reprezentativă figură de geometru de la noi în momen­tul de față". Conjudețean din Valea Ho­gii, comuna Doagele, fostul ju­deț Vaslui, Gheorghe Vrînceanu s-a născut la 30 iunie 1900, într-o familie de țărani vizibil lipsiți de potențe economice. Urmînd școala primară chiar în satu­l natal, învățătorul Arnău­­țescu și-a dat seama de apti­tudinile spirituale ale elevului său, el stăruind și reușind ca Gheorghe Vrînceanu să fie tri­mis să-și continue învățătura la gimnaziul din Vaslui, transfor­mat ulterior în Liceul „Mihail Kogălniceanu". Aici, a avut că profesor de matematici pe D. Bungețianu și N. Avramescu. In 1919 își trece, la Vaslui, ba­calaureatul, ca după aceea, printr-un concurs la care a re­ușit primul, să obțină bursa „Adamachi" de la Universitatea din Iași. La această instituție de învățămînt superior a urmat Gheorghe Vrînceanu facultatea de științe, fiind studentul secția matematici, profesorilor Al. Myller, Vera Myller-Lebedev, Victor Vilcovici (matematician de renume, recent decedat), Sa­­nielevici și Stoilov. După exa­menul de licență, Gheorghe Vrînceanu pleacă la Roma pen­tru studii de doctorat, unde, a fost ucenicul marelui profesor matematician Tuliio Levi — Ci­­vita, Gheorghe Vrînceanu fiind considerat in școala matematică In fața Consiliului popular din orașul Vas­lui, se află un panou cu fotografii, cuprin­­zind aspecte din timpul vizitei făcute în jude­țul nostru de condu­cătorii de partid și de stat. Foto : V. Botoșanu I Șlefuirea raționamentului matematic românească „un reprezentant tipic de formație italiană" deși mai tîrziu a urmat și cursurile altor mari figuri mondiale de geometri. După obținerea doc­toratului, Vrînceanu se întoar­ce în țară, fiind numit confe­rențiar de algebră superioară la Universitatea din Iași. Intre timp, obținind o bursă pentru studii de matematici în S.U.A., pleacă să urmeze cursuri la u­­niversitățile „Harvard“ și „Prin­ceton". La 1 noiembrie 1939, Gheor­ghe Vrînceanu este transferat la Universitatea din București ca succesor al lui Gh. Țițeica, re­numit profesor - cărturar la ale cărui cursuri de geometrie a­­nalitică, cadența universală a semnului matematic „se desfă­șura, în bătălie, albă, hotărîtă, într-un mers de fapt suveran". In Capitala Gh. Vrînceanu, țarii, geometrul cel care își sărbătorește în aceste zile vîrsta de 70 de ani, func­ționează și în prezent, ca profesor șef de catedră la geo­metrie și topologie. Aici predă capitole speciale de geometrie diferențială și teoria relativită­ții, construcția teoretică impre­sionantă și plină de sugestii a lui Einstein, savant de renume mondial pe care Gheorghe Vrînceanu îl cunoscuse și-l au­­diase. Profesorul Gh. Vrînceanu, pe lângă o foarte bogată și o­­riginală activitate publicistică în matematică, se manifestă și ca un bun conferențiar, prelegerile sale din țară sau străinătate fiind unanim apreciate. Folo­sind aprecierile din lucrarea „Istoria matematicii in Româ­nia", subscriem și noi că, în adevăr, văzut de la distanță, ponderatul profesor Vrînceanu pare taciturn. In preajmă-i însă, constați revărsări ale delicate­ței sale sufletești exprimată și prin vorbă moldovenească do­­moală și intimă. Este o fire dreaptă, cinstită, cumpănită, si­gură de sine, de o mândrie și siguranță care provin, desigur, din conștiința valorii matematice ce o reprezintă. Ca profesor, face lecții model de erudiție și claritate, urmărind numai linia pură a șlefuirii raționamentu­lui matematic. A plecat, Gheor­ghe Vrînceanu, dintr-o umilă și uitată pe atunci Vale­a Hogii vasluiene să cucerească viața numai cu darurile intelectuale și cu voința de fier cu care l-a înzestrat natura, și, a ajuns nu numai profesorul universitar urmă­rit cu atenție și plăcere, dar și savantul valoros, invitat la con­grese de matematici române sau internaționale. Ca urmare a activității sale științifice bo­gate, din 1965, Gheorghe Vrîn­ceanu a fost ales membru ti­tular al Academiei. Deși profani în respectiva disciplină științifică, deși cărțile de matematici cu inextricabila încălecare de linii ne-au apărut totdeauna și litere aride, neprietenoase, pentru cunoscă­tori de prestigiu ca Gheorghe Vrînceanu, ele reprezintă avîn­­turi și întreceri ale gîndirii în zonele cele mai rareficate ale raționamentului. La ziua sa de aniversare sep­tuagenară trimiteri geometrului înțelept, conjudețeanului și a­­parent distantului Gheorghe Vrînceanu, vibratila liniatură grafică, a unui sentiment de caldă și meritată admirație. VALER MITRU In librării larovici E.s „Farmecul luminii. Tehnica arta iluminatului în și fotografie“ Lucrarea cuprinde datele e­­sențiale pe care trebuie să le cunoască orice fotoamator de­spre : analiza și caracteristici­le luminii, „lumina existentă", exponometrie, surse de lumi­nă, tehnica iluminatului, arta iluminatului. Se fac descrieri detaliate asupra metodelor de pentru o mare varietate lucru de subiecte. Însoțite de scheme, desene și fotografii. Nu se neglijează nici latura practi­că, intervenindu-se cu sfaturi privind securitatea lor, deranjamente etc. instalații­atră­­gindu-se atenția asupra ma­nipulărilor greșite. Lucrarea este expusă astfel incit să fie utilă unor cercuri largi de fotoamatori și profe­sioniști care au posibilitatea să găsească sintetizate princi­piile referitoare la iluminatul natural și artificial in foto­grafie, cadrare a complexului agrozo­otehnic In teritoriu precum și in condițiile generale și speci­fice corespunzătoare alegerii terenului. Tipurile de construcții apli­cate in cadrul complexelor a­­grozootehnice prezintă o mare varietate de sisteme construc­tive realizate cu structuri din beton armat, masă lemnoasă, profile metalice. Se tratează problema termoizolării și alcă­tuirii elementelor constructive de Închidere: acoperișuri, pe­reți, pardoseli, ferestre și uși. In continuare, după o analiză amplă a soluțiilor tehnice prin prisma indicilor tehnico-econo­­mici realizați, se prezintă o serie de metode de execuție a lucrărilor de construcții și instalații, punindu-se accentul pe industrializarea execuției, metodă de Înaltă productivi­tate. în întregul județ Puternicul ecou al proiecte de legi O pîrghie pentru perfecționarea con­ducerii și planificării economiei naționale EMIL TANASE, directorul Sucursalei județene Vaslui a Băncii de investiții Zilele acestea am luat cunoștință de un nou Proiect de lege, privind răspunderea conduce­rilor organizațiilor socialiste pentru gospodă­rirea mijloacelor materiale și bănești, organi­zarea și funcționarea controlului financiar. Prin prevederile sale, proiectul de lege se înscrie în ansamblul de măsuri pe care le ia partidul nostru pentru îndeplinirea hotărîrilor Confe­rinței naționale și ale Congresului al X-lea al P. C. R. Așa cum sublinia secretarul general al parti­dului nostru, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, în Raportul prezentat la Congresul al X-lea al P.C.R., „o importanță fundamentală are sta­bilirea celor mai corespunzătoare forme orga­nizatorice și metode de lucru, care să țină sea­ma de cerințele fiecărei etape prin care trece societatea noastră, de problemele arzătoare ri­dicate de viață". Proiectul de lege supus dezbaterii publice are în vedere traducerea în viață tocmai a acestor indicații. El concentrează atenția asu­pra gospodăririi raționale a mijloacelor mate­riale și bănești, apărarea proprietății socialis­te, organizarea și funcționarea controlului fi­nanciar, în scopul introducerii unei ordini și discipline riguroase în administrarea banilor statului. Stabilirea clară a sarcinilor și răspunderilor ce revin fiecărui organ, la toate nivelele eco­nomiei, fiecărui salariat, constituie, de altfel, unul din obiectivele esențiale ale acestei Legi. Adoptarea unor măsuri ferme care să pună ordine in întreaga activitate gestionară și de control, precizarea sarcinilor și răspunderilor pentru toți factorii angajați în acest domeniu sunt determinate de amploarea mijloacelor ma­teriale și bănești cu care sunt dotate unitățile socialiste, de lărgirea competențelor ministe­relor, centralelor și întreprinderilor. O parte importantă a acestui proiect de le­ge este rezervată prevederilor în legătură cu activitatea organelor de control financiar in­tern și controlul Ministerului Finanțelor și al băncilor. De această dată, în scopul evitării paralelismelor și suprapunerilor, Ministerul Finanțelor are sarcina și răspunde de coordo­narea activității de control. In acest fel, nu se vor întîmpla situații cînd, la aceeași uni­tate, să se întîlnească organe de control pe aceeași problemă, atît de la Ministerul Finan­țelor, cit și de la bănci. Ceea ce aduce nou prin reglementările sale acest proiect, cu privire la atribuțiunile băn­cilor, este faptul că, de acum, controlul se exercită strîns legat de operațiile pe care or­ganizațiile socialiste le efectuează în mod cu­rent prin bănci, că în exercitarea atribuțiuni­­lor, băncile au și drepturile prevăzute la art. 27 pentru Ministerul Finanțelor, adică : să dea organizațiilor socialiste dispoziții obligatorii, să suspende finanțarea în cazul cînd constată risipă sau proastă gospodărire, să dispună blo­carea unor fonduri etc. Socotesc că alături de celelalte legi adopta­te pînă în prezent, de recentele reglementar apărute în legătură cu creditarea și finanța­rea, Legea cu privire la răspunderea condu­cerilor organizațiilor socialiste pentru gospo­dărirea mijloacelor materiale și bănești, orga­nizarea și funcționarea controlului financiar va face să crească răspunderea în toate verigile economiei naționale, va asigura ridicarea con­tinuă a eficienței activității economice, va du­ce la dezvoltarea forțelor de producție, la creșterea continuă a avuției naționale și a nivelului de trai al populației, țelul suprem al politicii partidului nostru. Imbold spre alte izbinzi, spre ci­ mai ridicate producții In oricare sector de activitate al cooperativei agricole de producție din Solești ne-am îndrep­tat atenția, am întîlnit aspecte care ne demon­strează că agricultura noastră socialistă se dez­voltă necontenit. Este firesc să fie așa, întrucît statul sprijină multilateral unitățile agricole so­cialiste și pe ceilalți producători agricoli, asigu­­rîndu-le semințe și material săditor din soiuri și hibrizi valoroși, animale de prăsilă din vase cu însușiri biologice superioare, credite pentru in­vestiții și producție, mijloacele necesare execută­rii mecanizate a lucrărilor agricole, efectuării lu­crărilor de îmbunătățiri funciare și organizării acțiunilor de combatere a bolilor și dăunătorilor, asistență tehnică de specialitate, condiții avan­tajoase pentru valorificarea produselor obținute. Astfel, organizarea superioară a producției și a muncii, executarea la timp a tuturor lucrărilor agricole, cu respectarea riguroasă a regulilor agrotehnice, fitosanitare, zootehnice și sanitar­­veterinare, întărirea ordinei și discipline) consti­tuie o obligație primordială a lucrătorilor din unitățile agricole de stat, a membrilor coopera­tivelor agricole și a producătorilor individuali, a organelor agricole centrale și locale, a specia­liștilor agricoli, a tuturor celor ce muncesc in agricultură. Or, pentru ca toate astea să se poată înfăptui necondiționat, exact atunci cînd și așa cum trebuie, în scopul creșterii tuturor producțiilor, era necesară crearea unui cadru legal, cu precizarea amănunțită a atribuțiilor tu­turor celor ce concură la obținerea producțiilor agricole. Un asemenea cadru II creează, în chip fericit, Proiectul de lege a organizării pro­ducției și a muncii în agricultură, recent publi­cat in presă. Am studiat cu atenție acest docu­ment de o importanță excepțională pentru pre­­­zentul și viitorul agriculturii statului nostru, am participat la dezbaterile ce s-au purtat pe mar­ginea lui într-o ședință plenară a comitetului comunal de partid Solești. Am înțeles, lecturînd capitolele, articolele și paragrafele sale, dar mai cu seamă din articolele nr. 17, 18 și 19 (capitolul IV) și din întregul capitol V, că este o îndatorire patriotică pentru mine, pentru con­sătenii mei, ca, de altfel, pentru toți ceilalți ță­rani cooperatori, să nu ne precupețim eforturile pentru a contribui, zi de zi, cu tot ce putem, la obținerea unor succese din ce în ce mai mari. Dacă ar fi să mă refer în cîteva cuvinte la membrii brigăzii Șerbotești, ar trebui să arăt că noi ne străduim, și în bună măsură reușim ca, în campaniile agricole, să fim cu toate lucrările la zi. Efectul se vede, desigur, în producțiile pe care le obține brigada noastră, producții — în dese cazuri — record pe cooperativă. Nu-i mai puțin adevărat, în schimb, că în cooperativa noastră, precum și în cealaltă unitate similară din comună, Știoborăni, sunt și oameni care pot fi numiți cooperatori numai cu numele. Concret, unii dintre aceștia lipsesc de la muncă (ori „vinează” lucrări care solicită un efort minim, dar sunt retribuite mai avantajos) sau fac lucru­l de mîntuială. Evident că Legea, după ce va fi­­ adoptată, va constitui un puternic stimulent pen­tru fiecare țăran cooperator, determinindu-i pe toți să-și aducă partea de contribuție prin mun­că la edificarea socialismului în scumpa noas­tră patrie — Republica Socialistă România, in numele țăranilor cooperatori din brigada in fruntea căreia de mai mulți ani mă aflu, ex­prim angajamentul unanim de a face tot ce ne stă în puteri pentru a spori continuu producția, și, prin aceasta, propriile noastre venituri. GHEORGHE PRUTEANU brigadier, C.A.P. Solești, brigada Șerbotești noilor I­I­I­I Pe scurt­u­l BELGRAD 30 (Agerpres). Turul ciclist al Iugoslaviei a­ continuat cu desfășurarea eta­pei a 3-a pe ruta Majdanpek- Pozarevac (109 km). Primul a trecut linia de sosire olandezul Kuraep, cronometrat in 2026' 53", care l-a învins la sprin­tul final pe Tudor Vasile (Ro­mânia). Italianul Vencor a so­sit pe locul trei în același timp cu Învingătorul. In cla­samentul general conduce iu­goslavul Dubrici cu 3h2T50", urmat de italianul Piccioni — 3h2d­'08" și cehoslovacul La­­buz 3­h 2948“. C. Grigore ocupă locul 6 cu 3h30'06". Pe echipe, in fruntea clasamentului se află Iugoslavia. România ocupă lo­­­­cul 4. Ayvalik și Edremit (50 km) a fost dominată de selecționata României, care a realizat timpul de la 24'32". Au urmat in clasament echipele Bulga­riei și Turciei. ROMA 30 (Agerpres). In orașul italian Pistoia au luat sfîrșit Întrecerile „patrula­terului" de decatlon și pentatlon la care au participat echipele României, Italiei, Franței și Finlandei. Atleții români au a­­vut o comportare remarcabilă, dominind cele două competiții. La pentatlon, victoria finală a revenit atletei românce Corne­lia Popescu, care a totalizat 4 708 puncte. Ea a fost urmată în clasament de Viorica Visco­­poleanu cu 4 558 puncte. Deni­se Bantegny (Franța) a ocupat locul trei cu 4 514 puncte. Pe echipe a ciștigat România — 30 puncte, urmată de Franța, Italia și Finlanda. Decatlonul a fost dominat pina la sfirșit de Curt Sokol (România) cu 7 354 puncte. Hanu (Finlanda) s-a clasat pe locul doi cu 7 268 puncte urmat de Vesala (Fin­landa) — 7 153 puncte, Șepci (România) 7 135, Mureșan (Ro­mânia) — 7 076 puncte etc. Formația României s-a clasat pentru campionatul diviziei A de fotbal. In Capitală, au loc 2 partide : Steaua—Steagul Roșu Brașov (ora 18 Stadion „23 Au­gust) și Dinamo — Farul Con­stanța (ora 18, Stadionul Dina­mo). Iată meciurile din țară: C.F.R. Cluj — F.C. Argeșul Pi­tești; A.S.A. Tg. Mureș—Dina­mo Bacău; Politehnica Iași— Petrolul Ploiești; Crișul Ora­dea — Universitatea Cluj, Jiul Petroșani — Rapid Bucu­rești și U.T. Arad — Univer­sitatea Craiova. Stațiile noastre de radio vor transmite cu începere din jurul orei 17,55 aspecte de la jocurile Steaua — Steagul Ro­șu, Politehnica — Petrolul, Jiul — Rapid și U.T.A. — U­­niversitatea Craiova, precum și rezultatele celorlalte parti­de. Transmisia se va face pe programul 1. (Agerpres). .ggggggggggggggggglilM £ g £ ggggggn­gggi £ £ ggg £ it £ £ £ g £ g £ ältätäti­ää £ i­ggg £ £ £ ig £ £ £ g £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £ £» •l****l*l*******l********************ll**£**l*l £ l*IM­­­HI £ ti £ tkt*IMiritlttttl+ttiliittfH tffIttt tMIMitilgi £.£ £ IM £ IM £ liilt §§£ £§£ £ £ £?< pe primul loc cu 51 puncte. Finlanda a realizat 49 puncte, Franța — 22 puncte, iar Italia — 14 puncte. Astăzi sunt programate jocu­rile unei noi etape cont­ind Călin L-ș.a.: „Complexe­­ agrozootehnice de tip ■ industrial“ l­ucrarea cuprinde un vast material documentar prezen­­tind realizările cele mai va­loroase pe plan mondial. Înso­țite de studii, cercetări, ex­perimentări In domeniul de mare actualitate al proiectă­rii și executării complexelor agrozootehnice de tip indus- I * trial. • "*■ Confine: probleme generale | ANKARA 30 (Agerpres), de sistematizare, alegerea am­­­ F­tapa a 6-a a Turului ciclist plasamentului, organizarea pla- al Turciei, disputată contra­ cro­­nului general — modul de In- •­nometru, pe echipe, Intre PAGINA 2 0 fanfară. Am dori să precizăm de la înce­put că findurile de față, scrise pe baza unor sesizări trimise de ci­titori, se referă la „calitatea“ ser­viciilor telefonice oferite abona­ților din Vaslui. Deocamdată, vom reproduce doar două dintre situa­țiile cele mai supărătoare. 1) Atunci cind soliciți vreunei telefoniste de la Oficiul P.T.T.R. Vaslui să aibă amabilitatea de a-ți face legătrra cu un alt abonat, din Vaslui sau alt oraș al țării, trebuie (pentru reușită !) să găsești resurse nebănuite de farmec ver­bal ... Chiar și așa, uneori iți vi­ne să rogi pe un coleg ! „Du-te pină la poștă și spune să-mi facă legătura cu telefonul X !“. In con­dițiile in care ai reușit să nu ți se spună de 11 ori că „telefonul es­te ocupat", ci, dimpotrivă, să ți se dea legătura (și să afli că nu­ a fost ocupat) începi un alt tur de forță, mai precis, încerci să te în­țelegi cu interlocutorul în momen­tele in care muzica, ce iți răsună puternic un receptor, se mai estom­pează. Aceste rinduri le-am scris după ce am audiat un program de muzică de fanfară, care ne-a fost servit (și luni 29 iunie a.c., la ora 13,00) cu multă larghețe. 2) înțelegem că un telefon de la o casă particulară nu este in­stalat numai pentru a suna, ci și pentru ca să se poată solicita le­gături telefonice cu alți abonați. In prezent, se pare ca este inutil ca cineva să incerce concretizarea ultimei dorințe. Cel mult, in loc de vocea serviabilă a telefonis­tei, se poate auzi... muzică, in speranța că după muzica din telefoane va veni și... pauză, aș­teptăm cu încredere măsuri de nor­malizare in deservirea abonaților. Exodul cîinilor către Dănești și Neculai Spiridon, tehnicianul ve­terinar al Daneștilor, a considerat că deplasarea sa în satul Tâtă­­răni, pentru a inocula „antirabi­­cul", fidelelor patrupede de pe lângă casa omului, ar constitui un prea mare efort din partea du­­misale : case - cam vreo 150, civii - poate mai mulți. Consum de energie, nu glumă ! Drept care, sub amenințarea unei amenzi con­travenționale de 300 (trei sute) lei per propietar de cîine, i-a obligat pe sătenii din Tătărăni să se pre­zinte „de urgență“ la Dănești pen­tru a-și îndeplini obligațiile... ce­tățenești. Și așa a început exodul cîinilor din Tătărăni către reședința inge­niosului tehnician din Dănești: a­­proape 200 de civni, căței și că­țeluși, fiecare tirîndu-și de curea, de lanț sau de vreo sfoară pe propriul lor proprietar, scheunînd, chelăluind sau hăinăind, iși îndem­nau virtos stăpinii:„Nu vă mai tot gîndiți azi la muncă. Cu amen­da nu-i de glumit. Suntem­ noi ciini, dar... dacă-i antirabic, an­­tirabie să fie !". Se pare, totuși, că Direcției a­­gricole a județului nu i-a fost pe înțeles explicația cu care crinii și-au consolat stăpînii. Pentru ca altădată să-și amintească de li­mitele legii, chiar atunci cînd este vorba de vaccinul contra turbării, veterinarului Neculai Spiridon i-a fost inoculată, pe moment, o mus­trare scrisă cu avertisment ! Vacanță inversă Cadrele didactice, elevii din sa­tul Țîțu, comuna Banca, s-au bucu­rat nespus cind, in urmă cu multe luni de zile, satul a fost electri­ficat. Socotim că au avut motiv. Școala fiindu-le nouă, în interiorul acesteia fiind făcută instalația e­­lectrică, iar linia de transport a curentului trecind pe la cițiva zeci de pași departe de școală, au sperat, cu toții, ca școala va fi e­­lectrifica­tă. Cu atit mai mult, cu cit edilii comunei le promiseseră acest lucru. Au pățit însă ca și acela din poveste, care a zis „hop" inainte de a sori. Căci, de îndată ce au terminat de electrificat sa­tul, meșterii au intrat în... va­canță. Gurile rele afirmă câ, de fapt, în „vacanță" a intrat iniția­tiva factorilor de răspundere de la nivelul comunei. Acum, pe drept cuvint, la Țifu se bănuiește cân-ar fi exclus ca, cei in măsură să-și aducă aminte că au lăsat un lu­cru neterminat la școală, se vor socoti la capătul unei astfel de... vacanțe. Dar, mai știi ? ! Rubrică realizată de V. LIVEANU și ȘT. GORUNEANU U S­3

Next