Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)
1970-09-26 / nr. 805
PAGINA 2 Patologia traumatismelor prin accidente de circulație ocupă un loc important în statisticile medicale, o dată cu creșterea rapidă a numărului mijloacelor de circulație, in unele țări sunt date cifre alarmante privitoare la accidentele de automobil. La noi în țară, numărul de decese prin accidente de automobil este relativ mic, dar se observă totuși o creștere în ultima vreme. Accidentele de circulație pot fi însă pretotimpî mate, deoarece 78 la sută din ele se produc datorită factorului uman și nu problemelor de tehnică. Circulația ve i brouieter reprezinta un fenomen colectiv. Neadaptarea conducătorului auto la acest fenomen colectiv, constituie un act patologic. Deci, un rol important îl are psihicul cetei care este la volan. De pildă, la 100.000 conducători de automobil, accidentele grave sunt produse de 68 de bărbați și doar de 22 de femei (în proporție de RS/IAr cu toate că femeile au un comportament emotiv sporit, sunt mai puțin disciplinate, încurcind circulația, însă par a fi mai prudente). După grupe de vîrstă constatăm că bărbații în jur de 30 de ani, cind pot fi considerați, biologic, intr-o stare optimă (vigoare, reflexe sigure, vedere dună), comit cel mai mare număr de accidente.. Acest fapt este explicat prin sfJwțfcul de combativitate, competiție și ambiția specifică saxului - complexul psihic și conducătorintel auto- și nu prin nepriceperi, lipsă de experiență, sau factorii tehnici. Mare parte din accidentele grave se datorează, deea cum am mai amintit, unor cauze ce pot fi înlăturate și care nu necesită investiții. Este vorba de excesele de viteză, necunoașterea sau nerespectarea semnalerorilor, depășirii incorecte și neacordarea priorității.. Multe din accidente sunt urmare a conducerii sub influența băuturilor alcoolici. Omul este inapt pentru vitezele excesive, deoarece el este insensibil la timpii scurți și astfel râmîne fără apărare în fața cantităților mari de energie declanșate de vitezele mecanice. Organismul uman nu poate distinge timpii scurți. Omul nu poate reacționa la un fenomen a cărui durată este mai mică decit 1/4 de secundă. Pentru apăsarea unei pedale de automobil, întîrzierea acestor reflexe poate merge pină la 3/4 de secundă. Dar, revenind la automobil, cut un mobil este mai greu și circulă mai repede, cu atît înmagazinează mai multă energie. Această lege elementară de fizică, în problemele de automobilism, are două consecințe supărătoare : la o viteză de două ori mai ridicată, stoparea necesită o distanță de 4 ori mai mare, iar in cazul unui obstacol și șocul este de 4 ori mai violent. Este, astfel, util să arătăm că oprirea instantanee, datorită lovirii autovehiculului de un obstacol dur (arbore, vehicul, imobil), determină efecte traumatice deosebit de grave. Viteza de 50 km./ oră, corespunde unei căderi de la 9 m. la 75 km. pe oră - unei căderi de la 22 m., iar la 100 km./oră — unei căderi de la o înălțime de 40 m. Efectele traumatice dezastruoase sînt în oarecare măsură diminuate de protecția pe care o asigură cabina autovehiculului sau de unele măsuri de securitate, cum ar fi centurile de siguranță, sprijinirea elastică cu mlnnție și picioarele, pe piesele componente ale cabinei. Merită să arătăm că la oprirea Instantanee, datorită lovirii de un obstacol a unui vehicul, care merge cu 80 km./oră, creierul, care în mod normal cîntărește 1,5 kg, dezvoltă o forță ce îl face să cîntărească 33 kg., ficatul ajunge de la 1,7 kg. la 38 kg, și inima de la 300 grame la 7 kg. Un om în greutate de 70 kg, ce se găsește într-un vehicul mergînd cu 600 km./oră (viteză relativ mică), dezvoltă ln momentul lovirii o putere de 9 torțe, adică o putere suficientă corpului său să rupă bare de oțel. Aceste cifre explică distrugerile atit de grave, pe care le suferă unele autovehicule, ce se lovesc de obstacole, cît și traumatismele atit de puternice ce le suferă organismul uman Atunci cind se circulă cu viteze mari, chiar pe șoselele cu perfecte calități de aderență, apar foarte mari greutăți în frînarea autovehiculului, în timp util, deci de evitare a accidentului. Astfel, la o viteză de 120 km./oră, sunt necesari 118 m. (6,2 secunde) pentru oprirea vehiculului , la o viteză de 100 km./oră sunt necesari 85 m. (5,3 secunde), la 80 km./oră 75 m. (4,4 secunde), iar ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] la 60 km./oră, 35 m. (3,5 secunde). Un alt factor ce influențează frecvența accidentelor de circulație, este alcoolul. Care acționează asupra conducătorului Ca un factor extrem de primejdios, chiar trt cantități mici. Se cunoaște că pentru 1 litru de vin la 10%, alcoolemia în singe atinge procentul de IBS3LBBBBBBB 0,5-1 gr. la sută. Acest grad de alicoolemie face ca timpii de reacție să fie alungiți, iar reflexele tulburate. Consumînd 1,5 litri de vin de 10 °, alcoolemia atinge 1-1,5 grame la sută. La acest grad de alcoolemie, reflexele sunt foarte tulburate și conducerea autovehiculului este periculoasă. Pentru 2 litri vin de 10 °, alcoolemia atinge procente de 2 grame la sută, reflexele sunt mult mai profund alterate și conducerea autovehiculului este extrem de periculoasă. Pentru băuturile alcoolice puternice (țuică, votcă, coniac etc.) alcoolemia este proporțională cu concentrația băuturii alcoolice, și cu cantitatea ingerată. Este suficientă consumarea a 200 ml. țuică de 50 ° pentru ca alcoolemia să ajungă la 1 gram la sută și să apără efectele descrise mai sus. Am considerat că e necesar să insistăm asupra acestor date, ca cititorul să-și poată explica efectele grave ale unui accident de circulație, ce se exprimă prin distrugeri masive ale unor organe : creier, palmon, cord, ficat, rinichi, vase, aparat locomotor etc. Mortalitatea și morbiditatea, prin accidente de automobil, ne obligă să înailuăm și să studiem continuu, și în viitor, cauzele care determină creșterea numărului de accidente de circulație, numai astfel pot fi luate măsurile profilactice cele mai adecvate, (de către toți factorii de răspundere), pentru înlăturarea „epidemiei traumatice”, ce poate distruge un număr mare de vieți omenești. BE IOTE BILE ÎN IEENENELE IEHUE Dr. GHEORGHE BALCU, medic primar, director al Spitalului județean Vaslui Expoziția aerospațială de la Farnborough Im zbor razant, Concorde-002 trece cu viteză de nălucă deasupra cîmpiei de la Farnborough care găzduiește expoziția aerospațială britanică ediția 1970. A fost un zbor demonstrativ, o dovadă în plus pentru cei 6 prezenți că această operă comună franco-britanică a intrat în faza experimentărilor finale. La sol, alte zeci și zeci de aparate — avioane mici, elicoptere, avioane ușoare, avioane militare și de transport își așteaptă vizitatorii. La Farnborough luăm cunoștință de realizările importante obținute de industria aerospațială— una din cele mai dezvoltate ramuri ale industrei britanice — care, pe lângă prestigiu, a adus Angliei și însemnate rezultate la capitolul export 300 milioane lire — circa sterline anual. Această ramură, care angajează 250.000 de muncitori, tehnicieni, ingineri, oameni de știință și specialiști în probleme economice și de marketing, disputate de un mare număr de întreprinderi, de cercetare și de instituții conjunctură, bine dotate din punct de vedere tehnic. Eforturile lor au fost încununate de o serie de succese. Unul din acestea este fără îndoială avionul Concorde, rod al colaborării franco-britanice. Acest aparat are Î135 de locuri și dezvoltă o viteză de croazieră de 1.350 mile pe oră (o milă *» 1.609,31 m.),el urmează să intre în exploatare pe liniile internaționale la sfîrșitul anului 1973 sau începutul lui 1974. Printre celelalte tipuri de aparate expuse se distinge linia zveltă a avioanelor BAC 1—11 (care se află și în dotarea Taroro-ului) și avioanele transoceanice VC- 10. Ca noutăți, firma Hawker Siddeley prezintă o variantă a avionului de pasageri Trident — respectiv tipul 3 B și avionul militar Harriet cu decolare și aterizare verticală. Vizitatorul remarcă și vehiculul cu pernă de aer SAN 4 construit de S.H.C. Industria aerospațială este o chintesență a colaborării și cooperării ramurilor cheie ale industriei engleze. Dar programul aerospațial presupune investiții și cheltuieli de producție mari care pot fi suportate tot mai greu doar de o singură țară. De aceea firmele britanice se orientează din ce în ce mai mult spre cooperare cu alte țări. In cadrul expoziției de la Farnborough sunt prezentate o serie de aparate rezultate din cooperarea internațională. Printre acestea, în afară de Concorde, cităm avionul Jaguar, elicopterele Gazelle, Lynx și Puma, precum și o serie de motoare de avioane. Proiectele britanice au în vedere promovarea și în viitor a unei politici de largă cooperare. Acesta ar fi aspectul exterior al expoziției aerospațiale de la Farnborough. Dar ea a dezvăluit încă un aspect, cel din spatele scenei”, după cum se exprimă ziarul «Financial Times", unde se desfășoară «marea bătălie pentru aerobuzul european". Este vorba de două proiecte de avioane de pasageri cu rază medie de zbor, fiecare avînd circa 300 locuri. Primul BAC 3—11 aparține firmei British Aircraft Corporation și necesită investiții de circa 160 milioane lire sterline, din care 40 — 50 la sută ar trebui asigurate de guvernul britanic. Fiind vorba de un proiect britanic cu o mică participare străină, el ar aduce, după cum scrie ziarul ,Times”, „un beneficiu de 1.300 milioane lire sterline pentru balanța de plăți a țării”. Al doilea proiect, A300 B, este rezultatul unui acord între firma engleză Hawker Siddeley cu firme franceze și vest-germane. Care proiect va cîștiga i Este greu de spus pentru că ambele sînt rezultatul unor studii temeinice atît din punct de vedere tehnic cît și din cel al cerințelor pieței și amîndouă par să satisfacă necesități de viitor. Referitor la poziția firmelor engleze înn legătură cu aceste proiecte este revelatoare declarația președintelui companiei British European Airways, Anthony Milward: „Sarcina noastră de primă importanță, a spus el, este să obținem aprobarea de fabricație a lui BAC 3—1î”. Aceasta părere este susținută și de „Financial Times” care scrie: „Există dorința de a vedea Anglia realized un mare avion propriu de pasageri care ar consolida locul de frunte în acest domeniu obținut pe drept de industria britanică”. N. PLOPEANU Corbul din grădina zoologică bîrlădeană. Foto: V. Petrescu știați că... O EXPEDIȚIE științifică argantiniiană, patronată de Muzeul de științe ale naturii din La Plata, a petrecut trei luni pe coasta continentului antarctic, în Arhipelagul Melchior . Peftutti pt* rima dată, patru femei au participat la o asemenea expediție. Este vorba de patru domnișoare intre 52 și 60 de ani, care și-au consacrat viața Științei. ... W SUDUL Turkmen!*, In așezarea Altin-Tepe s-au găsit vestigiile unei civilizații agrare din antichitate. Agricultura pare sa fi fost practicată ton această regiune cu 7.000 de ani Înaintea erei noastre. Se cultivău cinci plante și se pășteau vite. Îndeletnicire care s-a dezvoltat treptat și a ajuns la apogeu în cursul celui de-al doilea mileniu î.e.n. GEOMETRIE ORIZONTAL: 1. Corespondentul algebric al unei figuri în geometria analitică; 2. In formă de patrulater cu toate laturile egale — Un cerc scurt unghi drept; 3. Trunchi de con! — Semiplan! — Teoremă finală! 4. Poligon cu opt laturi, 5. Indice de asemănare — Suprafață prelucrată ;• 6. Cateta la mijloc — Indică apartenența; 7. Mărime aflată în relație matematică cu alta; 8. Cu dimensiuni amplificate — Corespondentul jumătății de secundă ; 9. Geometrie cu multă ... algebră ; 1. Marcă de calculator electronic — Pătrat des Intîlnit. VERTICAL: 1. Rezultat greșit — Jumătate de măsură ! 3. Corp geometric — Mai mult decit tangent 3. In sumă ! — Porțiune de coardă ! Cerc pe sfera cerească 1 4. Cel mai simplu instrument de calcul — Dreptunghiul de față (pi.)» S. Cercuri concentrice în care se înscriu puncte — Radical... chimie» 6. Denumirea uzuală a unei anume prisme triunghiulare — Examen la tablă — Tangenta la capete; 7. Păruți să coincidă ! 8. Figură geometrică asemenea și la fel orientată cu o alta dată. 9. înaintea geometriei în spațiu — Prezent la intersecția unor linii paralele. VIOREL VILCEANU avea sau a nu avea pas pe cap , aceasta-i intreț berea. Intr-un fel se pote spune că S-a rezolvat: orice bărbat chel poate revendica o tichie de mărgăritar, dar numai după ce își cumpără și peruca respectivă. In America 2,5 milioane de bărbați nu mai disprețuiesc această podoabă capilară de împrumut peruca. După blănurile artificiale industriale a început producția in serie a părului artificial, după culori, nuanțe, gusturi. Intrucît părul artificial poate fi orbit de lung, nu mai e o surpriză să vezi cheful de ieri devenind hippy peste noapte. Cu un par furtg și mătăsos. Reclama pretinde că posesorul unei astfel de peruci nu trebuie să se temâ de viat, poate Intra cu peruca în apă, se poate culca cu ea fără să o deranjeze. Celor câre se tem totuși că într-un moment de stîngăcie își pot pierde ... prestigiul, o firmă medicală americană le fixează peruca de pielea capului cu copci și ață chirurgicală ! Operația e garantată, singurul lucru delicat fiind acela că acest tip de perucă «... pe viață și costă ! Un dermatolog din New York practică un procedeu și mai dureros, atit pentru cap cit și pentru buzunar : transplantul de păr. Porțiuni mici de piele, care conțin 15 — 20 de fire de păr sunt detașate chirurgical de la spate sau de pe părțile corpului și transplantate pe locul unde lipsește părul. Durează apoi o lună întreagă pină cind se vindecă plaga și crește părul din nou. Dar totuși crește ! Cunoscutul cîntăreț Frank Sinatra și actorul John Wayne garantează acest lucru cu... capul, pe care le crește părul din nou. Cu atît mai curioasă pare dorința unor tineri din Londra de a avea cu mai puțin par pe cap. Pentru aceasta ei se rad pe cap. Alte citeva semne particulare : pantalonii cut mai lungi, și suflecați la manșete, bretele roșii și bocanci roșii cu ținte și blacheuri solide. Iși îndreaptă atențiile spre tineri, în special spre hippy (lungimea părului să fie motivul ?), dar nu se dau in lături să atace in plină stradă și pe alți trecători, ca să se distreze, sau sa pătrundă în localuri provocînd scandaluri și bătăi. Intr-un tren, circa 300 de capete - goale cum sînt numiți - au devastat și distrus vagoanele, fiind necesare forțe de poliție serioase pentru a aresta o parte din ei. „Nu suntem prea frumoși, mărturisea unul din ei la interogatoriu. Dar vrem să fim mic și puternici". „Din școală, spunea un altui*rturni aduc aminte decit ca arci Iovit învățătorul". In luptele de stradă aceștia fac uz de bocancii lor cu ținte, ceea ce confirmă într-un mod curios proverbul care spune că atunci cind nu-i cape văi de picioare. A. N. Răsfoind presa străină Părul, obiect de dispută VREMEA NOUA 1t 19 iunie. Tone și tone de apă se năpustiră cu zgomot asupra cabinei, in valuri care aerbeau continuu. Parcă ne aflam din nou pe Rat, tot ceea ce ni s-a intlmplăt atunci stripeta acum. Scurtam la minimum mesajele vietei. „Către toti care ne ascultă — transmite Norman In emisie — la bordul Ratl totul este In ordine“. Am micșorat rațiile și am transportat generatorul pe cel mai Înalt loc. Am Început repararea vislei, Nu ne ajungea istatețialul pentru unirea celor două jumătăți. Aveam doar alteva samduri care Insă nu puteau susține greutatea vislei, Zimbeam amintindu-mi cum glumeau experții pe seama acestor visle, pretinzînd că sînt prea rezistente pentru o barcă de papirus și Că Ra II se va scufunda Înainte Ca vîslele să se rupă. Toți lucrau la repararea ei, uitând cu erau de obosiți. Doar George se odihnea: Voiam Ca un echipaj să existe In permanentă măcar un singur om odihnit $1 cu forte proaspete. Spre seară, In siliști, montasem la loc vîsla reparată. Pentru instalarea ei a fost nevoie de șase din cei 8 membri ai echipajului , alti doi reprezentau rezervele care în caz de nevoie ne-ar fi putut ajuta. Așteptam clipa Sind se vor potoli valurile, altfel toată puntea se va scufunda In apă. Totul S-a terminat cu bine datorită dibăciei camarazilor mei. M-am simțit foarte mindru că aveam un astfel de echipaj minunat. Eram vlăguiți, dar Ha Isi confirma durmul. Incepusefri sa prindem din nou speranțe. 20 iunie. La oră 6 dimineața am ieșit din sacul de și trăgind pe dormit mine hainele murdare in Întunericul Umed am ieșit în întîmpinarea oceanului care asemenea unei cascade curgea cu Zgomot de o parte și de alta a cabinei. Viila de rezervă nu mai era la locul ei: mă ca făr sus și lovindU‘tijă de cutia generatorului ______________________ l-am zărit prin păienjenișul de fringhii pe Norman. Mînuia cele două visle de la cîrmă — treabă colosal de grea Îndeosebi noaptea‘ și pe valuri puternice. Valurile oceanului ne acopereau strivindu-ne dar echilibrul ambarcațiunii de papirus era excelent. Prînzul 11 luăm Stind la mmasă cu picioarele in apa de 10 cm, cafeaua avea gust sărat de apă de mare. Carlo ate o exemă, pi furi Ii doare umărul, pe Kei l-a mușcat maimuța speriată. Norman se așează iarăși la Visle. La jumătatea zilei el s-a uitat spre soare comunicîndu-ne o veste Încurajatoare ! dacă vom pluti In acest mod nebunesc tot vom ajunge in America. „Sînt convins că, spuse el, chiar Intr-o barcă fără climă, cum este acum a noastră, se poate naviga. In derivă, din Africa spre America". La asfințit, deasupra noastră zbura un albatros, se Îndrepta spre America Latină. 21 iunie. Marea continuă să fie zbuciumată. Zgomotul ei era deosebit de asurzitor în timpul nopții, parcă erau cutremure sau cascade care se prăvăleau peste noi la intervale egale. Valurile erau foarte înalte dar Rall se finea bine. Pe înserat am auzit o exclamație a lui Norman care a făcut să ne înghețe singele în vene: „S-a rupt puntea!“. Ne-am aruncat la pupă, dar pentru a nu contrabalansa excesiv, i-am chemat înapoi pe toți cei care nu aveau nici o treabă acolo. Madamei Rei alergau cu instrumentele. Se pare că vîslele de la cîrmă au ros fringhiile cu care au fost prinse cele palm scînduri ale punții. Prin dibăcia lui Carlo și „măiestria tehnică” a lui Norman avaria a fost Înlăturată. In timpul nopții marea s-a liniștit. 22 iunie. In zori marea era calmă , curmă s-au stîrnit insă valurile. Am redus la jumătate rafia de apă potabilă pentru 24 de ore, astăzi a fost o zi grea. Ne-a fost imposibil să ne menținem pe tută > priza cea mare ne obliga ca așa cum eram, pe jumătate înecați și azi pină la piele, să ne Invîrtim pe loc, 23 Minute. Cerul s-a acoperit de nori, a Început ploaia. Norman încearcă să stabilească legătura prin radio. Ne-a interceptat o navă norvegiană care se afla la 400 mile de noi. Radiofonistul de pe navă ne-a făcut legătura cu un radioamator din Oslo căruia i-am transmis telegrama pentru V Thant. Cu eforturile lui Norman continuăm să înaintăm în zig-zag. Dar ne îndreptăm totuși spre Barbados și ne simțim tot mai stapini pe ambarcațiunea noastră. 24 iunie. In timpul nopții am dublat cortul deși marea era liniștită. Pereții primitivi din pînză de colț ai colibei-cabină rezistau puternicei presiuni a apei. Toți au fost foarte bucuroși cind Norman ne-a anunțat că ne-au mai rămas doar 67 mile. Suntem din nou pe drumul cel bun. A fost O zi de bucurie și sărbătoare, tn apropiere observăm o întinsă colonie de alge sarganse. 25 iunie. Vântul suflă puternic, marea e furtunoasă. Nava noastră prinde viteză. Maimuța Săli e împroșcată cu stropi de apă și se amuză. Seara, înainte de a fi închisă In Cușca ei, a venit pentru citeva minute să mi se așeze un brațe. Mai avem cu noi o rață și un porumbel pe care ii ținem pe acoperișul cabinei dar care nu se împacă deloc. Își fură mincarea unul de la altul, se ciugulesc. Astăzi este din nou greu la visle ! pinza iese din bătaia vintului și începe să îi fue. Santiago și Iuzi au dat la o panerăzile pe care dormim și au scos scîndurile de sub ele. „Cala era plină cu apă Și se simțea un miros de mucegai. Asemenea unor personaje dantești ale „Infernului“, Suti și Santiago dispăreau tind pe tind în această groapă Întunecoasă, lăsînd să cadă acolo conductele goale de argilă sigilate cu dopuri cernite, menite să faciliteze capacitatea de plutire a bărcii, 28 iunie. S-ar părea că Ra II a Încetat Să mai prindă greutate. Papirusul s-a îmbibat suficient cu apă nncit nu o mai absoarbe In continuare. Valurile au acoperit pupa, dar prora se zidics la suprafața mari. Ne-am abătut puțin din drum, e foarte greu să ții direcția cu vîslele parțial avariate. Alături de noi Înota Un delfin mare, Am luat legătura prin radio cu nava „Kalamar“ care naviga sub pavilion O,N.U, și stabilim să ne întlinit». 30 iunie. Curând după miezul nopții Norman m-a deșteptat. Mi-a spus că a observat ceva ciudat. Am ieșit pe punte. O lumină albă ca laptele strălucește mai puternic decit Calea Lactee. Creștea la orizont ca o imensă luna. Pata strălucitoare devine tot mai mare. Pe cerul plin CU Stele această lună de aluminiu se ridică tot mai sus. Mi-am zis că este un fenomen electric din atmosferă, ceva asemănător cu autora boreală. Dar dacă este vorba de proiectoarele vasului „Kalamar" ț pa;a strălucitoare de pe cer se Înalță tot mai mult, iar peste citeva minute dispăru. Spre seara am auzit la radio că acest fenomen a fost observat și în Antilele mici. După cină am fost reperați de „Kalamar". „Bine ați sosit in partea apuseană a oceanului I“ și s-a strigat de la bord. î iulie. Eram loviți de rafale de vârti care zdruncinau nava de bambus Intre valuri Înalte. De pe „Kalümar", Care In timpul nopții s-a apropiat mult de Rall, ni s-au transmis felicitări pentru rezistența și calitățile excelente de navigație ale ambarcațiunii noastre. Gear de THOR HEYERDAHL ge m-a dus pe o barcă de cauciuc pe "Kalamar". Le-am înmânat raportul cu privire la poluarea oceanului și cutia etanșă de aluminiu cu filmele și peliculele expediției. Ni s-au trimis cu poșta și trude proaspete, darul de bun sosit al celor din Barbados de care ne apropiam tot mai mult. LA PRORĂ BARBADOS ! 2 iulie. Am fost trezit de cineva care striga „Kalamar e In urma noastră !“. La bordul navei O.N.U. toți erau uimiți de viteza noastră. Operatorul sosit cu „Kalamar“ avea rău de mare și au trebuit să treacă la bordul luliei și Carlo pentru a fotografia Ha din depărtare. Priviți dinafară, arătam ca o șatră plutitoare. In sfirșit „Kalamar" ne-a făcut ocolul în semn de adio și a dispărut apoi dincolo de orizont. 4 iulie. Vântul era atit de puternic incit a trebuit să dublăm numarul oamenilor de cart. Conducerea navei a devenit însă mai ușoară deoarece Norman reușise „să centreze" priza cea mare. Ieri am parcurs 60 mile, iar astăzi 81. 5 iulie. Am observat o pasăre tropicală cu coadă albă; ne apropiem de pământ. Cine suiam, cind coboram pe valuri. Aproape Întreaga navă se afla sub apă, 6 iulie. La orizont se îngrămădesc, venind spre noi, nori groși și negri. Plouă des. Eu cu Norman am făcut cartul de la 2—5, acum e riadul lui Carlo și Rei. Tocmai ne pregăteam să ne culcăm cind piiza Începu să bllîie. Norman, furi, Madam și eu am sărit în ajutorul tovarășilor care se aflau la cart. In momentul cind situația părea într-adevăr fără ieșire, prizele, spre marea noastră uimire, încetaseră să mai difué. 7 iulie. Mie și iui Norman aproape nu ne-a mai rămas timp de odihnă. la 7:30 eram în picioare pentru ora de emisie. Stația radio mi-a transmis un mesaj al soției mele Yvonne în care îmi spunea că mâne va pleca din Barbados (unde sosise cu citeva zile în urmă) cu yachtul președintelui pentru a ne rntîlni pe mare. 9 iulie. Plouă, plouă, plouă continuu. Vântul e foarte puternic, George, Mădari, Kei și eu suntem istoviți. Ne-am întors în cabină aici de obosiți, nicit ne era greu chiar să ne închidem și să ne deschidem pumnii. Tocmai maitărgeam cu prosopul, cind, deodată observ că deviasem spre nord. Pentru noi era un mare pericol. Santiago și Iuzi literalmente se agățaseră de visle. I-am strigat lui Noman să lase rabioul și să iasă pe punte. Acolo era ca-n iad. Am ieșit dezbrăcat, și m-am trezit cu picioarele pina la genunchi în apă. „Norman — am strigat — ce putem sose 1m. In acest haos n-am auzit răspunsul. Deodată mi-a venit ideea: „Ancora, ancoră — peste bord!“, „Amîndouă?“, „Nu, cea mare!". Ancora zbură in apă și ne întoarse pe drumul cel bun, sintem din nou salvații 16 iulie. La oră 19.00 am zărit yachtul „Kulpaippet". La scurt timp am distins la bord, printre marinarii din Barbados, pe Yvonne și fiica mea Anette. Cind s-au apropiat, trecim pe Kulpaipper", am mulțumit căpitanului ca ne ieșiseră în întimpinare. Apoi m-am întors pe Rall. 12 iulie. La 12:15 Norman, cățărat pe vîrful catargului a strigat bucuros s „Pâmînt !”. In scurt timp ne Înconjurată citeva gădituri și vase de agrement, o mulțime de oameni care ne salutäza. Noi răspundeam Înnebuniți de bucurie. Opt oameni, care In aceste clipe Își dau mîinile pe puntea navei de papirus, știu că datorează succesul lor spiritului de colaborare care a înlăturat barierele de naționalitate, rasă, politică și religie. (Sfârșit) Luntrea de papirus va învinge oceanul? (III) Caricatura peste hotare Fără cuvinte „Sfîrșel” (Sofia) Fără cuvinte „Baste ősterteiche“ (Viena)