Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)
1971-06-11 / nr. 1024
• PAGINA 2 BACALAUREATUL -EXPRESIE A PREGĂTIRII ELEVILOR onsiderat examen de mare răspundere pentru „ieșirea din adolescență”, bacalaureatul constituie, implicit, și un examen de conștiință și probitate profesională al tuturor cadrelor didactice care au migălit la instruirea și educarea tînărului absolvent de liceu. Așadar, examen al examenelor, bacalaureatul ridică o serie de probleme importante, rămase „deschise" în permanență, dată fiind nevoia de perfecționare a tuturor formelor de învățămînt, inclusiv a metodelor și procedeelor caracteristice acestui domeniu. Dorind să aflăm cum este privit examenul de bacalaureat in aceste zile premergătoare susținerii lui, ne-am adresat cîtorva profesori de la unele licee din localitățile județului nostru. In cadrul anchetei efectuate, am urmărit două aspecte : 1) „Modul in care răspunde actuala formulă a examenului de bacalaureat cerințelor învățămîntului"; 2) „Care ar fi modalitățile de îmbunătățire a lui". — 1) Fiind primul mare examen din viață, el nu poate fi pregătit doar în cele trei săptămîni care despart încheierea cursurilor (25 mai) de intrarea candidaților în examen (18 iunie). De aceea, indiferent de ce cred alți colegi, la obiectul pe care-l predau, încep pregătirea, într-o primă fază, încă din clasa a X-a. Matematica nu admite, nici ca obiect de învățămînt, salturi spectaculoase. In a doua fază, care se desfășoară de-a lungul ultimului an de studii, sunt sintetizate toate cunoștințele. Perioada premergătoare examenului o consider un fel de activizare a cunoștințelor acumulate. 2) Nu este formula ideală, dar, deocamdată, nu întrezăresc prea multe posibilități de îmbunătățire. Și apoi, de abia a fost pusă în aplicare. Școala nu are nevoie de experimente de dragul experimentelor I (Prof. Traian Brinzei, Liceul nr. 1 din Vaslui). ( 1) Și în liceele de specialitate formula este binevenită. Introducerea lucrării practice în locul celei scrise a avut în vedere apropierea examenului de viață. Astfel, bacalaureatul constituie un examen frontal, fiind abandonat aspectul de generalitate, de pînă acum. El vine, deci, în întîmpinarea cerinței imperioase de a lega învățămîntul de producție. 2) Este prematur să ne pronunțăm privitor la îmbunătățirile ce trebuie aduse. (Prof. M. Solomon, Liceul economic din Vaslui). 1) Noua formulă solicită întreaga capacitate de asimilare și sintetizare a elevilor noștri. 2) îmbunătățirile sunt neavenite cînd perioada experimentului nu a încetat. (Prof. Avram Tudose, Liceul Agricol din Huși). 1) Ceea ce trebuie subliniat este concepția pozitivă a actualei formule. Totuși, ar fi fost bine dacă (mă refer la obiectul biologic) s-ar fi indicat, la alegere, o anume disciplină a acestei științe : botanică, zoologie sau anatomie. In felul acesta, cei care se pregătesc pentru examenul de admitere, la agronomie, medicină veterinară sau umană, ar învăța o anume disciplină și nu generalități despre toate. 2) îmbunătățirea formulei, după părerea mea, s-ar referi la lărgirea posibilităților de includere a obiectului geografia printre obiectele de examen. (Prof. Gh. Moraru, Liceul „Mihail Kogălniceanu" din Huși). "tăi) Actuala formulă a bacalaureatului este cea mai apropiade adevăr. 2) Poate nu este normal modul de aplicare a ei. Consider că, totuși, comisia de examinare ar trebui să fie formată din profesori de la alte licee. Altminteri, va rămine o mare doză de subiectivism în aprecierea condițiilor. , (Prof. Petru Sava, Liceul nr. 2 din Bârlad), , , — 1) Nu formula interesează, ci caracterul examinării candidaților. Indiferent de felul cum este organizat examenul, un candidat bine pregătit îl poate trece. 2) îmbunătățirile trebuie privite din același punct de vedere, al modului în care profesorii lucrează cu elevii încă din primul lor an de studii. (Prof. Ștefan Cucoș, Liceul pedagogic din Bîrlad). 1) Formula este binevenită, deși elevii seraliști o „suportă" mai greu. 2) Dacă ar fi puțin mărită perioada de pregătire, cu 1-2 săptămîni, sistematizarea cunoștințelor ar fi mai aprofundată. (Prof. Vitali Furnică, Liceul nr. 3 din Bîrlad). 1) Nu ne nemulțumește nimic în ceea ce privește noua formulă. Cadrele didactice și elevii noștri au primit-o cu interes și seriozitate. 2) îmbunătățirile nu se pot discuta aici. Ele trebuie făcute într-un cadru mai larg, de preferință prin intermediul Casei județene a corpului didactic. (Prof. Mircea Roman, Liceul din Negrești). La ancheta noastră ne-au mai răspuns, cu solicitudine, și alți profesori. Spațiul nu ne permite să facem loc prețioaselor lor considerații. «• C . * I. COSTELNICU Dezvoltarea științei și tehnicii impune exigențe mereu sporite în pregătirea temeinică și multilaterală a tineretului școlar. In contextul acestor cerințe, problemele orientării școlare și profesionale se înscriu printre primele în activitatea consiliilor pentru munca în rîndul elevilor, în activitatea tuturor factorilor interesați de realizarea echilibrului între solicitările producție, pe de o parte, și opțiunile elevilor, pe de alta. Pentru a cunoaște unele aspecte ale modului în care sunt clarat interlocutoarea noastră, consiliul municipal Bîrlad al elevilor și-a orientat activitatea după o tematică adecvată : cunoașterea și autocunoașterea elevilor, dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor lor, inițierea în cunoașterea diferitelor ramuri de activitate profesională, alegerea profesiunii etc. Concluziile formulate în cadrul consfătuirilor metodice au făcut obiectul dezbaterilor din adunările generale ale organizațiilor U.T.C. și ședințele comisiilor profesional-sociale, ceea ce a contribuit la îmbocatii și la realizarea unei informații profesionale largi. Organizat la nivel de clasă, școală, municipiu, concursul a ajutat pe elevi să cunoască diverse meserii, cu cerințele și caracteristicile lor, locul ocupat de anumite meserii în economia națională și locală, aportul tineretului la realizarea producției. Din analiza Comitetului municipal U.T.C. asupra modului în care se preocupă organizațiile de tineret de însușirea și consolidarea cunoștințelor predate la orele de curs, a reieșit faptul că există unele nea „Școala birlădeană“, ediția 1971 și de-al treilea tom al culegerii „Școala bîrlămdeană", apărut, recent, și sub auspiciile Comitetucalului lui municipal al sindiinvățamint, vine să întregească rodul preocupărilor literar-artistice și ștințifico-pedagogice ale învățătorilor și profesorilor birlădeni, stimulați de condițiile oferite de partidul și statul nostru ]>clinia perfecționării lor profesionale. Experiența celui ce îngrijește culegerea (prof. Constantin Cusu) și calitatea materialelor publicate reprezintă o garanție certă a valorii contribuțiilor și creațiilor înmănunchiate. Printre semnatari, se numără, excluzind pe „obișnuiții" volumelor anterioare, scriitorii Constantin Chiriță și Ion Hobană — foști elevi ai „Codreanului“, plasticiana Maria Giacomello da Bucarest și poetul Guido Chidi — din Italia, precum și debutanții V. Boghiu, Ion Crăescu, Vasile Druică sau Gruia Novac — profesori la liceele din localitate. Cele mai numeroase sunt, bineînțeles, contribuțiile cu caracter didactic. Constantin Parfene, lector la Filiala Iași a I.P.C.D., cu „Unele probleme privind compunerile în școala generală“, parte componentă a unei lucrări mai ample care cuprinde și aspecte ale compunerilor din liceu și învățămîntul superior, atrage atenția prin caracterul sistematic și rigurozitatea argumentării științifice. Profesorii V. Boghiu și Vasile Țugulea („Indicatori statistici care se pot utiliza în evaluarea rezultatelor unui experiment pedagogic“) și-au propus familiarizarea cu statistica matematică a celor care „întimpină dificultăți în parcurgerea unor materiale cu caracter pedagogic în care intervine aparatul matematic pentru analizarea rezultatelor unor experiențe". Interesante ni s-au părut contribuțiile profesorilor Vasile Druică („Ora de dirigenție, un fragment anticipativ al vieții“), Ilie Gheoroaie („Formarea atitudinii pozitive față de învățătură, a interesului și dragostei pentru «viitoarea profesie a elevilor de la Liceul pedagogic din Bîrlad“) și Gruia Novac („Educația civică prin predarea literaturii“), care analizează diverse modalități și procedee didactice cu caracter educativ în formarea personalității elevilor, viitori cetățeni de nădejde ai patriei. Un capitol reprezentativ îl formează, in general, contribuțiile și mărturiile privitoare la istoria învățămîntului public din Bîrlad, și, in special, cele referitoare la Liceul nr. 2, fostul Liceu „Gh. Rașca Codreanu", de la înființarea căruia se împlinesc, anul acesta, la 20 octombrie, însemnări 125 de ani. Astfel, în „Ad glorium scholae“, prof. Traian Nicola face o succintă trecere în revistă a succeselor obținute de cea mai veche instituție liceală din sudul Moldovei, iar foștii ei elevi sau profesori — acad. Iuliu Nițulescu („El în Arcadia ego"), conf. univ. dr. G. G. Ursu („Confesiuni și evocări birlădene“), colonelul Eugen Banțea („Doi distinși profesori“), scriitorii Constantin Chiriță („Confesiune întîrziată“) și Ion Hobană („Debutul") — evocă chipurile dascălilor de altădată și momente semnificative din istoria școlii. Merituos este efortul lui Ion Crăescu care, în „Școala generală de 10 ani, o nouă etapă în dezvoltarea învățămîntului românesc“, scrie primele rinduri ale „istoriei" celei mai tinere unități birlădene : Școala generală nr. 8, înființată la 1 septembrie 1970. Tot aici trebuie menționată încercarea prof. Mihai Miță de a schița drumul parcurs de revista „îndrumări pedagogice“ (1922— 1934) pe linia contribuțiilor presei de specialitate bîrlădene pentru democratizarea și scientizarea învățămîntului românesc. Substanțiale ni s-au părut, prin ineditul documentației lor, lucrările profesorilor George popescu și Ștefan Secară privind începuturile mișcării muncitorești și ale apariției presei socialiste și comuniste in Bîrlad. Celelalte lucrări, „Premisele apariției și evoluției municipiului Bîrlad“, de prof. Vasile Cîrcotă, „Bîrlad — note istorice“, de Vasile Varlan, și „Noi carpice în județul descoperiri Vaslui“, de Vasile Palade, întăresc nuanța de istorism pe care o degajă tematica contribuțiilor științifico-didactice a volumului. ră Partea literară, mai sumadecât în volumele precedente, îi recomandă doar pe Constantin Ciisu, Mihai Miță, Ștefan Bucevschi, George Nlava și Guido Crivis (în traducerea lui C. Ciisu) — cu poezii. De subliniat, contribuțiile folclorice, reproducerea unor măști de Anul Nou (colecția Șt. Bucevschi), originare din părțile Bîrladului, și trei ciitev populare culese, din județul Vaslui (Costești, Mireni, Pogana), de prof. Nicolae Balan. In ciuda prezentării grafice excelente și a unei coperte inspirate, datorată pictorului Corneliu Vasiliu, ilustrația culegerii nu se ridică la înălțimea celorlalte volume. Fotografiile artistice, aparținînd lui Mina suplinesc pictura, Strătilă, nu sculptura lui Aurel grafica și Istrati, Gh. Alupoaie și Gh. Chițimuș, pe care ne așteptam, grație talentului lor și participării la ilustrația volumelor precedente, să le revedem. De asemenea, lipsesc, spre regretul nostru, contribuțiile unor educatoare și învățători cu înclinații pentru cercetarea didactico-pedagogică, care au semnat, anterior, contribuții lăudabile. Cu toate acestea, recentul volum al bîrlădeană“ culegerii „Școala reprezintă un succes deplin al cadrelor didactice din municipiul Bîrlad, în efortul lor de a realiza un climat propriu cercetării științifice, de promovare a celor mai valoroase procedee pedagogice pe drumul modernizării învățămîntului de toate gradele. MIRCEA COLOȘENCO Orientarea școlara și profesionala, I » ț • ., • , preocuparea organizației de tineret rezolvate asemenea deziderate, ne-am adresat tov. Georgeta Ursu — secretar al Comitetului municipal Bîrlad al U.T.C., președintă a consiliului municipal pentru munca în rîndul elevilor. — Constituit, ca urmare a hotărîrii plenarei C.C. al U.T.C. din 10—11 octombrie 1969, ca organism consultativ al comitetelor orășenești și municipale ale U.T.C., ne-a deInterviu cu tov. GEORGETA URSU, secretar al Comitetului municipal Bîrlad al U.T.C. găsirea conținutului programelor de activități. — In ce măsură s-a pus accentul pe fiecare latură a orientării școlare și profesionale a elevilor ? — Deoarece problema orientării școlare , privește mai mult pe absolvenții școlilor generale, care trebuie să aleagă între continuarea studiilor în liceele teoretice sau de specialitate și între diversele tipuri de școli profesionale, consiliul elevilor și-a îndreptat atenția asupra organizării unor acțiuni care să vină în întîmpinarea cerințelor. Astfel, s-au bucurat de succes consfătuirile dintre elevii claselor a VIII-a și elevii diferitelor școli post-generale : Școala profesională F.R.R., Școala profesională de mecanici agricoli din Zorleni, Liceul economic din Vaslui, Liceul agricol din Huși, Liceul nr. 3 din Bîrlad. S-a conturat necesitatea de a organiza și alte manifestări. De pildă, la una dintre acestea au fost prezenți, pentru a răspunde la întrebări, conducători ai unor întreprinderi și unități economice (F.R.B., F.C.B., Cooperativa „Prestarea“, T.A.P.L.). Cu acest prilej, în afară de aspectul informativ, privind rețeaua de școli post-generale din municipiu și județ, au mai fost luate în discuție direcțiile și perspectivele de dezvoltare ale societății noastre, necesarul de cadre de specialiști, posibilitățile reale de plasare a cadrelor în diferite domenii ale economiei naționale. De asemenea, au fost date lămuriri referitoare la posibilitățile de încheiere a contractelor de lucru, la domiciliu, prin cooperativele meșteșugărești. — Ați mai întreprins și alte genuri de activități? — Alături de alte forme de activitate, pe care le-am inițiat, concursul „Cunoașteți meseriile ?“, care s-a desfășurat, recent, fiind adresat elevilor claselor a VIII-a și a X-a, a contribuit la sporirea eficienței procesului instructiv-edu-junsuri în încadrarea elevilor în cercuri, precum și în ceea ce privește orientarea școlară. Ca urmare, o comisie a consiliului municipal pentru munca în rîndul elevilor a organizat acțiunile ; „Conținutul și tematica revistelor școlare“ și „Forme și metode de activitate în cercurile de elevi", în cadrul cărora s-a pus un accent deosebit pe respectarea cerinței ca la repartizarea în cercuri să se țină seama de preferințele, înclinațiile și aptitudinile fiecărui elev. — Ați făcut deosebire între modalitățile întrebuințate pentru fiecare fel de „orientare“, școlară sau profesională ? — Intr-un anumit sens, da. Se înscriu, pe această linie, dezbaterile organizate la clasele a IX-a ale liceelor de cultură generală privind alegerea secției, reală sau umană, întîlnirile cu reprezentanții unor profesiuni, cu elevii claselor a XII-a, precum și între aceștia din urmă și studenții diferitelor institute de învățămînt superior, foști elevi ai școlii. Un ajutor prețios l-am primit din partea cabinetelor de orientare școlară și profesională, înființate, de curînd, în fiecare unitate școlară. — Ce activități v-ați propus pentru permanentizarea acțiunii de orientare școlară și profesională ? — Preocupările privind orientarea școlară și profesională vor continua, în forme specifice, și în perioada vacanței de vară. Astfel, am înscris pe agenda noastră de lucru, pentru perioada iulie-august a.c., vizite, excursii și drumeții în județ și în țară, precum și concursul „Cultură, civilizație, mod de trai" care se va adresa elevilor de liceu. Bibliografia acestui concurs va contribui la popularizarea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al P.C.R., care deschide o amplă perspectivă de muncă și înfăptuiri, de afirmare a geniului creator al poporului nostru, de accelerare a evoluției României pe drumul progresului și civilizației. Interviu consemnat de MIRON COLDUMIR Ședință de referate și comunicări științifice De curînd, la Vaslui, în cadrul Filialei din localitatea Societății de filologie, a avut loc o ședință de referate și comunicări Științifice. Cu acest prilej, profesorii V. I. Cataramă și Aurel Bîrzu au susținut lucrările : „Vasile Pogor — ■•Junimii»" sufletul tiv, „Aspecte respecate limbii și stilului creației literare lui Vasile Alecsanadri“. In încheiere, fost ales noul coamitet de conducere al Filialei. 3 mn 1866, la București, Ș $ M a luat ființă „Soci- S 3 getatea pentru învăță- Ștura poporului ro §mân“, din inițiativa unor 1 ^ distinși cărturari ca A.T. Laț 5urian, Ion Eliade Rădules- $ 5 cu sau Al. Odobescu, care ^ ĭ își propusese „a instrui 5 “ și educa nu o clasă sau o 3 3 parte restrinsă a societă Ș 5 taci întreg poporul ro- 3 3 mân și a stărui ca ins- a Strucțiunea generală, gra Ș Ș t uita și obligatorie, să de- 3 3 vină o realitate în Romă- Ș Ș jur“. Secțiuni (filiale) ale 3 ^ susnumitei societăți au a- 3 5 părul în majoritatea județelor țării. Prin activi- 3tatea desfășurată de ele. Ș 5 în 1870, la București, Craiova, Focșani și Birlad . 3 s-au deschis „clasuri“ ale § 5 celor mai noi școli nor §male. 5 La Bârlad, cursurile și Școlii normale sunt in an- 5 % guratp In 29 noiembrie S ^ 1870. Pină la ridicarea a 3 5nui local propriu, în § 3 1898, școala a funcționat, 1 § cu chirie, in dughene și 3 camere improvizate. Int ț retragerea lor disperată, Ș hitleriștii au incendiat 5 tuuaaauu ^ I Vă prezentăm Liceul I pedagogic | ) „Alexandru 1 Vlahuță“ 1 I ’ I § ac i nacȚjraaS i 3 5 localul, in 1944. Ulterior or, pină in 1958, a funcții Sonat din nou in diferite $ ț școli din ■ oraș. Ceea ce 3 ^ este demn de remarcat e 3 5 faptul că in ciuda tuturor § 5 acestor ‘vicisitudini, școala §5 nu și-a închis porțile. An 55 de an a dat țării cadre § § didactice bine pregătite, 3 5 învățători cu o înaltă con- 5 5 știință profesională și pa- 3 3 § triptică. Cu prilejul aniversării Ș 3 unui veac de la înființaarea sa, fosta Școală non- § 3 mală, devenită Liceu pe- § dasogic, a primit numele § 3 scriitorului Alexandru Via- 3 ^ huța. 1 $ Astăzi, centenarul liceu 5 ^ bîrlădean se numără prin $ t tre cele mai mari unități Ș ^ școlare similare din țară. 5 3 Situat într-un local mo- $ 3 clovi, Liceul pedagogic Ș 3 funcționează cu 17 clase de 35 învățători, și 9 clase de e- $ § cucatoare, avînd un efec 3atip de peste 1000 de elevi, $ 5 din care mai bine deja 35 § matale (650) sînt interni. 3 Imbunătățindu-se an de 3 I an condițiile Ș prin dotarea cu materiale, 3 mobilier § ‚ și cazarmament nou, prin 3 S utilare cu aparatură nn o- 3 3 clemă a laboratoarelor, 3 5 prin îmbunătățirea eonii- 3 Ș nuă a conținutului prove- 3 3 sului instructiv-educativ, 3 Ș promoțiile de absolvenți a 3 3 le liceului sunt din ce în с § ce mai bine pregătite. 3 Ș — Ceea ce ii caracteri Șizează pe absolvenții noș- 5 § tri, ne spunea tovarășul 3 3 prof. Ștefan Cucoș — din $ rectorul liceului, este do țorința de a se încadra in 3 3 învățămînt în satele de Ș unde au plecat, pârtiei Ș 3 pînd, astfel, direct la e- 3 5 fortul colectiv pentru e- Ș E ducarea și instruirea tine- 3 3 relor generații. Mulți din 3 Ștre ei urmează, la fără 3 3 frecvență, cursurile diver- 3 3selor instituții de învăță Jă \ mint superior. Formațiile corale și instrumentale (de muzică J 3 clasică, populară și ușoară), precum și cea de § Ș dansuri au repurtat suc- 3 3 case însemnate in cadrul 3 5 festivalurilor cultural-art 3 3tistice ale elevilor. Este editată, trimestrial, de revista „Făclia“, în care Ș 3 sînt publicate cele mai vaaloroase contribuții literar- Ș științifice și pedagogice a Ș 3 le elevilor. Astfel, prin 3 § toate activitățile cultural- Ș 3 educative la care partiei- 3 S pa, elevii Liceului pedagagogic își însușesc, paralel, 3 3 cu cunoștințele de la ore- 3 Ș le de curs, deprinderi ne- 3cesare in exercitarea vi-jitoarei profesii. Pentru re- 5ezultatele obținute la vivă Ș 3țătură, disciplină și în ac §tivitatea școlară, organiza Ș 3 cei de tineret a Li reului 3 Și s-a conferit, anul trecut, $ 3 Diploma și Drapelul de O- 3 Onoare ale C.C. al U.W?. 3 5 Liceul pedagogic „Al. Ș Vlahuță“ din Bârlad se Ș 3 înscrie printre cele mai 3 $ prețioase unități școlare ț v care dau țării cadre bine Ș 3 pregătite, capabile să duc J că mai departe făclia cui § si turalizării maselor. S M. CENUȘA $ 3 3 •////////////////////////W////////////// VREMEA NOUA 9 Vernisajul Salonului internațional de artă fotografică de la București In sala Dalles a avut loc toi vernisajul celui de-al 8-lea Salon internațional de artă fotografică al Republicii Socialiste România. Organizată de Asociația artiștilor fotografi din țara noastră, sub egida Federației internaționale de artă fotografică, actuala ediție a salonului a avut, ca și cele precedente, un larg ecou în rîndurile creatorilor din acest este ilustrat domeniu. Faptul de cele peste 10.000 de lucrări, din 54 de țări, care au sosit pe adresa Asociației artiștilor fotografi, din care au fost selecționate, pentru a fi prezentate in cadrul salonului, 1.300 de fotografii diapozitive, alb-negru, color și semnate de artiști de pe toate continentele. Artiștii fotografi din țara noastră participă la salon cu 140 de lucrări. Sala Dalles găzduiește, e același prilej, și prima expoziție de materiale și aparataj fotografic, produse de reputate firme din Elveția Franța, R.F. a Germaniei, Italia, Japonia, Ungaria și România. In cadrul Salonului internațional de artă fotografică, joi după-amiază a avut loc decernarea distincțiilor atribuite de un juriu, prezidade Nestor Ignat, președintele Uniunii Ziariștilor, celor mai însușite lucrări aparțirnînd diferitelor genuri ale artei fotografice. * (Agerpres) Anul XXI (urmare din pag. II leagă destinul întregului sat, pentru că înființarea cooperativei a însemnat pentru locuitorii din Ivești ieșirea din epoca sărăciei și ignoranței și pornirea, ireversibilă, spre era socialistă, eră sinonimă cu progresul și civilizația, cu bunăstarea ? Răsfoiți registrele și veți vedea că la constituire, fondul de bază al cooperativei agricole de producție din Ivești nu depășea suma de 41.000 de lei. Deschideți, la aceeași rubrică, registrul anului 1971 și veți citi o altă cifră, cu o altă semnificație : 10.600.000 de lei. Cifrele nu suferă, desigur, comparație, dar ea se impune, deoarece marchează distanța cu adevărat impresionantă între „anul Unu“ — cum denumește plastic președintele anul constituirii cooperativei — și anul douăzeci și unu, adică acela în care unitatea are o fermă de vaci de 450 de capete, o turmă de 3.000 de oi, o altă fermă unde sunt crescuți și îngrășați 760 de porci, o crescătorie de păsări și o stupină, anul douăzeci și unu, in care, comparativ cu „anul unu“, veniturile sunt mai mari cu 7.910.000 de lei. Nici deaceastă dată cifrele nu suferă comparație insă și de această dată comparația se impune, fiindcă ascensiunea însemnat, implicit, cooperativei a ascensiunea materială și spirituală a oameniilor. In 1949, satul nici măcar nu era electrificat, deci nu se putea vorbi de radio. Astăzi, pe acoperișurile caselor se pot număra mai bine de 600 antene de radio și aproximativ 100 antene de televizor. Școală, cămin cultural, cinematograf, casă de nașteri au devenit noțiuni intrate în limbajul cotidian al locuitorilor. Nu ezitați, așadar, ca ori de câte ori vi se ivește prilejul, să răsfoiți registrele din dulapul cu înfățișare modestă ce se află la sediul cooperativei agricole din Ivești. Fiecare registru e un an ; un an plin de izbînzi! Unitățile industriale și economice (mm# ie dus pag. 1) însuflețirea cu care este hotărît să muncească pentru îndeplinirea planului cincinal 1971—1973. In loc de 7.000.000 lei peste plan la producția globală și marfă, cut era stabilit inițial pentru Éltest an, s-a ajuns la 13.000.000 lei, iar în loc de 700.000 lei beneficii, la 1.300.000 lei. La Fabrica de mobilă Vaslui se estimează, de asemenea, să se înregistreze în plus o producție marfă în valoare de 384.000 lei, 806.000 lei la produse pentru fondul pieței, 25.000 lei valută la export și 233.000 lei economii. Aflate mereu în fruntea întrecerii socialiste, unitățile Combinatului de confecții (F.C.V. și F.C.B.) înscriu în prestigioasa listă a angajamentelor suplimentare 5.700.000 lei producție marfă, 2.000.000 lei livrări pentru piața internă și 300.000 lei economii. Totodată, întreprinderile economice de industrie locală vor obține importante realizări suplimentare : 500.000 lei producție marfă T.E.T.L. Vaslui, 800.000 lei producție marfă și 100.000 lei beneficii I.E.N. Huși etc. însemnate cantități de produse și bunuri de larg consum vor fi Rus>era.jipozitia economiei uninoriale , dis întiej5Fffiderea de industrializarea vinului (4.016.000 lei producție tirifth «--"su ísiinea județeană a cooperativelor meșteșugărești (500.000 lei producție marfă, 950.000 lei mărfuri pentru fondul pieței), întreprinderea de morărit și panificație (8.000.000 lei producție marfă), Fabrica de industrializare a cărnii (200.000 lei producție marfă), I.C.F.T. Bîrlad (500.000 lei producție marfă) etc. Angajamentele suplimentare asumate ca răspuns la chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste vor fi realizate mai ales pe calea mai bunei organizări a producției și a muncii, a folosirii raționale a utilajelor și agregatelor, a timpului de lucru și a altor rezerve interne existente în întreprinderile industriale și unitățile economice din județul nostru. Următorul popas, la BOGDANA Lipovăț (miliare din pag. 1) nu s-au dezvoltat normal, diir pri Nici la sfecla de zahăr, situația lucrărilor de întreținere nu este mai bună. Prașila a ll-a, pe cele 50 de hectare cultivate, încă nu a fost terminată. Nici via nu beneficiază aici de o atenție deosebită din partea cooperatorilor. Președintele ne spunea că cele 64 de hectare sînt integral prășite. In drumurile noastră am văzut, însă, oameni lucrînd abia acum la prașila I și încă pe suprafețele tinere, pe care trebuie să efectuăm, pînă la consolidare, la timp toate lucrările. Dar unde ar fi fost oamenii care trebuiau să lucreze cu cele 13 stropitori, tovarășe președinte ? Nu cumva cifra „13” vă poartă ghinion ? Altfel cum să explicăm faptul că nu i-am zărit in vie ? Ce-i drept, rouă era incă pe plante și, deci, stropitul nu putea începe la acea oră, dar după cite știm noi, in afară de simpla învîrtire a unui fluture de la lancea vermorelelor, mai sînt atîtea operațiuni de făcut, operațiuni care s-ar fi putut efectua dimineața, pentru a se ciștiga timp. Printre problemele „la zi" ale actualului sezon putem insera și recoltarea, transportarea și depozitarea furajelor rezultate din prima coasă a anului. Dar și la acest „capitol" cooperativa agricolă de aici, are multe de făcut. Coasa întîia la sparcetă, de exemplu, trebuia terminată cu cel puțin o săptămînă în urmă, fără a fi lăsată să ajungă în faza „de scuturare a florii”, cînd plantele se lignifică, în detrimentul conținutului de substanțe hrănitoare. Și, deși, poate este incredibil, în această situație, mai sunt cel puțin 20 de hectare. Regretabil este și faptul că, din furajele verzi, lucerna și sparceta nu s-a însilozat, nici măcina bălurilor de apă, deși acest lucru trebuie efectuat cu viteză maximă în aceste zile, car un kilogram, pentru stabulația de iarnă, cu toate că ferma de taurine a unității este departe de a fi rentabilă. O delăsare nejustificată se manifestă aici și în ceea ce privește recoltarea fînețelor naturale, care deși aflate la „vîrsta recoltării" sînt încă în picioare, deși finul este de calitate și oferit „gratuit” de natură. Vizitind secția de mecanizare a unității, ne-am dat seama că stadiul lucrărilor de întreținere a plantelor prășitoare, incompatibil cu momentul calendaristic în care ne aflăm, se datorează și faptului că mecanizatorii nu acordă importanța cuvenită acestor lucrări. La 6,30, majoritatea tractoriștilor erau în secție și nu în cîmp ! Stăteau la un........pahar” de vorbă, stimulați de verva deosebită a șefului lor de secție, respectiv a maistrului Jănel Andone. Așadar, delăsare pe tot frontul. Din cele relatate de noi, chiar de la fața locului concluzionăm că execuția lucrărilor de sezon are loc aici într-un ritm lent, ca și find timpul ar putea fi oprit în sac. Se impune consiliului de conducere și cooperativei, factorilor de răspundere din unitate să procedeze la mobilizarea tuturor cooperatorilor la muncă, Organului de partid din localitate îi revine sarcina să vegheze îndeaproape la desfășurarea normală a lucrărilor. Operativitatea și calitatea să fie imperativele sezonului. Să se lămurească o dată pentru totdeauna și pentru toți, ce este acordul global, care sunt avantajele noului sistem de retribuire, superioritatea lui față de cel aplicat în anii precedenți. Președintele cooperativei agricole de producție, in postura de elev care și-a„ uitat caietul de leme acasâ r