Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)

1971-11-26 / nr. 1168

S'CR Proletari din toate tarile, unifi-va Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean ’.WV.W.V* A Irigațiile vor contribui la sporirea considerabilă a recoltelor înnobila pămîntul, a-i spori va­lențele productive, a-l apăra de factorii distructivi — iată proble­me cărora oamenii muncii din agricultura județului le dedică e­­forturi perseverente care, pe zi ce tre­ce, se materializează în importante suc­cese. Aceste direcții sînt, de altfel, cîte­­va din principalele pîrghii ce vor contri­bui la sporirea producției agricole, în actualul cincinal, în proporție de 36-49 la sută, față de media anilor 1966-1970. Astfel, producția agricolă anuală, potri­vit prevederilor legii planului cincinal, va ajunge la 16,3-17,4 milioane tone de cereale, cu mult mai mult față de realizările anului 1970, asigurîndu-se buna aprovizionare a populației cu pro­duse agroalimentare și a industriei cu materii prime, crearea disponibilităților pentru export. In contextul ansamblului de măsuri ce se întreprind pe plan județean, vi­­zînd creșterea producției agricole, la loc de frunte se înscriu acțiunile pen­tru înfăptuirea sarcinilor ce se desprind din programul de îmbunătățiri funciare, folosirea rațională a resurselor de apă și extinderea lucrărilor de irigații. Nu­mai în acest an, pe teritoriul județului au ființat numeroase șantiere de hidro­ameliorații, ele constituind o dovadă e­­locventă a modului hotărît in care oa­menii muncii din agricultură dau viață importantelor obiective puse în fața lor de către conducerea­­ partidului­ și sta­tului nostru. Recent, la Fălciu, a fost dat în folo­sință un nou sistem de irigații, ce cu­prinde o suprafață de 456 hectare, si­tuate pe teritoriul cooperativelor agri­cole Fălciu și Rînzești. Este primul o­­biectiv de acest fel din județ. Nota de modernitate este o particularitate dis­tinctă a acestei lucrări, care, datorită eforturilor depuse de specialiștii Oficiu­lui județean de­ îmbunătățiri funciare­­antreprenorul lucrărilor , precum și a cooperatorilor din cele două unități be­neficiare, a fost terminată cu o lună mai devreme. Sursa de apă ce va fi folosită la iri­garea culturilor, situate în perimetrul a­­menajat, este Prutul. In lunca acestui rîu, ingineri hidrotehnici și constructori au proiectat și ridicat o modernă sta­ție de pompare, un adevărat turn de comandă a ploilor artificiale, ce va fa­ce ca o parte din apă să-și părăsească străvechea matcă urcînd printr-o con­ductă magistrală, lungă de 1800 de metri, pe terasa superioară a Prutului, unde va atinge punctul cel mai înalt al sistemului de irigații ; — bazinul de refu­lare , situat la o diferență de nivel de 35 m. De aici, „aurul alb", așa cum a fost supranumită apa, va circula pe o întinsă și nu mai puțin complicată re­țea de canale, de unde va ajunge la rădăcinile plantelor, satisfăcînd cerin­țele vitale ale­­ acestora. Asistînd la­ "'probele de încercare a u­­tilajelor, ne-am amintit de veștile primi­te, în cursul lunilor trecute, de la comi­tetul comunal de partid Fălciu, prin care eram informați că țăranii cooperatori din cele două unități cooperatiste, mo­bilizați de organizațiile de partid, au participat, prin muncă voluntară, la să­parea canalelor secundare ale siste­mului de irigații, deschizînd drum liber apelor ce vor dublă și tripla producti­vitatea fiecărui hectar de pămint. Re­venind la stația de pompare, adăpostită sub umărul unui deal ce a înaintat aproape de albia rîului, am remarcat prezența celor 6 electropompe care vor absorbi apa împingînd-o pe magistrale­le sistemului cu un debit de 360 de litri pe secundă. Funcționarea acestor utilaje fiind automatizată, le sporește gradul de tehnicitate. Acum, cînd totul este gata, o reme­morare a zilelor în care oamenii au dat viață proiectului acestei stații, aproape că nu-și are sensul. Și, totuși, inginerul Gheorghiu Venizelos, conducătorul lu­crărilor de aici, ne-a făcut o destăinu­ire .­­ Toate lucrările pentru construcția acestei stații s-au executat sub priza freatică, într-un teren alunecos, dîn­­du-ne multă bătaie de cap, în urma ploilor torențiale, căzute în luna august a anului trecut, după ce se făcuse trei pătrimi din volumul de­­ săpături, s-a produs o ruptură de maluri și au fost îngropate toate materialele aflate acolo. A fost nevoie de refacerea proiectului, de muncă multă, dar... despre toate acestea e bine să nu mai vorbim. Ne gîndim acum la alte lucrări ce le avem în planul de viitor. Intr-adevăr, specialiștii, muncitorii ca­re, pînă zilele trecute, au lucrat pe a­­cest șantier, se gîndesc la o nouă lu­crare : amenajarea sistemului de iriga­ții Fălciu 1, care va începe în primăva­ra viitoare. Va fi un nou pas pe dru­mul înfăptuirii sarcinilor actualului cin­cinal ce prevăd ca, pînă în anul 1975, în județ să se amenajeze, pentru irigat, o suprafață de peste 10.000 de hectare. Prin materializarea acestor investiții, vor fi anihilate efectele secetei ipe un larg perimetru, în care recoltele vor spori remarcabil, contribuind la realizarea producției agricole globale stabilite și, în final, la îmbunătățirea condițiilor de trai ale omului - țelul suprem, însăși rațiunea politicii partidului nostru. MARIN RIFTINCA Cincinalul 1971-1975 ^WWVVWWWWWWVJVAWWVWWWMVWVWAVZ.W.VW.W^.%V.W^WAV.'JNW.VAVAVAWWVkW.V.\V> Adunări de dări de seamă ale organizațiilor de partid Comunistul să se afirme in toate împrejurările ca un ferm militant politic! C­­înd pășești în halele secției rele de­­ la Fabrica de rulmenți Bîrlad, ți I se relevă întreaga efervescență care­­ animă, în aceste zile, întregul co­șului fectiv. Vibrantul mesaj­ul tovară­NICOLAE CEAUȘESCU de stimă și prețuire la adresa clasei muncitoare, făcut cu prilejul Expunerii cu privire la programul P.C.R. pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socia­listă a maselor, pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și Comuniste, a avut un puternic și însuflețitor ecou, reprezentând un imbold spre noi fapte în activitate. Participînd, recent, la adunarea de dare de seamă a organizației de par­tid­­, de la amintita secție, adunare me­nită să dezbată felul cum au muncit co­muniștii secției într-o perioadă de un an, și să jaloneze drumul pentru realizarea sarcinilor din următoarea perioadă, ală­turi de hărnicia și spiritul de inițiativă, am găsit și o altă explicație a succese­lor : combativitatea colectivului, maturi­tatea politică a comuniștilor, conștienți că, în țara noastră, poporul este stăpîn pe destinele sale. „Tonul“ dezbaterilor, climatul de înaltă exigență și responsabi­litate ce le-a caracterizat, spiritul critic și autocritic al intervenției participanților la discuții a fost imprimat de darea de seamă prezentată de secretarul organiza­ției de partid, Ion Stratina. Aceasta a în­fățișat principalele aspecte ale activității politice desfășurate de organizația de par­tid, neajunsurile existente și modalitățile ,de înlăturarea lor, de întărirea caracterului militant, combativ al acțiunilor întreprin­se. Ea a reliefat măsurile întreprinse în direcția îmbunătățirii informării comuniș­tilor și a tuturor lucrătorilor asupra poli­ticii interne și externe a partidului și sta­tului nostru: alegerea­ judicioasă și pre­gătirea temeinică a propagandiștilor, o­­rientarea mai pregnantă a muncii politice spre îndeplinirea sarcinilor economice, spre cultivarea răspunderii față de obli­gațiile profesionale, combaterea concepți­ilor și atitudinilor retrograde. Un în­treg capitol al dării de seamă a fost con­sacrat necesității înlăturării unor neajunsuri privind insuficienta sferă de cuprindere a activității politice de masă, slaba preo­cupare pentru promovarea formelor dina­mice — munca de la om la om, gazetele satirice, caracterul sporadic al îndrumării activității organizațiilor de tineret și sin­dicat. Subliniind eficiența scăzută a unor acțiuni politico-educative cu repercusiuni asupra nivelului activității productive, s-a arătat că, în scopul îmbunătățirii acestei activități, trebuie să se acționeze pentru instaurarea unei atmosfere de înaltă res­ponsabilitate partinică, în conformitate cu cerințele actuale, cu prevederile progra­mului de educație comunistă, să nu se facă în acest sens concesii formalismului, să nu se precupețească nici un efort pen­tru înfăptuirea planului de măsuri adop­tat. Fructificarea mai intensă a potenția­lului tehnic și uman existent, îmbunătăți­rea în continuare a organizării producției și a muncii, întărirea disciplinei, necesi­tatea formării și integrării profesionale a tinerilor muncitori, educarea în spiritul dragostei și responsabilității față de muncă, al ordinei și disciplinei, sînt doar cîteva din problemele pe care participanții la dezbateri, afirmîndu-și tot mai puternic conștiința socialistă și combativitatea muncitorească, le-au adus în discuție. „Am obținut rezultate relativ bune — arăta în cuvîntul său, comunistul Gheorghe Ghiur, dar consider că ele nu se situează la ni­velul posibilităților noastre și aceasta da­torită lipsei de combativitate manifestată de organizația de partid a secției. Așa se face că persistă deficiențele cu care mulți s-au obișnuit, neacționînd hotarît pentru lichidarea lor. Rebuturile pe sec­ție ajung la 4,5 la sută, deși numai 1,5 ,la sută sînt rebuturi reale, restul reprezen­­tîrnd materiale amestecate, lipsuri nejusti­ficate. Mulți cînd văd role căzute pe jos nu le ridică, sau amestecă rolele între ele și se­ ajunge la­ refuzul­ de sortare.. Au fost cazuri cînd lăzi întregi cu role au fost aruncate. Și atunci te întrebi de ce, nu toți lucrătorii au acea conștiință a proprietarului colectiv. Nu, noi nu am făcut totul pentru ca nivelul conștiinței oamenilor să se ridice la nivelul cerințe­lor actuale. Așa cum arăta tovarășul C. 3ENEA (continuare în pag a 2-a) Spre înălțimi... Foto: C. Dobrovolschi L Ziiiiiiit/iii/iWiiiifiuiitiii/i/t/iiiitit/tiiiiiiiiMi I­I In pagina a 2-a § i----------1 S­ CADRAN­I­I SCOLAR­I­ I­­­I­I ■ Sport I Imagine dintr-una din secțiile de producție a Fabricii de confecții din Bîrlad. Foto: P. Botoșanii r In pagina a 4-a Sesiunea O. N. U. în legătură cu situația de la frontiera indo-pakistanezâ COMUNICAT COMUN ROMÂNO-IUGOSLAV La invitația tovarășului Nicolae Ceau­­șescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, tovarășul Iosip Broz Tito, președin­tele Republicii Socialiste Federative Iu­goslavia, președintele Uniunii Comuniș­tilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de­­ prietenie în Republica Socialistă Româ­nia în zilele de 23 și 24 noiembrie 1971. Tor înalții oaspeți au vizitat cu acest pri­municipiul Timișoara, întreprinderi­le industriale „Electromotor“ și „Indus­tria lunii“ și s-au întreținut prietenește cu muncitorii, tehnicienii și inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din orașul Timișoara au făcut o călduroasă primire înalților oaspeți — expresie vie a sentimentelor de prietenie și stimă reciprocă ce ca­racterizează relațiile româno-iugoslave. In timpul vizitei, au avut loc convor­biri la Timișoara între secretarul gene­ral al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceau­­șescu, și președintele Republicii Socialis­te Federative Iugoslavia, președintele U­­niunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat : Din partea română, tovarășii , Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de­ Miniștri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, Emil Drăgănescu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de cola­borare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afa­cerilor externe, Vasile Vlad, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru­­ supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șarubru, ambasado­rul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, și Gheorghe Colț, di­rector în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarășii : Ge­nial Bredici, președintele Consiliului E­­­­xecutiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Marko­vici, președintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugosla­via, Stane Dolani, președintele in func­țiune al Biroului Executiv al Pre­zidiului Uniunii Comuniștilor din Iugosla­via, Mirko Tepavaț, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iu­goslavia, Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președin­tele părții iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare econo­mică, Isa Njegovan, ambasadorul Repu­blicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrduneț, șeful ad-interim al Cabinetului președintelui republicii, Miloș Mejovski, consilierul președintelui republicii pen­tru probleme de politică externă, Giura Vukolici, director în Secretariatul Fede­ral pentru Afacerile Externe, Murat A­­govici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă prietenească, cordială, de deplină înțelegere și încredere reci­procă, cei doi președinți au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă România și Republica via, dintre Socialistă Federativă Iugosla­Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relațiilor inter­naționale, precum și problemele mișcă­rii comuniste și muncitorești internațio­nale. Ei s-au informat asupra realizări­lor, succeselor și dezvoltării viitoare ale celor două țări și au avut un schimb de păreri cu privire la experiența Ro­mâniei și Iugoslaviei în opera de con­struire a socialismului.­ ­ Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au evidențiat cu deosebită sa­tisfacție că prietenia tradițională româno­­iugoslavă, întemeiată pe legăturile istori­ce dintre popoarele celor două țări și pe lupta lor pentru independență națională­­ și progres social, cunoaște astăzi, în con­dițiile construirii societății socialiste în România și Iugoslavia, o înflorire con­tinuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de­ la întîlnirea de la Brdo—Kranj din 3—4 noiembrie 1970, colaborarea bila­terală între Republica Socialistă Româ­nia și Republica Socialistă Federativă Iu­goslavia, între Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia s-a amplificat și s-a îmbogățit în conți­nut : au devenit tot mai intense și mai fructuoase întîlnirile și schimburile de păreri dintre reprezentanții partidelor și guvernelor, ai instituțiilor, organelor și organizațiilor de partid și de stat, obștești și economice. Această colaborare, care re­prezintă o afirmare elocventă a deplinei egalități în drepturi a două țări socialiste suverane și a bunei vecinătăți, se carac­terizează printr-un înalt grad de înțele­gere, încredere și stimă reciprocă. . In colaborarea dintre cele două țări au fost obținute rezultate importante în do­meniile politic, economic, cultural, tehni­­co-științif­ic, al transporturilor, consular și în zona de frontieră, al agriculturii și economiei apelor, turismului, sănătății ș.a. Au fost încheiate noi acorduri, con­venții și­ alte­­ înțelegeri bilaterale. De a­­semenea, s-au înregistrat progrese însem­nate în dezvoltarea colaborării directe în­tre organizații de masă și obștești, între organe locale de partid și de stat. Cei doi președinți au recomandat extinderea acestor forme de colaborare menite să contribuie la o mai bună cunoaștere și a­­propiere reciprocă. Președinții Nicolae Ceaușescu și­ Iosip­ Broz Tito au dat o deosebit de înaltă apreciere rezultatelor obținute în dezvol­tarea și diversificarea relațiilor economice și au evidențiat că gradul înalt de creș­­tere a schimbului de mărfuri — care în­ anul 1972 va atinge valoarea de aproxi­­mativ 150 milioane dolari, depășindu-se­ nivelul prevăzut în acordul comercial de lungă durată pentru anul 1975 —, lărgirea însemnată a cooperării și specializării în producție, încheie­rea Convenției privind înființarea Consorțiului bancar româno-iugoslav, pre­cum și colaborarea tehnico-științifică, con­feră stabilitate relațiilor economice și cre­ează condiții favorabile pentru dezvolta­rea continuă, multilaterală a acestora. Exprimîndu-și marea satisfacție pentru faptul că lucrările de construire în comun a Sistemului hidroenergetic și de naviga­ție de la Porțile de Fier au intrat în faza finală, cei doi președinți au dat o înaltă apreciere activității muncitorilor, tehnici­enilor și inginerilor români și iugoslavi care au contribuit la realizarea înainte de termen a acestui mare obiectiv — exem­plu al cooperării cu succes și al bunei vecinătăți — care are o mare însemnă­tate pentru economiile naționale ale celor două țări și prin care s-au îmbunătățit radical condițiile de navigație în acest sector al Dunării. Subliniind importanța acestui obiectiv, președinții au convenit să participe la festivitatea ce va fi organizată cu prilejul încheierii lucrărilor, prevăzută pentru primăvara anului 1972. Ei apreciază favorabil continuarea ac­tivității organelor și organizațiilor intere­sate ale celor două țări în legătură cu fo­losirea complexă pe mai departe a po­tențialului hidroenergetic comun al Du­nării. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, apreciind pozitiv rezultatele obținute pînă în prezent, au subliniat că există încă posibilități nefolosite pentru intensificarea, îmbogățirea și diversifica­rea colaborării româno-iugoslave. Ei au evidențiat în mod deosebit importanța promovării în continuare a relațiilor eco­nomice și au­ relevat necesitatea ca guvernele celor două țări, Comi­sia mixtă româno-iugoslavă de cola­borare economică, întreprinderile și orga­nizațiile economice — a căror activitate (continuare în pag. a 4-a) N­u încape nici o îndoială, execuția lucrărilor oratorii, în actuala peri­oadă de timp, este obligația de că­petenie a tuturor unităților agricole din sectorul de stat și cooperatist în ale căror planuri de producție sunt prevăzute pe lângă alte specii cerealiere și culturi de primăvară. „De ce obligato­rii ?“ am mai vorbit și cu alt prilej, a­­firmînd că asemenea acțiuni sînt­­ „parte integrantă“ a tehnologiilor de cultivare a speciilor de mazăre, de floarea-soarelui ori de porumb, la a căror însămînțare, momentul optim — înțelegîndu-se prin a­­ceasta respectarea limitelor de tempera­tură­ și de umiditate a­ solului, stabilite­ prin îndelungate experimentări efectuate pentru fiecare zonă agricolă a țării­­, trebuie ales cu grijă în funcție de cerin­țele fiecărei culturi în parte și de mani­festările vremii. Ei bine, avîndu-se arătu­rile executate încă de pe acum, există nu numai posibilitatea de a se reține o mai mare cantitate de apă în sol, nece­sară germinației, răsăririi­­ și dezvoltării plantelor, ci și posibilitatea de a decide in voie asupra zilei care marchează în­ceputul epocii de însămînțare a viitoare­lor culturi, ca să nu mai vorbim de ne­cesitatea creării unor certe condiții de execuție lejeră a lucrărilor de fertilizare și­ de pregătire a terenului cu cel puțin două săptămîni înaintea incorporării în sol­ a materialului seminal. Pe de altă par­te, obligativitatea execuției curente a a­­cestor lucrări rezidă și în necesitatea in­troducerii sub brazdă a­ superf­osf­atului — Îngrășământ pe bază de fosfor necesar majorității­ speciilor luate în cultură — a­­ cărui volubilitate, «deci „intrare în soluția solului“ este un proces lent ce se desfă­șoară în prezența unui regim hidric nor­mal, regim care, nu poate fi creat altfel, decit prin mobilizarea în această perioa­dă a întregii suprafețe de teren destinate rnsămînțărilor de primăvară. Unitățile a­­gricole, însă, respectă oare cerințele de cultivare a pământului, sunt ele în pas cu timpul? Dacă ne referim la cooperati­va agricola din Huși, admitem, existen­ța „ideii de a mobiliza lei­emis­­ia, toam­nă pentru vnsămînțările din cel de-al doilea anotimp al anului ce vine“, d­ar nu ne putem­­ declara mulțumiți cu rit­mul înregistrat la acțiunea amintită. O scurtă privire asupra „operativei“ din u­­nitate permite concluzii, deloc avanta­joase pentru activitatea factorilor de răs­pundere din cooperativa hușeană, în ceea ce privește efectuarea rapidă a lucrărilor de mobilizare a terenului, cu atît mai mult, cu cit structura planului de pro­ducție, referitor la perioada de primă­vară, necesită un volum de arături care, exprimat în unități de suprafață este con­cretizat în cele numai 875 de hectare te­ren mecanizabil. Ne așteptam dat fiind numărul redus de hectare, ca această ac­țiune să fie terminată de mult. Dar, „cal­culul de acasă s-a dovedit a nu se potrivi cu cel din... unitate“, de vreme ce, mecanizatorii hușeni cu cele peste 15 tractoare, existente în secție, mai au de efectuat arături pe o suprafață de cel CORIOLAN PĂUNESCU (continuare în pag. a 3 a) Arăturile de toamnă se efectuează... toamna! I -JMIMMS.­­ COMPETENTĂ SI I j­I RESPONSABILITATE r­ecent, un ilustru confrate. J I­mjs vorbind despre competență: • Mm de$Pre 1 responsabilitatea socia­­l r — ■ lă a comunistului, sublinia­­­m faptul că în activitatea aces­­­­­­tuia în producție și pe tărîm ob­ * I ștesc, „busolă între răspunderi este­­ * tocmai simțul responsabilității so­­­­i dale, laolaltă cu talentul sau știin­­­­­­ța organizării — deci cu competen­ *­­ ța — care dau prioritate interesu­­l­­ lui general, problemelor de mai­­ * largă anvergură, urgențelor, dar și­­­­ sarcinilor de perspectivă și răspun­­s * derii de moment, care cere azi doar­­­­ cinci minute, dar peste o lună, ne-­­­i rezolvată, strînge dobînzi de timp * I și va cere zile ori săptămîni pentru­­ I a o descurca“. " Am cunoscut, într-o întreprindere,­­ un inginer. Deși tînăr și fără ex-­­ *­periență, ajunsese pe un post de * I răspundere. I se încredințase aceas­­ t. JELESCU (continuare în pag. a 3-a) ,

Next