Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1199-1274)
1972-01-28 / nr. 1220
• PAGINA 2 Publicam în unul din numerele trecute ale ziarului nostru rezultatele unei convorbiri avute la Liceul nr. 1 Vaslui privind activitatea educativă a orelor de dirigenție. Cu acel prilej am subliniat opiniile unor profesori diriginți în legătură cu ceea ce ar trebui să reprezinte conținutul autentic al orelor educative, cât și modalitățile prin care acestea ar reuși să influențeze mai profund activitatea elevilor de alegere a profesiunii lor viitoare. Un element esențial pe care l-am reținut a fost acela care definește actul de selectare a profesiei, elaborarea acestei opțiuni în strînsă concordanță cu calitățile și aptitudinile personale, cit și cu cerințele de ordin social. Din acest punct de vedere remarcam ideea după care a alege una sau alta din profesii înseamnă, încă de la o vîrstă timpurie, a motiva social, a aduce pe primul plan elementele care definesc posibilitatea exercitării respectivei profesii, în acest sens am întreprins, pe baza unui chestionar scris, o anchetă în rîndul a 71 de elevi din clasa a Xll-a A și B de la același liceu. Conținutul chestionarului nostru vizează în mod special ocupația părinților, cunoștințele despre profesie căpătate la orele educative și în alte împrejurări, opțiunea pentru viitoarea profesie a fiecărui elev. Deși în majoritatea cazurilor părinții sunt muncitori, funcționari sau țărani, răspunsurile elevilor ne duc la constatarea că profesiunea pe care o exercită mama, tata, frații nu a înrîurit într-un mod decisiv hotărîrea acestora (elevi deocamdată) de a se orienta spre alte domenii ale activității sociale. Acest lucru dovedește că tradiția profesională a familiei nu întotdeauna reușește să exercite influență asupra viitoarelor profesii ale copiilor. Există, însă, numeroase cazuri în care părinții au predat ștafeta propriilor lor copii, obișnuindu-i încă de la o vîrstă fragedă cu meseria, cu greutățile și bucuriile acesteia. In cele ce urmează vom încerca ca, pe baza răspunsurilor date de elevi, să demonstrăm maturitatea și capacitatea acestora de a opta în mod independent pentru una sau alta dintre profesii, aducînd argumente de ordin subiectiv și social, sau motivînd printr-un simplu „îmi place și este frumoasă". Elevul Valeriu Hulban din anul IV A (pentru toate cazurile nu ne-a preocupat situația la învățătură) precizează că vrea să devină „meseriaș strungar". Pe primul plan al motivării alegerii sale el aduce I, ... dezvoltarea impetuoasă a industriei grele în țara noastră și nevoia tot mai mare de muncitori calificați în această meserie. Motiv personal : îmi place meseria pentru că în timpul unei vacanțe de vară am avut ocazia s-o cunosc". Tot acest elev răspunde că „meseria de muncitor este una dintre cele mai nobile, este meseria care iți dă cele mai depline satisfacții profesionale". Aprecierea concordă cu realitatea, dacă ținem seama că noțiunea de om al muncii s-a generalizat în societatea noastră cuprinzînd multitudinea de profesii existente. Desigur, opțiunea elevului Halban este meritorie mai ales că pune pe primul plan argumentul de justificare socială, însă nu putem fi total de acord că această alegere a fost decisă în urma unei singure vacanțe cînd a avut posibilitatea să cunoască această meserie. Un alt elev de la aceeași clasă - Constantin Chiriac - susține in răspunsul său că „profesiunea de muncitor este foarte frumoasă. Poate mulți dintre cei care termină liceul consideră că este rușinos să se angajeze intr-o fabrică sau uzină. In cazul unei nereușite la cursurile superioare , cu alte cuvinte refuză să muncească. După mine însă munca este aceea care îl ridică pe om". Deși elevul respectiv provine dintr-o familie de muncitori, opțiunea lui profesională diferă de cea a părinților și se orientează spre a deveni „profesor de chimie", dorință care, probabil, va căpăta un conținut concret și nu va mai pluti în sfera lui „mi-am ales această profesie pentru că îmi place". Vădit responsabilă și plină de sănătate morală ni se pare aprecierea la adresa muncii care reprezintă singura forță socială ce „îl ridică pe om". Și suntem deplin convinși că o asemenea concepție, devenită apoi o constantă a vieții, fortificată de interes și hărnicie, va putea transforma dorința în realitate. Sugestivă ni se pare și părerea elevei Elena Arcăleanu, care face o mai strînsă corelare între preferință și cerințele obiective ale opțiunii profesionale. „Cînd mi-am ales această profesie (de subinginer in industria alimentară), m-am gîndit la marea dezvoltare pe care a luat-o industria în țara noastră. Apoi mi-am dat seama că aici posibilitățile mele ar face față". Deci, opțiunea poate deveni decisivă numai în măsura in care va concorda posibilitatea subiectivă (aptitudini, pregătire etc.) cu rigorile profesiei, însăși satisfacția transpare nu ca element imediat, ci ca o rezultantă a unor eforturi bănuite deja. n de răspunsuri pornește de la liceu și are drept criteriu Alt grup pregătirea atracția și, uneori, rezultatele bune obținute în însușirea anumitor discipline. Vom exemplifica pentru a demonstra că mulți elevi se orientează profesional in funcție de gradul de pricepere, înțelegere a unor științe, de pregătirea acumulată în anii de ucenicie la școala generală și la liceu. Locul lui „îmi place pentru că este frumoasă", fără nici o altă argumentare, este luat de «este frumoasă pentru că deja mă pregătesc pentru această profesie". Considerăm că intre cele două răspunsuri nu este o deosebire numai de nuanțe verbale, ci mai degrabă una de adîncime, care diferențiază însuși nivelul de pregătire și de decizie. Uneori prima opțiune poate lăsa impresie sau poate fi de ocazie, a doua însă se explică și conține o situație mult mai obiectivă. Eleva Anișoara Ivanov (an. IV B), încearcă să-și contureze preocupările privind literatura și susține că dorește să devină profesoară de limba română, lucru la care nu uită să adauge un element cu efect iradiant, pasionant : „Iubesc oamenii, am o mare încredere în ei și aș fi deosebit de satisfăcută știind că un bun muncitor, profesor, tehnician etc., au fost elevii mei". Cred că nu e prematur să întrezărim în această apreciere faptul că exercitarea unei profesii sociale nu reprezintă o simplă circumstanță, ci o opțiune a vieții întregi, și că aceasta nu se poate exercita decit îmbinînd buna pregătire de specialitate cu pasiunea și dragostea față de oameni - acest nobil metal care prețuiește mult mai mult decit tot aurul pămîntului. Rezultatele anchetei noastre evidențiază că majoritatea elevilor de la clasele de reală își orientează prioritar opțiunile spre profesii din domeniile economiei naționale, iar cei de la clasele umane au înclinația către alegerea unor activități cu profil pedagogic. Acest lucru, credem, este determinat de specificul pregătirii la clasele respective, dar, în același timp, de o cunoaștere apropiată a posibilităților și aptitudinilor fiecărui elev în parte. Bineînțeles, profesorii diriginți au avut grijă ca pe parcursul celor patru ani de activitate liceală, prin diferite procedee și mijloace, să descopere ceea ce caracterizează capacitățile de muncă ale fiecărui elev și, în același timp, să-l determine, ca în _ _ _ actul de alegere a viitoarei profesii să îmbine elementul de autocunoaștere cu cel al cerințelor sociale. Dacă în linii generale elevii supuși testării au dat răspunsuri independente, și justificate, nu suntem de acord cu atitudinea unei minorități care, din lipsă de apreciere obiectivă a propriilor posibilități, cit și din necunoașterea unor cerințe de ordin obiectiv, au încercat să caracterizeze alegerea profesională la modul general. De asemenea, am întîlnit și tendința in cadrul căreia preferințele profesionale nu aparțin elevilor, ci părinților, lucru care de multe ori a influențat și va măi influența asupra alegerii greșite a drumului în viață. Ținînd seama de aceste constatări, formulăm cerința ca orele educative să dezbată mai pe larg problemele orientării profesionale prin intermediul cărora elevii să ajungă la o autocunoaștere mai apropiată a ceea ce sunt și a ceea ce ar putea să profeseze ei în viață. La aceasta trebuie adăugată nevoia mereu sporită a județului nostru de muncitori, tehnicieni, ingineri și alte categorii profesionale. Să se acorde o mai mare atenție îndrumării absolvenților de liceu spre școlile post-liceale din județ, satisfăcîndu-se astfel cerința de cadre a unităților economice de pe raza localităților noastre. PETRE IOSUB ANCHETIA NOASTEA A ALEGE înseamnă a motiva social Pregătirea elevilor pentru a deveni pionieri coala, organizația de pionieri, familia, televiziunea, presa, radioul etc. fac parte din ansamblul factorilor meniți să contribuie la formarea multilaterală a elevilor. Rolul central însă îi revine școlii, nouă celor de la catedră. Pornind de la aceasta am considerat că primirea elevilor în organizația de pionieri trebuie să constituie pentru noi educatorii o problemă de mare răspundere. De aceea, am început pregătirea elevilor pentru primirea în rîndurile pionierilor încă din clasa întîi, din primele zile de școală. Procedînd astfel apropierea școlarilor de organizație nu s-a făcut spontan. Ei se vor încadra conștient în noua viață — viața de pionier și vor realiza integral îndatoririle pionierești ce le stau în față. In organizarea activităților menite să pregătească pe școlari pentru acest eveniment din viața școlărească, am ținut cont de cerințele și interesele copiilor și de particularitățile de vîrstă, care caracterizează această vîrstă de 6—7 ani prin tendința spre mișcare, setea de a afla și a cunoaște cît mai mult, împletind armonios munca de la catedră cu cea din afara clasei, am putut obține rezultate mulțumitoare. în cadrul muncii pregătitoare a, elevilor pentru a deveni pionieri am pornit de la familiarizarea lor cu Organizația de pionieri și cunoașterea rolului acestei organizații. De mare însemnătate a fost faptul că am lucrat cu toți elevii clasei și am căutat ca în toți să sădesc dorința fierbinte de a deveni pionieri. Un pionier trebuie să-și iubească țara și conducătorii ei. Formarea și dezvoltarea sentimentului patriotic l-am avut prezent în activitatea de zi cu zi. Deciziile de citire care vorbesc de trecutul glorios al neamului nostru, cele care scot în evidență realizările ce le obțin oamenii muncii in zilele noastre au Constituit un prețios ajutor. Lecții ca : ,,Strămoșii noștri“, ,,Pedepsirea jefuitorilor“, „Satul nostru“, .,Cîntec pentru patrie“ sînt doar cîteva din numeroasele lecții pe care ni le oferă manualul de citire din clasa ■»«•■ [UNK]HR«»*»»» Un act de mare răspundere a II-a și pe care le-am folosit în acest scop. Vizitele făcute la o serie de muzee ca: „Muzeul orășenesc — Huși, Casa memorial „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, Muzeul de istorie al mișcării muncitorești și revoluționare al P.C.R. București, vizitele făcute în întreprinderile din cuprinsul municipiului nostru, precum și in cadrul județului au trezit la copii admirație față de trecutul ei roit al popoprului nostru și dragoste față de cei ce astăzi clădesc un viitor luminos, învățătura ocupă un loc central în munca elevilor. Am urmărit permanent să sădesc la copii convingerea că numai muncind sîrguincios și obținând rezultate bune la învățătură își arată dragostea față de patrie, partid, popor. Deoarece primirea cravatei constituie un moment solemn, am participat împreună cu elevii clasei pe care o conduc și la o a dmnare de primire de pionieri in organizație, cându-le posibilitatea elevilor sa simtă din* trăirile celor ce au primit cravata roșie Astfel ie-am sporit dorința de a deveni pionieri și în acele momente solemne ei și-au putut imagina ziua cînd pe piepturile lor Va flutura roșia cravată. Tot în această perioadă pregătitoare am vizitat cu elevii Casa pionierilor, locul unde ei vor activa atunci cînd vor deveni pionieri în unul din cercurile existente. Munca — datorie de onoare pentru fiecare membru al societății este și una din îndatoririle de seamă a școlarilor și pionierilor. Numeroase lecții de citire ca : „Vreau să am o meserie“, „Muncă și odihnă“ etc., precum și vizitele efectuate în unele întreprinderi m-au ajutat pentru a le dezvolta dragostea față de muncă și dorința de a deveni folositori patriei. O înrîurire pozitivă asupra viitorilor pionieri le-au avut și întîlnirile pe care le-am organizat cu elevii deveniți pionieri și care, prin cuvinte simple clar convingătoare, le-au arătat felul cum ei au muncit înainte de a deveni pionieri și cum au căutat după primirea cravatei să se mențină fruntași la învățătură. De asemenea, am considerat că cinstea, conștiinciozitatea, modestia, punctualitatea, fermitatea, atribute ale pionierului trebuie să le posede și elevii mei. De aceea, am căutat să-i educ în acest sens și am urmărit să respecte și să dovedească că Și-au însușit aceste frumoase trăsături de caracter. SIMONIA NEACȘU învățătoare Șc. generală nr. 5 Birlad Recent, a apărut, în supliment la revista „Tribuna școlii“, „PROGRAMELE examenelor de bacalaureat — sesiunile anului 1972“. Brișura poate fi procurată de la toate debitele și centrele de difuzare a presei Pentru a sprijini activitatea formațiilor corale de amatori, în vederea îmbogățirii repertoriului cu lucrări în primă audiție, Consiliul Central al U.G.S.R. a editat, de curînd, trei culegeri de muzică corală : ,,Partid erou, partid victorios", „Cîntare muncii", ,,Munca e izvor de bucurie”. Culegerile cuprind numeroase lucrări corale ale unor dintre cei mai valoroși cororitori contMporani. « Prin grija Consiliului județean pentru educație fizică și sport și a Consiliului județean al organizației pionierilor, au fost amenajate patinoare la Vaslui, în parcul Copou și pe terenul de handbal al Fabricii de confecții, la Bârlad, in incinta ri^italicnrului tineretului“ și la Huși.. Cilia meteorogfi ne informează că timpul rece se va menține încă o bună bucată de vreme, așteptăm, pe patinoarele recent amenajate, competiții pentru pionierii și școlarii vasluieni. SPORT Echipele divizionare C și-au început pregătirile în prima jumătate a lunii ianuarie, după o vacanță destul de lungă, dar binemeritată, echipele divizionare Rulmentul Bârlad și Viitorul Vaslui, și-au început pregătirile în vederea unei comportări cât mai bune în returul campionatului republican, divizia C. Pentru a afla amănunte despre pregătirile fotbaliștilor bîrlădeni și vasluieni ne-am adresat antrenorilor celor două formații, care ne-au răspuns cu amabilitate. După cum este știut, în locul antrenorului Ion Ștefănescu, aflat acum la cîrma formației I.T.A. Pașcani, conducerea tehnică a formației Rulmentul a fost preluată de antrenorul Tiberiu Căpățină, care, a condus anul trecut echipa Victoria Roman, una din cele mai redutabile formații a seriei I (divizia C). De aceea, prima noastră întrebare, adresată noului antrenor birlădean, s-a referit la impresia pe care și-a format-o despre lotul echipei pe care o conduce în prezent. — Toți componenții lotului manifestă interes în pregătire, sunt disciplinați, sîrguincioși. Este, deci, o primă impresie favorabilă. Sper că voi reuși să mă înțeleg cît se poate de bine cu noii mei elevi. Este una din condițiile principale pentru a ne atinge obiectivul propus: cîștigarea seriei și, implicit, participarea în barajul pentru promovarea în divizia B. Sunt sigur, cititorii dv., suporterii echipei, așteaptă de la noi promovarea și menținerea în divizia secundă. Bineînțeles, și noi dorim aceleași lucruri. Dar încă nu pot vorbi cu siguranță despre realizarea acestor deziderate. — Desigur, dv. vizați promovarea în divizia B. Vă rugăm să ne spuneți, pe scurt, ce va cuprinde programul de antrenament din această perioadă ? — Natural, acum pun accentul pe pregătirea fizică și specială, pentru că la divizia C, de multe ori, latura tehnico-spectaculară este lăsată de-o parte, multe echipe impunîndu-se prin putere de luptă, elan, rapiditate, toate acestea susținute într-un ritm debordant, pe aproape întreg parcursul partidei. In acest scop, am făcut pînă acum cîte 6 antrenamente pe săptămină, iar de luni, 24 ianuarie, am efectuat mai multe antrenamente, două pe zi (dimineața în aer liber și după-amiaza în sală). De la 10 februarie, alternăm pregătirea fizică cu ședințe de tehnică și tactică individuală și pe compartimente. Incepînd de la 25 februarie avem planificate și jocurile amicale, de verificare, fapt ce ne va obliga să reducem numărul antrenamentelor la patru pe săptămina și un joc. Ne-am propus să susținem 8 partide cu echipe din campionatele B, C și județean. De la Nicolae Oancea, antrenorul formației vasluiene Viitorul, am aflat că echipa sa își propune menținerea în prima parte a clasamentului seriei a doua. In plus, echipa vasluiana dorește să ofere suporterilor săi — deci, pe teren propriu — partide de calitate, spectaculoase, încheiate — sută la sută — cu victorii. * Planul de pregătire, pe care și l-a propus Nicolae Oancea, cuprinde antrenamente zilnice pînă la 1 februarie, pentru dezvoltarea condiției fizice generale și specifice. In etapa următoare, 1 februarie —• 1 martie, principala latură a antrenamentelor cuprinde ședințe de tehnică și tactică și jocuri de verificare cu echipe din divizii superioare, pentru omogenizarea lotului. Noi le dorim ambelor formații succese de prestigiu. C. PETRESCU B. CORNIȘA corespondent Lotul echipei de fotbal Viitorul Vaslui, la primul antrenament din acest an. CWA,JWAWWWSVAVAW.WA*AW.V.'.VlVASW.VrtWWZJlAlW.,.'.V.,.VW.,.V.V, V%V.V.V.V,‘.V.V7.'.lAV.'.V.V.W.V.VJl.V.V.,.V.V.,.VA,AV/.%WOV.V.V.WV .V.V.V.V. Pagube minime Există o reglementare precisă privind construirea și întreținerea (a se citi curățirea) coșurilor de fum. Există o reglementare precisă, dar care de multe ori este uitată. Și atunci, „accidentul" nu intîrzie să apară. In dimineața zilei de 2î ianuarie, a luat foc acoperișul casei lui Gheorghe Balan, din satul Pogănești, comuna Stănilești. Incendiul a fost localizat de pompierii voluntari. Ni s-a transmis : „cu ajutorul lor (al pompierilor voluntari - n. r.), incediul a fost localizat rapid... cu pagube minime". „Pagube minime" pentru Gh. Balan înseamnă pierderea unor bunuri în valoare de circa 1.000 de lei. Credem și noi că e puțin față de valoarea casei și a lucrurilor, dar totodată, credem că e mult, foarte mult, față de acea jumătate de oră de lucru conștiincios, timp in care coșul cu pricina ar fi fost curățat. Dumneavoastră ce credeți . Fici permis In urma unui control, lucrători ai Miliției orașului Huși au găsit talemea Chirazi, pădurar, o armă de vinătoare cu muniția necesară. Pare normal ca un pădurar să dețină o armă de vinătoare. Este normal, dacă arma este însoțită de două acte : permisul de port-armă și permisul de vinătoare. Din 1964, lancu Chirazi „uitase" însă să mai plătească taxele necesare și, bineînțeles, actele respective și-au pierdut valabilitatea. Infracțiune de deținere ilegală de armament și muniție este concluzia anchetei in cazul lui lancu Chirazi. Aceasta-i una. A doua ar fi braconajul. Nu Credem - și-am vrea să-i vedem pe cei ce pot crede - că I. C. a ținut o armă de vinătoare timp de 8 ani doar pentru a speria ciorile, căci de folosit a fost folosită ! Făptașii au fost prinșiJ Știți pe cine primiți in casă ? întrebarea se repetă ca un leitmotiv. Și, totuși, indivizi certați cu legea reușesc să înșele buna credință a unor concetățeni, să întineze strămoșeasca datină a ospitalității. La sfîrșitul anului trecut, familia Gheorghe Bejenaru din Dragomirești, a primit, cu binecunoscuta ospitalitate moldovenească, doi indivizi necunoscuți, Răsplata ? Soții Bejenaru - oameni în R E vîrstă - au fost legați și încuiați în propria casă, necunoscuții plecind cu șase mii de lei și alte obiecte. Destul de repede ei au fost identificați în persoana lui Constantin Turcu și Vasile Pichiu, ambii din comuna Săucești, județul Bacău. Mai grea a fost prinderea lor. C. Turcu, recidivist, care a suferit patru condamnări pînă acum, deși nu a împlinit încă 28 de ani, a fost depistat și arestat primul. V. Pichiu a fost prins ziles trecute în municipiul Constanța. Noile lui gazde nu s-au sfiit săi întrebe cine este și ce dorește. Și, astfel, V. P. a fost împiedicat să-și continue seria fărădelegilor. Luciul giinței In ziua de 17 ianuarie, partida de vinătoare din pădurea de lingă satul Pogănești, comuna Stânilești, s-a terminat printr-un accident, se pare că din cauza gheței, alicele au micoșat, lovindu-l în față pe G. M. din satul Pogănești. A fost necesară transportarea rapidă la Iași pentru intervenție chirurgicală. Din nou, deci , la vinătoare, măriți atenția ! VREMEA NOUĂ „Cupa Unirii“ Duminică, 23 ianuarie, a avut loc, în organizarea Consiliului județean al sindicatelor, faza județeană a „Cupei Unirii", la șah și tenis de masă. După partide de bună calitate, susținute cu dîrzenie și ambiție sportivă, cei mai buni s-au dovedit a fi Marian Dragan (Huși), Ioan Hugeanu (Birlad), Ion Vasilache (Vaslui) — la șah — și Viorel Țonea (Vaslui), Paul Pavlov (Huși) și Gheorghe Pintilie (Vaslui) — la tenis de masă. Activitate susținută Sîmbătă și duminică, la Bârlad, a avut loc o susținută activitate sportivă. A fost dat startul în campionatele școlilor generale și al liceelor la handbal, precum și în competiția de volei dotată cu „Cupa 16 Februarie" — faza municipală. Tineri din întreprinderi, instituții și școli au participat la un interesant concurs popular de trîntă și la întreceri de șah șitenis de masă. Școala generală nr. 4 Vaslui. Recent au fost primiți mai mulți elevi în rîndurile Organizației de pionieri. Foto: V. Botoșanu Aviz amatorilor Respectarea liniștii colocatarilor sau concetățenilor noștri a devenit de mult o obligație minimă pentru oricine. Sunt cazuri, insă, cind intervenția organelor de miliție este necesară, datorită unor huligani, amatori de petreceri nocturne. Astfel, Alecu Huțu a fost reținut, într-una din serile trecute, pentru că prin strigăte și larmă a tulburat liniștea locuitorilor din strada Mihail Sadoveanu, din municipiul Birlad. A. H., element bine cunoscut de lucrătorii din Miliția Birlad, neinca drat in muncă, va fi reținut pe perioadă de circa 3 luni, timp în care va reflecta la obicliniștea gația de a respecta concetățenilor săi. Un alt act de huliganism, ce poate fi încadrat chiar și în paragrafele legii ce sancționează tilhăria, s-a intimplat pe peronul gării din Buhăești,în ziua de 18 ianuarie. Patru tineri, identificați acum, au smuls prin violență din mina cetățeanului Octav D. o damigeana cu vin și un portofel cu bani. Intervenția promptă a cetățenilor l-a salvat pe O. D. de la molestare. Totuși, cei patru huligani nu au putut fi prinși atunci. In curînd, ei își vor primi in mod sigur pedeapsa ce li se cuvine. Rubrică realizată de P. CONSTANTIN cu concursul Inspectoratului de Miliție județean .V.V.W V.W.V,V7/WAV.WW.VA%V.,.W77IVAVAVAVl