Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1199-1274)

1972-01-28 / nr. 1220

• PAGINA 2 P­ublicam în unul din numerele trecute ale ziarului nostru rezultatele unei convorbiri avute la Liceul nr. 1 Vaslui privind activitatea educativă a orelor de dirigenție. Cu acel prilej am subli­niat opiniile unor profesori diriginți în legă­tură cu ceea ce ar trebui să reprezinte con­ținutul autentic al orelor educative, cât și modalitățile prin care acestea ar reuși să influențeze mai profund­­ activitatea elevilor de alegere a profesiunii lor viitoare. Un element esențial pe care l-am reținut a fost acela care definește actul de selectare a profesiei, elaborarea acestei opțiuni în strîn­­să concordanță cu calitățile și aptitudinile personale, cit și cu cerințele de ordin social. Din acest punct de vedere remarcam ideea după care a alege u­­na sau alta din profesii în­seamnă, încă de la o vîrstă tim­purie, a motiva social, a adu­ce pe primul plan elemente­le care definesc posibilitatea exercitării respectivei profesii, în acest sens am întreprins, pe baza unui chestionar scris, o anchetă în rîndul a 71 de elevi din clasa a Xll-a A și B de la același liceu. Con­ținutul chestionarului nostru vizează în mod special ocupația pă­rinților, cunoștințele despre profesie căpătate la orele educative și în alte împrejurări, opțiunea pentru vii­toarea profesie a fiecărui elev. Deși în majoritatea cazurilor părinții sunt muncitori, funcționari sau țărani, răspunsurile elevilor ne duc la constatarea că profesiunea pe care o exercită mama, tata, frații nu a înrîurit într-un mod decisiv hotărîrea aces­tora (elevi deocamdată) de a se orienta spre alte domenii ale activității sociale. Acest lucru dovedește că tradiția profesio­nală a familiei nu întotdeauna reușește să exercite influență asupra viitoarelor profesii ale copiilor. Există, însă, numeroase cazuri în care părinții au predat ștafeta proprii­lor lor copii, obișnuindu-i încă de la o vîrstă fragedă cu meseria, cu greutățile și bucuriile acesteia. In cele ce urmează vom încerca ca, pe baza răspunsurilor date de elevi, să de­monstrăm maturitatea și capacitatea aces­tora de a opta în mod independent pentru una sau alta dintre profesii, aducînd argu­mente de ordin subiectiv și social, sau mo­­tivînd printr-un simplu „îmi place și este frumoasă". Elevul Valeriu Hulban din anul IV A (pentru toate cazurile nu ne-a preo­cupat situația la învățătură) precizează că vrea să devină „meseriaș strungar". Pe pri­mul plan al motivării alegerii sale el aduce I, ... dezvoltarea impetuoasă a industriei gre­le în țara noastră și nevoia tot mai mare de muncitori calificați în această meserie. Motiv personal : îmi place meseria pentru că în timpul unei vacanțe de vară am avut ocazia s-o cunosc". Tot acest elev răspunde că „meseria de muncitor este una dintre cele mai nobile, este meseria care iți dă cele mai depline satisfacții profesionale". Aprecierea concordă cu realitatea, dacă ținem seama că noțiunea de om al muncii s-a generalizat în societatea noastră cuprin­­zînd multitudinea de profesii existente. De­sigur, opțiunea elevului Halban este meri­torie mai ales că pune pe primul plan ar­gumentul de justificare socială, însă nu putem fi total de acord că această ale­gere a fost decisă în urma unei singure vacanțe cînd a avut posibilitatea să cu­noască această meserie. Un alt elev de la aceeași clasă - Con­stantin Chiriac - susține in răspunsul său că „profesiunea de muncitor este foarte frumoasă. Poate mulți dintre cei care ter­mină liceul consideră că este rușinos să se angajeze intr-o fabrică sau uzină. In cazul unei nereușite la cursurile superioare , cu alte cuvinte refuză să muncească. După mine însă munca este aceea care îl ridică pe om". Deși elevul respectiv provine din­­tr-o familie de muncitori, opțiunea lui pro­fesională diferă de cea a părinților și se orientează spre a deveni „profesor de chi­mie", dorință care, probabil, va căpăta un conținut concret și nu va mai pluti în sfera lui „mi-am ales această profesie pentru că îmi place". Vădit responsabilă și plină de sănătate morală ni se pare aprecierea la adresa muncii care reprezintă singura forță socială ce „îl ridică pe om". Și suntem­ deplin convinși că o asemenea concepție, devenită apoi o constantă a vieții, forti­ficată de interes și hărnicie, va putea trans­forma dorința în realitate. Sugestivă ni se pare și părerea elevei Elena Arcăleanu, care face o mai strînsă corelare între prefe­rință și cerințele obiective ale opțiunii pro­fesionale. „Cînd mi-am ales această pro­fesie (de subinginer in industria alimen­tară), m-am gîndit la marea dezvoltare pe care a luat-o industria în țara noastră. Apoi mi-am dat seama că aici posibilită­țile mele ar face față". Deci, opțiunea poate deveni decisivă numai în măsura in care va concorda posibilitatea subiectivă (aptitudini, pregătire etc.) cu rigorile pro­fesiei, însăși satisfacția transpare nu ca element imediat, ci ca o rezultantă a unor eforturi bănuite deja. n de răspunsuri pornește de la liceu și are drept criteriu Alt grup pregătirea atracția și, uneori, rezultatele bune obți­nute în însușirea anumitor discipline. Vom exemplifica pentru a demonstra că mulți e­­levi se orientează profesional in funcție de gradul de pricepere, înțelegere a unor ști­ințe, de pregătirea acumulată în anii de ucenicie la școala generală și la liceu. Lo­cul lui „îmi place pentru că este frumoasă", fără nici o altă argumentare, este luat de «este frumoasă pentru că deja mă pregă­tesc pentru această profesie". Considerăm că intre cele două răspunsuri nu este o deosebire numai de nuanțe verbale, ci mai degrabă una de adîncime, care diferenția­ză însuși nivelul de pregătire și de decizie. Uneori prima opțiune poate lăsa impresie sau poate fi de ocazie, a doua însă se explică și conține o situație mult mai o­­biectivă. Eleva Anișoara Ivanov (an. IV B), încear­că să-și contureze preocupările privind lite­ratura și susține că dorește să devină pro­fesoară de limba română, lucru la care nu uită să adauge un element cu efect ira­diant, pasionant : „Iubesc oamenii, am o mare încredere în ei și aș fi deosebit de satisfăcută știind că un bun muncitor, pro­fesor, tehnician etc., au fost elevii mei". Cred că nu e prematur să întrezărim în această apreciere faptul că exercitarea u­nei profesii sociale nu reprezintă o simplă circumstanță, ci o opțiune a vieții întregi, și că aceasta nu se poate exercita decit îmbinînd buna pregătire de specialitate cu pasiunea și dragostea față de oameni - acest nobil metal care prețuiește mult mai mult decit tot aurul pămîntului. Rezultatele anchetei noastre evidențiază că majoritatea elevilor de la clasele de reală își orientează prioritar opțiunile spre profesii din domeniile economiei naționale, iar cei de la clasele umane au înclinația către alegerea unor activități cu profil pe­dagogic. Acest lucru, credem, este deter­minat de specificul pregătirii la clasele respective, dar, în același timp, de o cunoaș­tere apropiată a posibilități­lor și aptitudinilor fiecărui e­­lev în parte. Bineînțeles, pro­fesorii diriginți au avut grijă ca pe parcursul celor patru ani de activitate liceală, prin diferite procedee și mijloace, să descopere cee­a ce carac­terizează capacitățile de mun­că ale fiecărui elev și, în ace­lași timp, să-l determine, ca în _ _ _ actul de alegere a viitoarei profesii să îmbine elementul de autocunoaștere cu cel al cerin­țelor sociale. Dacă în linii gene­rale elevii supuși testării au dat răs­punsuri independente, și justificate, nu suntem­ de acord cu atitudinea unei mi­norități care, din lipsă de apreciere o­biectivă a propriilor posibilități, cit și din necunoașterea unor cerințe de ordin obiec­tiv, au încercat să caracterizeze alegerea profesională la modul general. De aseme­nea, am întîlnit și tendința in cadrul căreia preferințele profesionale nu aparțin elevi­lor, ci părinților, lucru care de multe ori a influențat și va măi influența asupra ale­gerii greșite a drumului în viață. Ținînd seama de aceste constatări, formulăm ce­rința ca orele educative să dezbată mai pe larg problemele orientării profesionale prin intermediul cărora elevii să ajungă la o autocunoaștere mai apropiată a ceea ce sunt și a ceea ce ar putea să profeseze ei în viață. La aceasta trebuie adăugată nevoia mereu sporită a județului nostru de muncitori, tehnicieni, ingineri și alte cate­gorii profesionale. Să se acorde o mai mare atenție îndrumării absolvenților de liceu spre școlile post-liceale din județ, satisfăcîndu-se astfel cerința de cadre a unităților econo­mice de pe raza localităților noastre. PETRE IOSUB­ A­N­C­H­E­TIA N­O­A­S­TEA A ALEGE înseamnă a motiva social Pregătirea elevilor pentru a deveni pionieri coala, organizația de­­ pionieri, familia, te­leviziunea, presa, ra­­­­dioul etc. fac parte din ansamblul facto­rilor meniți să contribuie la formarea multilaterală a elevilor. Rolul central însă îi revine școlii, nouă celor de la catedră. Por­nind de la aceasta am con­siderat că primirea elevilor în organizația de pionieri trebuie să constituie pen­tru noi educatorii o pro­blemă de mare răspunde­re. De aceea, am început pregătirea elevilor pentru primirea în rîndurile pio­nierilor încă din clasa în­­tîi, din primele zile de școală. Procedînd astfel a­­propierea școlarilor de or­ganizație nu s-a făcut spon­tan. Ei se vor încadra con­știent în noua viață — via­ța de pionier și vor reali­za integral îndatoririle pio­nierești ce le stau în fa­ță. In organizarea activi­tăților menite să pregă­tească pe școlari pentru a­­cest eveniment din viața școlărească, am ținut cont de cerințele și interesele copiilor și de particularită­țile de vîrstă, care ca­racterizează această vîr­stă de 6—7 ani prin ten­dința spre mișcare, setea de a afla și a cunoaște cît mai mult, împletind armo­nios munca de la­ catedră cu cea din afara clasei, am putut obține rezultate mul­țumitoare. în cadrul muncii pregă­titoare a, elevilor pentru a deveni pionieri am pornit de la familiarizarea lor cu Organizația de pionieri și­­ cunoașterea rolului acestei organizații. De mare în­semnătate a fost faptul că am lucrat cu toți elevii clasei și am căutat ca în toți să sădesc dorința fier­binte de a deveni pionieri. Un pionier trebuie să-și iu­bească țara și conducătorii ei. Formarea și dezvolta­rea sentimentului patriotic l-am avut prezent în acti­vitatea de­­ zi cu zi. Dec­­i­ziile de citire care vorbesc de trecutul glorios al nea­mului nostru, cele care scot în evidență realizările ce le obțin oamenii muncii in zilele noastre au Consti­tuit un prețios ajutor. Lec­ții ca : ,,Strămoșii noștri“, ,,Pedepsirea jefuitorilor“, „Satul nostru“, .,Cîntec pentru patrie“ sînt doar cî­­teva din numeroasele lec­ții pe care ni le oferă ma­nualul de citire din clasa ■»«•■ [UNK]HR«»*»»» Un act de mare răspundere a II-a și pe care le-am folosit în acest scop. Vizi­tele făcute la o serie de muzee ca: „Muzeul orășe­nesc — Huși, Casa memo­rial „Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej“, Muzeul de isto­rie al mișcării muncitorești și revoluționare al P.C.R. București, vizitele făcute în întreprinderile din cuprin­sul municipiului nostru, precum și in cadrul jude­țului au trezit la copii ad­mirație față de trecutul ei roit al popoprului nostru și dragoste față de cei ce astăzi clădesc un viitor lu­minos, învățătura ocupă un loc central în munca elevilor. Am urmărit permanent să sădesc la copii convingerea că numai muncind sîrguin­­cios și obținând rezultate bune la învățătură își ara­tă dragostea față de pa­trie, partid, popor. Deoarece primirea crava­tei constituie un moment solemn, am participat îm­preună cu elevii clasei pe care o conduc și la o a­ dmnare de primire de pio­nieri in organizație, câ­n­­du-le posibilitatea elevilor sa simtă din* trăirile celor ce au primit cravata roșie Astfel ie-am­ sporit dorin­ța d­e a deveni pionieri și în acele momente solemne ei și-au putut imagina ziua cînd pe piepturile lor Va flutura roșia cravată. Tot în această perioadă pregătitoare am vizitat cu elevii Casa pionierilor, lo­cul unde ei vor activa a­­tunci cînd vor deveni pio­nieri în unul din cercurile existente. Munca — datorie de o­­noare pentru fiecare mem­bru al societății este și una din îndatoririle de seamă a școlarilor și pionierilor. Numeroase lecții de citire ca : „Vreau să am o me­serie“, „Muncă și odih­nă“ etc., precum și vizite­le efectuate în unele în­treprinderi m-au ajutat pentru a le dezvolta dra­gostea față de muncă și dorința de a deveni folo­sitori patriei. O înrîurire pozitivă asupra viitorilor pionieri le-au avut și în­­tîlnirile pe care le-am or­ganizat cu elevii deveniți pionieri și care, prin cu­vinte simple clar convingă­toare, le-au arătat felul cum ei au muncit înainte de a deveni pionieri și cum au căutat după primi­rea cravatei să se menți­nă fruntași la învățătură. De asemenea, am consi­derat că cinstea, conștiin­ciozitatea, modestia, punc­tualitatea, fermitatea, atri­bute ale pionierului trebuie să le posede și elevii mei. De aceea, am căutat să-i educ în acest sens și am urmărit să respecte și să dovedească că Și-au însușit aceste frumoase trăsături de caracter. SIMONIA NEACȘU învățătoare Șc. generală nr. 5 Birlad Recent, a apărut, în supliment la revista „Tribuna școlii“, „PRO­GRAMELE examenelor de bacalaureat — sesiu­nile anului 1972“. Brișu­­ra poate fi procurată de la toate debitele și cen­trele de difuzare a pre­sei Pentru a sprijini ac­tivitatea formațiilor co­­­rale de amatori, în ve­derea îmbogățirii reper­toriului cu lucrări în primă audiție, Consiliul Central al U.G.S.R. a editat, de­ curînd, trei culegeri de muzică co­rală : ,,Partid erou, par­tid victorios", „Cîntare muncii", ,,Munca e izvor de bucurie”. Culegerile cuprind numeroase lu­crări corale ale unor dintre cei mai valoroși cor­­­orit­ori c­ontMpo­­rani. « Prin grija Consiliului județean pentru educa­ție fizică și sport și a Consiliului județean al organizației pionierilor, au fost amenajate pati­noare la Vaslui, în par­cul Copou și pe terenul de handbal al Fabricii de confecții, la Bârlad, in incinta ri^italicnrului tineretului“ și la Huși.. Cilia m­­eteor­ogfi ne in­formează că timpul rece se va menține încă o bună bucată de vreme, așteptăm, pe patinoarele recent amenajate, com­petiții pentru pionierii și școlarii vasluieni. SPORT Echipele divizionare C și-au început pregătirile în prima jumătate a lunii ianuarie, du­pă o vacanță destul de lungă, dar bine­meritată, echipele divizionare Rulmentul Bârlad și Viitorul Vaslui, și-au început pregătirile în vederea unei comportări cât mai bune în returul campionatului repu­blican, divizia C. Pentru a afla amănunte despre pregă­tirile fotbaliștilor bîrlădeni și vasluieni ne-am adresat antrenorilor celor două formații, care ne-au răspuns cu amabi­litate. După cum este știut, în locul antrenoru­lui Ion Ștefănescu, aflat acum la cîrma formației I.T.A. Pașcani, conducerea teh­nică a formației Rulmentul a fost preluată de antrenorul Tiberiu Căpățină, care, a condus anul trecut echipa Victoria Ro­man, una din cele mai redutabile forma­ții a seriei I (divizia C). De aceea, prima noastră întrebare, adresată noului antre­nor birlădean, s-a referit la impresia pe care și-a format-o despre lotul echipei pe care o conduce în prezent. — Toți­ componenții lotului manifestă interes în pregătire, sunt disciplinați, sîr­­guincioși. Este, deci, o primă impresie fa­vorabilă. Sper că voi reuși să mă înțeleg cît se poate de bine cu noii mei elevi. Es­te una din condițiile principale pentru a ne atinge obiectivul propus: cîștigarea seriei și, implicit, participarea în barajul pentru promovarea în divizia B. Sunt si­gur, cititorii dv., suporterii echipei, aș­teaptă de la noi promovarea și menține­rea în divizia secundă. Bineînțeles, și noi dorim aceleași lucruri. Dar încă nu pot vorbi cu siguranță despre realizarea a­­cestor deziderate. — Desigur, dv. vizați promovarea în divizia B. Vă rugăm să ne spuneți, pe scurt, ce va cuprinde programul de an­trenament din această perioadă ? — Natural, acum pun accentul pe pre­gătirea fizică și specială, pentru că la di­vizia C, de multe ori, latura tehnico-spec­­taculară este lăsată de-o parte, multe e­chipe impunîndu-se prin putere de luptă, elan, rapiditate, toate acestea susținute în­tr-un ritm debordant, pe aproape întreg parcursul partidei. In acest scop, am fă­cut pînă acum cîte 6 antrenamente pe săp­­tămină, iar de luni, 24 ianuarie, am efec­tuat mai multe antrenamente, două pe zi (dimineața în aer liber și după-amiaza în sală). De la 10 februarie, alternăm pregă­tirea fizică cu ședințe de tehnică și tac­tică individuală și pe compartimente. In­­cepînd de la 25 februarie avem planifi­cate și jocurile amicale, de verificare, fapt ce ne va obliga să reducem numărul antrenamentelor la patru pe săptămina și un joc. Ne-am propus să susținem 8 partide cu echipe din campionatele B, C și județean. De la Nicolae Oancea, antrenorul for­mației vasluiene Viitorul, am aflat că e­­chipa sa își propune menținerea în prima parte a clasamentului seriei a doua. In plus, echipa vasluiana dorește să ofere suporterilor săi — deci, pe teren propriu — partide de calitate, spectaculoase, în­cheiate — sută la sută — cu victorii. * Planul de pregătire, pe care și l-a pro­pus Nicolae Oancea, cuprinde antrena­mente zilnice pînă la 1 februarie, pentru dezvoltarea condiției fizice generale și specifice. In etapa următoare, 1 februarie —• 1 martie, principala latură a antrena­mentelor cuprinde ședințe de tehnică și tactică și jocuri de verificare cu echipe din divizii superioare, pentru omogeniza­rea lotului. Noi le dorim ambelor formații succese de prestigiu. C. PETRESCU B. CORNIȘA corespondent Lotul echipei de fotbal Viitorul­ Vaslui, la primul antrenament din acest an. CWA,JWAWWWSVAVAW.WA*AW.V.'.VlVASW.VrtWWZJlAlW.,.'.V.,.VW.,.V.V, V%V.V.V.V,‘.V.V7.'.lAV.'.V.V.W.V.VJl.V.V.,.V.V.,.VA,AV/.%WOV.V.V.WV .V.V.V.V. Pagube minime Există o reglementare preci­să privind construirea și între­ținerea (a se citi curățirea) co­șurilor de fum. Există o regle­mentare precisă, dar care de multe ori este uitată. Și atunci, „accidentul" nu intîrzie să a­­pară. In dimineața zilei de 2î ianuarie, a luat foc acoperișul casei lui Gheorghe Balan, din satul Pogănești, comuna Stăni­­lești. Incendiul a fost localizat de pompierii voluntari. Ni s-a transmis : „cu ajutorul lor (al pompierilor voluntari - n. r.), incediul a fost localizat rapid... cu pagube minime". „Pagube minime" pentru Gh. Balan în­seamnă pierderea unor bunuri în valoare de circa 1.000 de lei. Credem și noi că e puțin față de valoarea casei și a lucrurilor, dar totodată, credem că e mult, foarte mult, față de acea jumătate de oră de lucru conștiincios, timp in care coșul cu pricina ar fi fost curățat. Dumneavoastră ce credeți . Fici permis In urma unui control, lucră­tori ai Miliției orașului Huși au găsit ta­lemea Chirazi, pădurar, o armă de vinătoare cu muni­ția necesară. Pare normal ca un pădurar să dețină o armă de vinătoare. Este normal, da­că arma este însoțită de două acte : permisul de port-armă și permisul de vinătoare. Din 1964, lancu Chirazi „uitase" însă să mai plătească taxele necesare și, bineînțeles, actele respecti­ve și-au pierdut valabilitatea. Infracțiune de deținere ilegală de armament și muniție este concluzia anchetei in cazul lui lancu Chirazi. Aceasta-i una. A doua ar fi braconajul. Nu Credem - și-am vrea să-i ve­dem pe cei ce pot crede - că I. C. a ținut o armă de vină­toare timp de 8 ani doar pen­tru a speria ciorile, căci de folosit a fost folosită ! Făptașii au fost prinșiJ Știți pe cine primiți in casă ? întrebarea se repetă ca un leit­motiv. Și, totuși, indivizi certați cu legea reușesc să înșele bu­na credință a unor concetă­țeni, să întineze strămoșeasca datină a ospitalității. La sfîrși­­tul anului trecut, familia Gheor­ghe Bejenaru din Dragomirești, a primit, cu binecunoscuta os­pitalitate moldovenească, doi indivizi necunoscuți, Răsplata ? Soții Bejenaru - oameni în R E vîrstă - au fost legați și încu­iați în propria casă, necunos­cuții plecind cu șase mii de lei și alte obiecte. Destul de re­pede ei au fost identificați în persoana lui Constantin Turcu și Vasile Pichiu, ambii din co­muna Săucești, județul Bacău. Mai grea a fost prinderea lor. C. Turcu, recidivist, care a su­ferit patru condamnări pînă a­­cum, deși nu a împlinit încă 28 de ani, a fost depistat și arestat primul. V. Pichiu a fost prins zile­s trecute în munici­piul Constanța. Noile lui gaz­de nu s-au sfiit săi întrebe cine este și ce dorește. Și, ast­fel, V. P. a fost împiedicat să-și continue seria fărădelegilor. Luciul giinței In ziua de 17 ianuarie, parti­da de vinătoare din pădurea de lingă satul Pogănești, comu­na Stânilești, s-a terminat prin­­tr-un accident, se pare că din cauza gheței, alicele au mico­­șat, lovindu-l în față pe G. M. din satul Pogănești. A fost ne­cesară transportarea rapidă la Iași pentru intervenție chirur­gicală. Din nou, deci , la vină­toare, măriți atenția ! VREMEA NOUĂ „Cupa Unirii“ Duminică, 23 ianuarie, a avut loc, în organizarea Consiliului județean al sin­dicatelor, faza județeană a „Cupei Uni­rii", la șah și tenis de masă. După par­tide de bună calitate, susținute cu dîr­­zenie și ambiție sportivă, cei mai buni s-au dovedit a fi Marian Dragan (Huși), Ioan Hugeanu (Birlad), Ion Vasilache (Vaslui) — la șah — și Viorel Țonea (Vaslui), Paul Pavlov (Huși) și Gheorghe Pintilie (Vaslui) — la tenis de masă. Activitate susținută Sîmbătă și duminică, la Bârlad, a avut loc o susținută activitate­­ sportivă. A fost dat startul în campionatele școlilor ge­nerale și al liceelor la handbal, precum și în competiția de volei dotată cu „Cupa 16 Februarie" — faza municipală. Tineri din întreprinderi, instituții și școli au participat la un interesant concurs popu­lar de trîntă și la întreceri de șah și­­tenis de masă. Școala generală nr. 4 Vaslui. Recent au fost primiți mai mulți elevi în rîndurile Orga­­nizației de pionieri. Foto: V. Botoșanu Aviz amatorilor Respectarea liniștii colocata­rilor sau concetățenilor noștri a devenit de mult o obligație minimă pentru oricine. Sunt ca­zuri, insă, cind intervenția or­ganelor de miliție este necesa­ră, datorită unor huligani, ama­tori de petreceri nocturne. Ast­fel, Alecu Huțu a fost reținut, într-una din serile trecute, pen­tru că prin strigăte și larmă a tulburat liniștea locuitorilor din strada Mihail Sadoveanu, din municipiul Birlad. A. H., ele­ment bine cunoscut de lucră­torii din Miliția Birlad, neinca­­­ drat in muncă, va fi reținut pe perioadă de circa 3 luni, timp în care va reflecta la obic­liniștea gația de a respecta concetățenilor săi. Un alt act de huliganism, ce poate fi încadrat chiar și în paragrafele legii ce sancțio­nează tilhăria, s-a intimplat pe peronul gării din Buhăești,­­în ziua de 18 ianuarie. Patru ti­neri, identificați acum, au smuls prin violență din mina cetățea­nului Octav D. o damigeana cu vin și un portofel cu bani. Intervenția promptă a cetățe­nilor l-a salvat pe O. D. de la molestare. Totuși, cei patru hu­ligani nu au putut fi prinși a­­tunci. In curînd, ei își vor primi in mod sigur pedeapsa ce li se cuvine. Rubrică realizată de P. CONSTANTIN cu concursul Inspectoratului de Miliție județean .V.V.W V.W.V,V7/WAV.WW.VA%V.,.W77IVAVAVAVl

Next