Ziarul de Sibiu, noiembrie 2005 (Anul 3, nr. 104-107)

2005-11-07 / nr. 104

2 Ziarul_________________ SI 7­­ .13 noiembrie 2005 . ANCHETĂ Proveniența și destinația banilor unor cetateni arabi este suspectă i­a­­r ■ Sibiul nu a scăpat de afaceri dubioase, conduse de cetățeni arabi. Aici activează Mohammed A. Mutar, alias Mustafa, cunoscut la nivel național pentru posibile scurgeri de fonduri către zona Orientului Mijlociu. Tot aici fac afaceri alți arabi, care, teoretic, nu ar avea succes cu firmele pe care le conduc, dar care dau dovadă ca dețin mult capital. Akkoul Ammar este un sirian care și-a început oficial afacerile, în Sibiu, abia în acest an. Akkoul deține firma Damas Group, prin care a deschis un magazin de covoare, de numai trei luni, pe Strada Lungă. Cetățeanul si­rian se află în Sibiu de mai mulți ani, timp în care a reușit să devină prieten cu oameni controversați ai orașului. Nu­mele lui Akkoul Ammar este legat de Mircea Buțiu și de alți patroni din taxi­­metrie, cu care ar fi "bun prieten”, lucru negat de Buțiu. Potrivit unor surse, Ak­koul ar fi cel care ar fi intermediat intra­rea pe piața taxiurilor a mai multor ce­tățeni arabi. "Noi nu avem pe dispece­rat firma Damas Group. Și nici o altă firmă la care administrator este Akkoul Ammar. Poate are mașini, dar pe alte firme, cu care lucrăm noi. Este posibil să îl știu, dar nu îmi pot da seama", a declarat Panaitescu, "mâna dreaptă" a lui Mircea Buțiu, de la Taxi Star. Mutar a rulat bani la Sibiu în orașul lui Hermann și­ a derulat afacerile și Mohammad A. Mutar, cu­noscut și sub numele de Mohammad Mustafa. Mutar, cetățean irakian, năs­cut în Bagdad, a avut nu mai puțin de 24 de firme în țară, conform datelor de la Registrul Comerțului. Suspiciunile s-au adunat în junii lui Mutar cu atât mai mult cu cât acesta a declarat, la în­ființarea firmelor, 10 date de naștere di­ferite, între 1 ianuarie și 8 august 1966. Numele lui mai apre în alte SRL-uri din București, Ilfov sau Cluj-Napoca. Mu­tar s-a folosit de SRL-uri aparent neim­portante, pentru a rula sume mari de bani. In doar cinci luni, la firmele cetă­țeanului irakian s-au depus 94 miliarde lei vechi, în numerar, după care au ur­mat retrageri de 40 de miliarde lei. Tot prin firmele lui Mutar s-au făcut trans­feruri externe de peste cinci milioane de dolari, în prima parte a anului 2003. Ca și în cazul altor cetățeni arabi, și Mutar, alias Mustafa, a stat în România ilegal, o bună perioadă de timp, fără să fie reperat de autorități. Deși afacerile sale le-a derulat în 2003, conform Direc­ției pentru Străini și Probleme de Mi­grări, Mutar figura cu ședere în Ro­mânia între 31 octombrie 1997 și 22 mai 2000. Scandal cu irakieni la Romanofir Un episod controversat, care a avut în prim-plan cetățeni irakieni, s-a deru­lat în Tălmaciu, la societatea Romano­fir, în 2000. Comeso SA, o societate care avea datorii la stat, a încheiat cu PAS Romanofir un contract prin care se o­­bliga să doteze fabrica cu utilaje de cir­ca un milion de dolari și să asigure comenzi de trei miliarde de lei lunar, timp de șase luni. în următorul an, Ro­manofir, în loc să scape de probleme, s-a adâncit în datorii. In aceste condiții, conducerea Comeso a decis să conce­sioneze societatea unor cetățeni ira­kieni, Majid K. Abdalla, născut în Bas­rah, cu domiciliul în Bagdad, și lui Sabath H. Jabr, tot irakian, domiciliat în Thi­rar. Irakienii au preluat datoriile Romanofir, deși, conform legii, o socie­tate poate fi concesionată doar dacă nu are datorii la stat. Dar sistemul preluă­rii firmelor cu datorii este foarte folosit. Iar printre cei care se angajează să scape firma de datorii, contra unei "taxe", sunt și cetățeni arabi, care răs­pund la anunțuri de mică publicitate. Cert este că, în cazul celor doi ira­kieni care au preluat datoriile Roma­nofir, existau ceva nereguli. In actul de cesiune, irakienii se angajau să mute Comeso la București. La adresa specifi­cată, însă, nu a existat în realitate nici o afirmă. In plus, cei doi irakieni făceau afaceri în România, deși viza le expirase în 2001. Romanofir a ajuns, până la urmă, pe butuci, fiind în faliment. Ulti­mul bilanț, din 2001, care apare în re­gistrul Ministerului de Finanțe, arată că societatea din Tălmaciu avea datorii to­tale de circa 25,7 miliarde lei vechi și înregistra o pierdere de 10 miliarde lei. Cu un an mai devreme, Romanofir avea 21 de miliarde datorii, însă înregistra profit. Parteneri buni de afaceri . Arabii din Sibiu se dovedesc a fi oameni de afaceri de încredere. Pentru că plătesc la timp și au prețuri bune. Nici un partener de afaceri nu se întrea­bă de unde are banii omul cu care face afacerile, atâta timp cât primește banii. "Am avut mai mulți clienți, cetățeni a­­rabi, dar nu am avut probleme cu ni­meni. M-am înțeles perfect, sunt buni parteneri de afaceri", ne-a spus directo­rul unei firme, care a ales să nu își di­vulge identitatea. Parteneri de afaceri buni sunt considerați și frații ei Gema­­yel, care dețin compania IPCO, cea care scoate pe piață vodka Hermannstadt. Frații Chekrallah și Pierre el Gemayel sunt din Liban, au o vârstă respectabilă, însă nu au cetățenie română. De afacere se ocupă mai mult fiul lui Chekrallah. IPCO a înregistrat, în 2004, o pierdere netă de 1,2 miliarde lei și avea datorii totale în valoare de 24,1 miliarde lei. Cu toate acestea, plățile către parteneri erau "la zi". Un alt arab cunoscut și controver­sat, în Sibiu, este H. Ramez. Acesta deține lanțul de case de schimb Euro Exchange. ■ Laurențiu PARNICĂ Putini arabi Conform recensământu­­lui a arătat că există 1,180 de lui din 2002, în România sirieni și 811 irakieni, în sunt câteva mii de cetățeni România, în 2002, mai erau arabi, cu domiciliul în țara 704 cetățeni libanezi și 559 noastră Astfel, recensâmând de iordanieni. Aproape 70.000 de musulmani Recensământul din 2002 a mai arătat că în România există peste 67.000 de cetățeni care au declarat că sunt adepții religiei musulmane. Au declarat că sunt musulmani 31.118 de turci, 23.641 de tătari, dar și 805 rromi. Și o parte din români au ales religia muslmană, circa 3.300. La capitolul alte etnii, 7.544 de cetățeni au declarat că sunt adepți ai lui Allah. Liga Islamică și Culturală din România, arată, pe site, că în țară există aproape 70.000 de credincioși musulmani, grupați în 80 de comunități religioase teritoriale. Cea mai mare parte a adepților lui Allah se află în județul Constanța, 85 la sută. Musulmani mai sunt în Tulcea, București, Brăila, Călărași, Galați și Giurgiu. Musulmanii din România sunt "îndrumați" de un muftiu, care are reședința în orașul Constanța; în țară, există 80 de geamii, adică mane, și 108 cimitire musulmane, biserici musul- ------- ----- ------­ Partener oficial Partener principal Petra Rareș Președinte. Banii Noștri cu sprijinul T " în colaborare cu INSTITUTUL BANCAR ROMÂN FORUMUL FINANCIAR SUD-EST EUROPEAN Ediția a ll-a București, 8 -11 noiembrie 2005 Instituirii Bancar Somen ANALIZE • POLITICI MACROECONOMICE ■ FINANȚAREA AFACERILOR ■ STATISTICI • PROGNOZE Evenimentul elitei mediilor de afaceri și financiare regionale Jaime Caruana Guvernator, Banca Centrala a Spaniei, Președintele Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancară I Parteneri speciali xar :u\ Optimi Mugur Isărescu Guvernator. Banca Națională a României Parteneri Partener­i Media Special Gândul ||U­n hmmtim AV |! || I0 081*<» EUROUDER Investitomomio €| Hotftews Locul în care se răspunde astăzi la întrebările de mâine Parteneri New Media / | Ardian Fullani Guvernator, Banca Centrala a Albaniei Florin Andronescu . Președinte: Credisson International Ion Nestor Managing Partner Nastor Nestor Diculescii Kingston Petersen Parteneri Media LKS" ga? ,4miti'í Juriului ír Cut Contact: Silvia Mihalache, Director Conferințe • silvia.mihalache@mediaon.ro • tel: 210.77.69 • fax: 210.77.71

Next