Ziarul Ştiintelor şi al Călătoriilor, 1933 (Anul 37, nr. 1-52)
1933-01-03 / nr. 1
I ZIARUL ŞTIINŢELOR ŞI AL CĂLĂTORIILOR pers 331 ZAFIADA 1Q3S Iliit1 'Cili#O Toată lumea obişnueşte să spună : „Iarna-i aspră. Dar slavă Domnului că zăpada e groasă. Va vine cald pământului“. Lumea aceasta are dreptate ? Coaja de ghiară care acoperă iarna pământul îl răceşte sau îl încălzeşte ? Fără ’ndoială că zăpada încălzeşte pământul în adevăr. Acţiunea ei nu se poate compara, bine ’nţeles, cu aceea a unei sobe ci se poate totuşi asemui cu acţiunea unei blăni asupra corpului nostru. Oricine se poate convinge de acest lucru, printr’o foarte simplă observaţie directă. Dacă se împlântă iarna 2 termometre în pământ, astfel ca unul dintre ele să fie acoperit de zăpadă iar celălalt nu, ele vor arăta grade de temperatură diferite. Al doilea termometru va scobori cu 10°, 20° sau chiar 30° mai jos decât primul. încercările făcute în apropierea Moscovei au arătat că pe un ger de —21°, temperatura sub pătura de zăpadă n’atingea decât —%°. Iată dar ce puternică este acţiunea încălzitoare a zăpezii. Se vede că zăpada este pentru coaja pământului o manta sau o blană. îşi dă seama oricine că o blană, deşi ne ţine cald, nu aduce această căldură de undeva din afară; acţiunea ei încălzitoare se explică prin aceea că nu lasă căldura corpului nostru să se'mprăştie în afară. La fel se ’ntâmplă şi cu aerul dintr’o cameră încălzită. Ar fi o prostie să-şi închipuiască cineva că noi ne ncălzim luând căldură din acest aer. Căldura nu se transmite decât de pe un corp mai cald pe altul mai rece. Dar nici în cea mai încălzită cameră, temperatura nu atinge cele 37 grade ale corpului nostru! Acţiunea încălzitoare a aerului cald din cameră trebue înţeleasă altfel: ea împiedică risipirea căldurii pe care o are corpul nostru. Acţiunea zăpezii asupra pământului este aceiaşi : ea împiedică răcirea solului. Se ridică acum două întrebări : întâi, de unde provine căldura scoarţei pământului ? Al doilea, de ce nu lasă zăpada să se ’mprăştie căldura scoarţei ? La prima întrebare n’avera decât să ne gândim că la sfârşitul toamnei, când cade zăpada, scoarţa pământului n’a pierdut încă întreaga căldură pe care i-au dat-o în timpul verii, razele soarelui. Fără pătura de zăpadă, în nopţile lungi şi reci de iarnă, căldura scoarţei s’ar risipi în atmosfera mult mai rece, conform principiului enunţat mai sus, în ţinuturile de nord, mai ales, scoarţa ar deveni atât de rece încât ţesutul subpământean al plantelor ar îngheţa şi s’ar distruge astfel. Pătura de zăpadă, păstrând scoarţei destulă căldură, fereşte plantele de nenorocirea îngheţului. Şi acum a doua întrebare: de unde provine puterea zăpezii de a ţine cald? Să ne întoarcem din nou la comparaţia cu îmbrăcămintea. Ce face o haină, un palton, o şubă să ţină cald? Să nu vi se pară curios, dar ceea ce face o îmbrăcăminte să ţină cald nu este tocmai materia din care-i făcute haina (sau materialul din care sunt construiţi pereţii — la o casă) ci aerul pe care-1 cuprind, pe care-l ascund, mai bine zis, aceste materiale în porii lor. Materialele din care sunt făcute hainele noastre cuprind, în adevăr, enorme cantităţi de aer; unsori ele întrec cu mult cantitatea de material solid. O stofă de bumbac cuprinde până la 50 la sută aer; îmbrăcămintea de lână cuprinde până la 90 la sută aer. Fără să afirmăm ” paradoxal, putem spune pe dreptânt că atât săracul cât şi bogat se mbracă decât cu aer, acea urmă având putinţa, cu bani, să-şi procure mai mult aer decât primul. Acelaşi lucru se întâmplă cu pereţii caselor noastre. Lemnul cuprinde mai mult aer (70%) decât cărămida (20%). De aceea, în ţările friguroase de miazănoapte se fac pereţi de lemn, mult mai groşi decât cei de cărămidă. Căldura pe care o păstrează ferestrele „duble“ nu provine decât din acţiunea aerului dintre cele două ferestre. Zăpada cuprinde şi ea mari cantităţi de aer. Se ştie că din topirea a 10 litri de zăpadă nu se obţin decât 1—2 litri de apă. Restul de 8—9 litri (aşadar 80—90 la sută) n’au fost decât aer. Iată pentru ce zăpada afânatâ, proaspăt căzută, conduce căldura de 40 de ori mai rău decât o scândură de stejar, de aceiaşi grosime. Dar dacă-i vorba de aer, de ce ne ţine cald tocmai aerul din haine, din pereţi, din zăpadă ? Pământul, plantele, corpul nostru, nu sunt înconjurate de aer ? Pentru ce nu încălzeşte aerul acesta liber ca şi acela cuprins în zăpadă sau în lână ? Răspunsul se dă şi acr foarte uşor. In stare de repaus , aerul este un rău conducător de căldură, ţine cald cu alte cuvinte. Atunci când aerul este în mişcare, el conduce căldura mai bine, deoarece aerul rece ---------‘ amesteca mai bine cu cel cald, mai uşor, se ridică în în sus şi ia căldura corpul jurătoare. Acest fenomen s convecţiune — de la latine c here, a lua, a răpi. Aerul porii zăpezii sau al hainelor nu se poate amesteca uşor cu aerul rece şi apără deci corpul de răcire. Sub zăpadă, temperatura este mai ridicată decât la suprafaţa solului Şuba bogatului cuprinde mai mult aer decât soirenţele şomeurului Locuinţele de lemn sunt cu mult mai călduroase decât cele de zid Mai tare ca morfina Chimiştii au descoperit un 1 '5 ori mai putem ” *f de-acu:n c '*n*! Cel l/V u, dica din pa.. ştiţi numele ? Se in. de hidromorfinonă.