Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1852-02-14 / nr. 65
248 HE A nne Daniele au stătutu lăngă aceea, Kaelf și această din urmă face pregătiri foarte să fie recunoscutu numai de cătu de capu serioase pentru a pedepei această nouă neal Cernagorei. Între ambele partide sele dinț arisi Abler-ramanu, sau născură în urmă serioase trecături, care mii slăbăciunea sa care se trage la resbelu de populațiile sale ce nu li mai are înfrări. Marocanii aprindu unu relu sfăntu și întindu măna lor Cabililor Algerien, puteau să aibă urăte consecuințe. Treaba ce împăciui numai după ce Daniele scoase o prochiemățiunea Împăratului rusescu, în care se recomendă Muntenegrinilor, ca să respecteze voia reposatului vlădică. Presidentele senatului îmi plecă capul. În curgătoarea lună se conchiemară bătrănii și notabilitățile Cernagorei, li se ceti prochiemățiunea imperatorului rusescu, apoi p făgăduid pră, cu presidentele senatului în caru, toți din în ședința din 13 Fevr. in Camera Coor D. Anstei au interpelatu pe șeful inelului despre alungarea mai multor oți misionari ai cultului anglicani, de pe lăntul Ungariei, din ordrul principelui Swarțenberty. Lordu Gionu Ruset relatu pe întăiul seu simetru Fortunato și pe intimul seu secretariu D. Corsi. la Polinio autoritatea militară austriacB au făcutu o vizită casnică la guvernatorul pontificalu, prepusu foarte tare de a fi adunatu la dănsul arme, el fu rechiematu Roma din naltă poroncă. Prin Hamburgii se află cu data din 104 a curgătoarei că trupele federale ce pregătiau pentru apropieta lor purcedere din nordul Germaniei, fărăra cu toate aceste mișcarea evacuațiunei să ce oi începutu. Unu vuetu foarte întinsu este adevăratu, sbura că aru psi isbucnitu o neințălegere în sicălegile vechi ale Ungariei și nul cabinstului danezu, aceea ce după ziua tănărului Domnu al Cernagorei supunere, |ațiunea austrieană din 1848 garantuia unora aru putea pricinui întărzierea retrage- care din partei printr'o cuvăntare încrediță pe adupați, că el ce va jertfi numai pentru fericirea Muntenegrinilor. Țerimoniea se închie cu salve de puști și de tunuri. Pănă la întoarcerea lui Daniele din der Petersburg, unde are să-și continue studii garde și să se hirotonisească de vlădică, căr stănia trebilor o va purta totulE Petrovici, presidentele senatului. (Ga. Tranilvaniei,)tatea religioasă, însă că astă Corstirei trupelor federale, acesta nu eru însă pu Cu toate acestea ne astăzi nu este mai multu în lucru- are nici o bază încă. Austriea cu toate aceste va repera perile materiale pricinuite prin astă alun Lordu Grandvilu au scrisu în aceaiință ministrului britanicu de la Vilistițiea locală fu organizată de unu picioru vorbia că depărtarea Holstainului nu va urȘbile de la Alesandriea din 27 cuprindu o împrejurare foarte gravă. Vite-Regele au adunatu pe reprezentanții tuturor puterniciilor evropiene și le-au declaratu, că dacă el va fi silitu de a întroduce Tanzimatul (reforma) ii Egiptu după cum pretinde Înalta Poartă, el nu va respunde mai multu despre siguranța streinilor din acea vnătate. Miliția locală este datoare de a de Dietă pentru refugiu, stă întinsă provinție. Reprezentanții de .. comtatul unde este ermaniea. Se scrie de la Francdată au făcutu cunoscutu aceasta guvernă- tată, dacă numai nu va fi vre unu cazu de forin din 7 Fev. că, principele Gorinconu dlire, atunci ea poate fi chiemată și în grrovinții după unii apelu ai Parlamentarea în stare de pe mintelor lor respective. ani - Mai multe vitete sburau despre reființa | AA) Prezidentului Republicei an balul ce l'au datu tului ape declară pa simetrul de resbelu: între altele și aceste ricul. că politica au datu a înțălege că s'aru fi Reetragerea marchizului ortunato din estraordinaru și ministru plenipotențiaru, pututu urma acolo o încercare de sus de pe ministerul papoletanu, mai sigură sepaftranitea asupra Prezidentului. Prin departamente pe a fi din țiiuină că ab sfătuitu pe Rege buete circulează ce zice că se poartă o petiționare subscride a părăsi or-a se idee de reformă copstțților secrete, induse, care cere Impărățiea moștenitoare, fațională și de a statorpici regimul absolutu goșu a capitalei Se zice că numerul Senatului ce are să se facă va fi de 7 sau 8 și pu de 30 cuș s'au fostu arătatu. Marocul s'aru pleca de a se încăera într'unu resbelu cu Franța, trimisul M. S. Împăratului tuturor Rusiilor lăngă Confederațiea Germanică, au sositu acolo venindu de la Stutgard, unde de asemene este acreditatu în însușire de trimisu” în toată curățămiea sa in regiea ambelor permanență visindu resturnare și revoltă. (P. N x 7- a 3F À A . Sicilii. Persoane însă devotate regelui s'au Adeștii artiști de baricade însă, acum nu'su ră sfătuitu a ce, feri de o asemene măsurăf mai multu periculoși, privigeți fiindu de o Revista INICPL Polilc à 1. - iar prin legea - legii de ființăște. Str. il. Grei ape ca să Danemarca dară și însuși puterniciile ponortipentale ce nu facu parte din. Confederațieaună oarecare modificăciuni Milițiea regulată numită de răndu Miliție și șaiiiile 6 germană se voru împrotivi la aceasta. Milițiea regulată este supusă tuturor - Guvernămăntul svnțeru nu continește a se arăta foarte ocupatu cu c vestiea refugieri credu toarte tare că nu numai regulelor militare, a pu ce deosebește de trupele de linie de cătu că ele nu pot f silite de a servi de cătu în cele trei reescoțindusă afară din ele, căndu tru însărcinați de a privirea ni A . de linie trebue să servească și în strătoane esecutarea măsurilor ce s'au venitul AUal de 209 paragrafori din 1812, pii periculoasă. Atunci regele și ma, de cătu după întrunirea Sfaturilor provinciale, care după tratatul închietu prin D. de Bilu se cere a se rostotornici in acestu ducatu și în Șlesvigu. În cultu în privința Ransburgului de va rămăne cetate feților politici. O circulară federală înștiințază numirea a doi comisari estraordinari lege cuprinze de rasă, mai lungă) burgu și r Hamburgu nu este credit ș'au îndepăr poliție trează, încă deplinu decidatu. Și ce creditu potu casă mail, La înu mai NUE Parisul Fev. Mai multe despre refacerea soțieiă- Totudeauna în partea de au esistatu conspiratori în et AGER SE RS CEE ms - EEE la confrați, pănă acolo unde cultura spirituasă poate agiunge spre a dobăndi doritul rezultatu la care nu” poate prin altă de cătu numai prin știință, prin cade la această școală. De și cu abă mine obiecte făcute toate din nou, sau au aflatu strămto lidu, luce ote bă anră și costiuitoire. Fie ca urmare au agiunsu astăzi omul ași face trebuințele sale rită mi lipuită atătu de comoditate și îngustimea înșii postri, nu pumii să prețuiască a sămine sine fafără a întimpina nevoie și greutate. Și apoi dicăperii, dară mi de efectile de servestu ca instruceri, ne se imiteză a face mai cu prisosință și încă învățătura produce astfeliu de fructe trebnice, mentela trebuința și înlespirea învățăturei, însă belșugare. Fie ca patria noastră să agiungă înplăcute și folositoare, oare n'aru trebui îmbrăța cu prezența Î. 8. în această Poliție n'au trecutu curăndu ferite mi noi să ne bucurămu văzăndu pre șată, și respectată de fiecare îndeosăbi și de cu viderea între altele a nu ne hărăzi și această fiii noșri aduipați cu înțălepniune, trăindu în luoui în deobștie agiutată, ci proteguită. Căci pri zidire comodă și îndămănatică pentru școală. A niște mi fericire, pre care nu numai totu însul în vindu îngenereza într'unu tabzonu, însuși Viorica cestu monumentu servi în vistoriu de marturu a parte trebui să o dorească, ci toți în deopție înne arată, creștirea, rădicarea, înflorirea, înaouînbelșugatei generozități a principelui Grigorie Ghica țălțănoiu rugi cătră ceriu să cerimu a țirea, puterea și gloria tuturorupațiilor ce au stă al căruia nume cu litere aspite trebuie a se scrie fie! fie amintittu pe suprafața pămăntului, îndeosăbite epohe pre lespezile inimei noastre și prin tradiție în și timpuri care au covărșitu cu învățătura pre al- urmașii noștri, în veacuri să se păstreze. Esențele contimporane cu dănsele și care nu prin altă plului generozității mizelu, progresului învățăs'au rădicatu de au agiunsu la cel mai înaltugradu turei și a binelui obștescu putemu însuși și resde putere și înțelepciune, de cătu numai prin suipectivilor mădulări a comitetului de inspecție din„Darul Ivani se furișa căte odată, ca să poată știință și învățătură. La ea dară trebuie să aler tze care pre cel întăi Arhima. Paisie ca unu pro cu lămurire socotința poporului despre guvernărem cu loțiini din isvoarele ei să ne adăpămu cu fectoru si préstop mi grabnicu, agiutătoru trebuinților mănti. În o zi preumblăndusă singuru în împreprisosință, căci numai prin trănsa cunoscăndu aceia și intereselor școalei, ce de la așa ânființare și piurimea Moosovei, au întratu în unu săiuleanu, mi ce ni lipsăște, prețuindu aceia ce ne trebuie și pupănă acum au prosforati; iară pre cel de aldoile prefăcăndusă ca și cum aru ti căzutu de osteneală unde în lucrare aceia ce ne aru folosi, vomu agiunge D.lui Pahar, V. Codrenescu care la pre unu bunu șia-A cerutu ospitalitate. Locutorii de acolo eumige în gurăndu la ținta cea dorită a noastră. devăratu patriotu cu răvnă au iunitu a lucra in folosul oumini reci mi miseri, care au trebuitu să'i ațiă Mulțămită fie proniei că chearu mi în politiei seoatei apărăndu mi ocrotindu interesele ei încură curiozitatea și mai alesu că terăndu ospitalitate ei noastră înțelepciunea guvernului, nu peau lăsatu lipsindu tinerimea cu prezentație de premii de multe au fostu refuzatu. Prea supăratu de voia siți de înființarea unui așăzămăntu de învățătură, ori precum și acum, dară cei mai mulțu au înles cestora, era gata să iasă din acelu sătuceanu, căndu care însă demi esistează de la 1845 și ori existe, trebuințele școalei, cu hărăzire de la sine a zări o căsuță la care nu se adresasă; aista era s'au adăpatu tinerii de știință și învățătură care celor mai necesarie mobile cu care astăzi să sărastăzi aducu folosu atătu familiilorr private înlesvește școala, iară celelalte săntu comendante a se nindu marșa comercială, dară și statul se agiută face tot cu cheltuiala Sa încătu obștiea poate ai mal- îndemănăndu și unele concetățănii noștri și din trebuințele sale cu fiii țării pentru de au dobănditu învățătură zăstratu toate la mod vilareal școalei ce s'au îno dobăndi țaruli șianu.”) - - în anu de la anul 1550 s'au găsitu această anei umanu întitulatu Fastele Poloniei mi à’ pag. 40. t | siei tom I