Zimbrulu si Vulturulu, 1858 (Anul 1, nr. 1-42)
1858-12-08 / nr. 27
106 ZIMURU și VULTURU eccese de zelulu cu care Domnulu Hurmuzachi își implinetoată luma, mai puțin ca o flori ceda ritoriceiște însărcinarea, de aceia și noi ca și lumea, le D-sale de hitu ca niște arguminte serioase. Lunga și distrata argumentare care cuprinde mai multu de doă coloane, și care se sfîrșește prin a ne zice: Iată dar că Bezede Grigorie Sturza are unu îndoitu nu„măru de ani de serbiții publice, dedicîtu se cere prin Con venție”, este de bună seamă puntulu de căpitenie asupra căruia doculu autoriu au vroitu a trage atențiunea, lepădîndu la o parte sarcasmile ce în ardoarea satului aruncă în dreapta și în stinga, purtînduse cîndu prin „borșulu soldațiloru din Cazarmă” cîndu prin „chimpulu resbelului orientului, făcîndu din bezede Grigori, cîndu schingiuitoriulu crudu și neomenosu alu oameniloru de la 1848, tulu care cîndu liberatorulu principateloru; cîndu diplomaneau adusu cesiunea unei părți din Besarabia! Lepădindu zicemu la o parte toate acele imagine de donchișotismu cu care voește a ne orbi pre onorabilulu autoriu, videmu că toată dovada acestoru mari și minunate fapte, acestoru mulți ani de servicii publice, este numai unu ordinu de zi datu la 1834 de Ecs. Voevodulu Mihai Sturza, prin care se prenumeră peste complotulu cadruriloru miliției noastre, pe D. G. Sturza, și apoi, pe îînaintirile ce succesivu au căpătatu de la tatulu seu, pănă la rangulu de Colonelu! Oare aciasta se numește a servi țerei? Așa care se fi înțelesu congresulu de Parisu, îndeplinirea de funcțiuni publice? Unde este compania în care au servitu Prînțului.za ca ofițeriu? Unde este aceia pe care au comandato căa Căpitanu? Unde este batalionulu în a căruia frunte au fostu m'au avutu ca Maioru, unde este în fine regimentulu ce Colonelu? Oare pentru că au purtatu numai epoletile cutăruia seau monastirești în posesie, seau pireumblînduse prin țeri Multu streine, vrea se zică că au servitu Țerii roși, una ca aciasta! Au de boerie aseșmine erau abuzulu Domniloru, au datu active, ce numai ca titluri cu rangurile militare, numirile unoru funcțiuni active, aceste ranguri și fără posturi onvriuite, aciasta s'au întîmplatu și Apoi dacă s'aru socoti că au chemuau puncțiuni publice în țeară, acela ce au purtatu numele de Căniianu, Maioru sean colonelu în cursu de mai muși ani, fără a avea și posturile active corespunzătoare la aceste ranguri, pentru ce nu s'au considera astufeliu, și acei carii au purtatu mai mulți ani, titlurile de Hatmanu, Visternicu, Postelnicu, Vornicu, sean Logofătu, căci toate aceste sîntu și ele numiri a unoru posturi active în timpii nostri chiaru? Înse 9, convențiunea nu înțelege aciasta dîndu zice, că Candidatulu de Domnie trebue se aibă zece ani de serviții publice, ea înțelege că acelu Candidatu trebue se fi ocupatu zece ani iar și fără nici unu postu seau mai multu posturi active, nu numai se fi purtatu niște titluri efemere însemnătate reală! Acesta este fără indoială singurulu înțelesu ce se poada art. din Convențiune, așa ălu și înțelege toată lumea, și negreșitu că însuși Dompulu Hurmuzachi este celu întăiu” nu crede în astăi” ce face asupra acestui cazu! Benimu acumula pasagiulu celu mai pomposu și celu mai delicatu din art. D-lui Hurmuzachi, pasagiu unde autorulu spre da mai multă putere argumentărei sale, se pune însuși pe scenă și declamă cu toată puterea pieptului seu. Noi lolu citămu intocmai „De ce nu voiți să videți și să auziți acelea, ce toată „lumea vede și aude, că nu este candidatură mai națională, mai neapărată, mai nemerită și mai populară, de „cătu candidatura lui Bezede Grigorie Sturdza ? „Au piați auzitu și voi, că apostolii mirei, clerici și „laici, aceeași bărbați, carii în anulu trecutu, au lucratu „cu atăta căldură, curaju și patriotismu, pentru această , și mare causă, au venitu la mine, la mine, Domitoru, să'mi rostească cea mai vie a loru bu juurie și șuulțămire, pentru că m'amu declaratu pentru candidatura Prințului Grigorie Sturdza ?” Ne pare camu pre hazardată netă pompoasă figură oratorică ne pare o pre mare bizuință ca D. Hurmuzachi se vie astăzi a cere se fie crezutu pe cuvîntu! Gau e zutu țeara dîndu elocventele și patrioti- ------ cutăruia ș'au raju rangu militaru, și făcutu indu moșii trebuie trebile și se aibă pentru plăcerile acelu ce că astufeliu sale nu Sturînvestitu particulare, seau la începutu țcucutiază a susține, fără a se de cîturnă de speranțe rizitoare și desfășura sub ochi tabloulu realu alu umanităței. Putemu poi daruu a ne mira descă copilița pu su găsi în stare de a pricepe camu era de defeptuosu caracterulu lui Costică și că tu era de covârșitoriu prin deosebitele eale calități, frateseu Iancu? Cu toate aceste dificultate, de se vide singuri, ascuți dorulu ambiloru amanți, și cându dorulu se aprinde, mintea se stinge. Spre a încredința pre iubitului, spre alu nevoi să creadă în sinceritatea sa, Asena deveni mai îndrăspeștă și împinsă imprudența pănă la aceea că priimi întălniri în chiaru odlei tânărului. Costică și elu, pănă atunci destulu de puținu împrătimitu, să făcu pretențiosu și grabnicu; espresiunea sa deveni elocventă zugrăvinduși amorulu, și ca toate caracterile care au mai multă imaginăciune decătu putere, promisă fericirea fără mai fi de sale, de iubirea de sine, de o imiginăciune frământată și geloasă, întăiu a se încredința tu de a pute da. Eschatu temerile să întrozești beția de așmoru, mă, elu prodigă comflitei jurămintele, sărutările, nii, și scenele furtunoase, turburându'i simțurile și mintea. Lasărmbă, lasămă, fi zice ea, îngrozită și pașitândă subtrăgăndese din brațele cu care o întănțue cu forie. Costică, - Iancu nu te întrezește așăli? .. iute gelosulu, cu amărășune; - sulțărișire SS presiunel terazimi cu încredere pe brațulu lui; asculți cu ai morului nu fugi de elu ca de mine, ca de o seară sălbatică. Se vede că'i tare dulce mierea ve distilă buzele acelui mare filosofu? Dulceața vorbiriloru sale se comunică se vede sărutăriloru sale, de respingi pre ale mele cu îngrozire? Asfeliu, ura de frate îndreștețl pasiunei pentru amantă, și Atunci bieata fetiță, buimăcită, nemânghetă, de a necapabilă presupune exagerare în simțimintele lui Costigă, încă de alu supăra mai încapabilă cu voia sa, se întorcea să'și dee buzele si aprise sub acele care rostiseră nedrepte tâănguiri. Costigă,ăi zice pre tine, credemă, blestămu zica în care au sositu frate-zeu, căndu ceea ce suntămi vorbești de sărutările și amorulu lui? Mă juru că niciodită nu nu s'au eștiu, cătră mine, din margenile celui mai mare respectu; de cerești ilusiuni, ea nu cutezaei sarcasma tău, cumu ăi de față cu tume ași'i seu ea, te iubesc', Ol! Privește-să așai că nu găndești și de ridiculu cele mai noble și nu iubescu și în neființa ta. (Va urma) de câltura- mușcătoare acoperia