Zori Noi, aprilie-iunie 1954 (Anul 7, nr. 1991-2066)

1954-06-10 / nr. 2049

ffe JWBC* !­m-vv ?ZS!TATN (■ In acest număr: SFATUL AGRONOMULUI — Lucrările de întreținere la pătlăge­lele roșii (pag. 2-a). PE TEME DE PARTID — Cu­m muncește comitetul raional de partid Botoșani pentru întărirea legăturilor sale cu masele (pag. 2-a). O comună unde întrecerea patr­iotică nu este sprijinită (pag. 3-a) Dezbaterea planului local la sesiunea sfatului orășenesc Suceava (pag. 3-a), Mesajul de salut al C.C. al P.C.U.S. și al Consiliului de Mi­____________________________________---------------------------------------------------------------------------------------niștri al U.R.S.S. adresat Congresului al XI-lea al Sindicatelor PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­­­ ANUL VIII NR. 2049 JOI 10 IUNIE 1954 4 PAGINI 20 BANI DIN U.R.S.S. (pag. 4-a)._____________________________________ îumiaiiiiinii n a wimi m hhhpi ii mhiii uimim iui «hm.... ^i.urpniiivumnwiiiiHiiiHii vmmnaamg* Pentru securitatea colectivă a popoarelor Europei Popoarele lumii urmăresc cu un interes deosebit, lucrările conferin­ței de la Geneva și cer cu insis­tență, ca problemele cele mai ar­zătoare ale Asiei, sâ fie rezolvate în interesul consolidării păcii ge­nerale, prin lichidarea grabnică a conflictelor din Coreea și Indochi­na și prin asigurarea securității tuturor popoarelor Asiei. In același timp însă, popoarele din lumea întreagă, și în primul rînd popoarele din Europa, nu ne­glijează faptul că problema con­solidării păcii generale, depinde în cea mai mare măsură, de crea­rea unui sistem eficace de securi­tate colectivă în Europa. După cum se știe, la conferința miniștrilor afacerilor externe ai U. R. S. S., S. U. A.,­­Marii Britanii și Franței, de la Berlin, delegația Uniunii So­vietice a propus încheierea u­­nui­­ tratat general european cu privire la securitatea colectivă în Europa. Tratatul general european prevede că toate țările din Eu­ropa, indiferent de orînduirea lor socială, pot participa­­ cu drepturi egale, la acest tratat. Esența aces­tui tratat constă în faptul că toți participanții la tratat sînt obligați să renunțe la politica forței în re­lațiile internaționale, să se consul­te în cazul apariției unei amenin­țări de agresiune și să acorde aju­tor prin toate mijloacele, inclu­siv prin forța armată, acelui stat care ar fi atacat. Tratatul general european cu privire la securitatea colectivă in Europa deschide mari perspective pentru consolidarea păcii în Euro­pa și în întreaga lume Restabilind încrederea între toate țările din Europa, acest tratat ar duce la în­cetarea cursei înarmărilor și la strîngerea legăturilor economice și culturale între țările din vestul și estul Europei. Totodată, tratatul general european ar crea condiții favorabile rezolvării pașnice a problemei germane prin apropie­rea celor două părți ale Germaniei. Așa de pildă, tratatul prevede că atît R. D. Germană cît și Repu­blica Federală Germană pot fi părți cu drepturi egale ale acestui tratat, încă înainte de unificarea lor. Mai mult, ele fiind părți ale acestui tratat, nu vor putea fi a­­trase în grupări militare agresive. Propunerile Uniunii Sovietice, cu privire la asigurarea securității­ co­lective în Europa sunt sprijinite cu căldură de toate popoarele Euro­pei. Cu toate acestea, puterile occi­dentale sub presiunea cercurilor a­­gresive din S.U.A., au opus justelor propuneri sovietice, planurile lor agresive, care tind la menținerea scindării Europei în blocuri ostile, la permanentizarea scindării Ger­maniei și la accentuarea încordării în relațiile internaționale. Potrivit acestor planuri, securitatea țărilor din vestul Europei nu ar fi, chipu­rile, realizabilă, decît prin așa zi­sa „comunitate defensivă europea­nă“. In realitate însă, „C.D.E.“ sub a cărei paravan este refăcut Wehr, machtul revanșard german, repre­zintă în prezent, principalul peri­col pentru securitatea Europei. Spre deosebire de „C.D.E.“ care este o grupare militară agresivă a unor state vest-europene, îndrep­tată împotriva altor state din Eu­ropa și care urmărește menținerea scindării Europei în blocuri opuse, în scopul dezlănțuirii unui nou război, tratatul general european, este menit să creieze un adevărat sistem de securitate colectivă, în scopul asigurării unei păci trainice și a unei securități reale în Euro­pa. In nota sa din 31 martie a. c., adresată guvernelor Franței, An­gliei și S.U.A., guvernul Uniunii Sovietice a înlăturat fondul tuturor obiecțiilor aduse propunerilor sovietice de reprezentanții puteri­lor occidentale la conferința de te­renim­. In această notă, guvernul sovietic declară că nu vede nici o piedică în calea participării S.U.A. la tratatul general european. De asemeni, guvernul sovietic se de­clară gata să examineze problema participării Uniunii Sovietice în anumite condiții — de pactul At­lanticului de nord, pentru transfor­marea caracterului agresiv al a­­cestui pact într-un pact cu adevă­rat defensiv. Dar, puterile occidentale au res­pins și aceste propuneri. Ele s-au situat de data aceasta pe poziția respingerii, chiar a ideii unui pact de securitate cu Uniunea Sovietică, pretinzînd în notele lor de răspuns adresate guvernului sovietic — că un asemenea pact ar submina O.N.U., ba mai mult, că un ase­menea pact încheiat între state „care nu gîndesc la fel“, le-ar sub­mina propria lor securitate. Asemenea argumentări nu pot fi admise de nici­un om cu judecată. Se înșeală profund cercurile a­­gresive din S.U.A. și sateliții lor, cînd își închipuie că marea ideie a securității colective, propusă Uniunea Sovietică, poate fi însă­de­turată printr-o simplă respingere înscrisă în declarații sau note di­plomatice. Marea ideie a timpului nostru, ideia­ securității colective, se bucu­ră de simpatia tuturor popoarelor Europei, pentru că ea exprimă cele mai profunde aspirații spre întări­rea păcii și securității generale. Poporul nostru sprijină cu căl­dură politica de pace a Uniunii Sovietice și este hotărît să lupte alături de toate popoarele pentru asigurarea păcii și securității în Europa și în întreaga lume. PE ÎNTINSUL REGIUNII NOASTRE Brigada de tineret Cele două brigăzi de tineret de la sectorul de tricotaje, „Republi­ca­” din Botoșani, se întrec una pe alta pentru al cîș­tiga steagul roșu de producție pe fabrică. In luna mai, întrecerea pe fa­brică a fost cîștigată de brigada condusă de fruntașa în întrecerea socialistă, Didina Dediu. Munci­toarele din această brigadă au dat peste plan­ 1.040 perechi ciorapi de calitate superioară. Succesul brigăzii se datorește faptului că tinerele și harnicile muncitoare care lucrează în cadrul acesteia, sunt educate în spiritul socialist față de muncă de către­­ organizația U.T.M., iar Didina De­diu, șefa brigăzii este un model de disciplină în muncă, știe cum să-și a cîștigat întrecerea organizeze munca­, depășește zilnic norma de lucru cu 50—­60 la sută. Și brigada „8 Martie“ nu a ră­mas cu mult în urmă. Luna tre­cută vrednicile muncitoare care lucrează în brigadă au întrecut planul cu 898 perechi ciorapi. Frun­tașa în întrecerea socialistă, Elena Dăscăluț, este prima din brigadă. Ea depășește zilnic norma cu­ 40-50 la sută, iar fruntașele în produc­ție, Dora Adamistrăcesc, Elena So­­tir, Aurelia Crețanu, urmîndu-i în­demnul, au depășit de asemenea planul pe luna mai cu 30 la sută. întrecerea socialistă continuă cu și mai mult avînt, acum în în­­tîmpînarea zilei de 23 August. LUCREȚIA CAZACIUC corespondentă ----------------o----------------­ La fabrica de marmeladă din Fălticeni . In­tre­cerea asoci­alistă a cup­râns majoritatea muncitorilor de la fa­brica de marmelada din Fălti­ceni. In luna mai muncitorii de aici au reușit să întreacă planul de producție la marmeladă cu 5 te sută. Lucrătorii din sectorul mecanic duc o luptă intensă pentru rea­lizarea de economii, pentru o bună întreținere a utilajului. Luna tre­­­cută ei au realizat economii, la combustibil, în valoare de 600 lei. Schimbul , condus de șefa de fabricație Livia Plesnicul, a cîș­­tigat întrecerea. Muncitoare ca Aneta Batea, Maria Albu, Ana Chiriac, care lucrează la cazanele fierbătoare au întrecut cu mult normele de lucru. Meca­nicii Ioan Mazorek, Dumitru Si­­mionescu, și fochistul Constantin Baitea s-au distins în muncă pen­tru buna îngrijire a utilajului, pentru realizarea de economii. Intense pregătiri se fac acum pentru asigurarea fabricii cu ma­terie primă necesară pentru a­­nul viitor. Agentul horticol Va­sile Greșanu, a depășit planul de contractări de fructe cu producăto­rii cu 10 la sută. Din timp a început repararea și pregătirea butoaielor necesare pentru pulparea fructelor. In luna mai dogarul Gh. Țibulcă a între­cut prevederile planului cu 75 la sută. Sub îndrumarea organizației de partid, muncitorii și tehnicienii de la această fabrică sunt hotărîți să obțină noi realizări în produc­ție în cinstea zilei de 23 August. S BUIUM corespondent ■-------------------------------------1000' O noua inovație Muncitorii­­ și tehnicienii de la I.F.I.S. Pojorîta se pot mîndri cu inovatorii lor. In cursul acestui an datorită rodnicei activități des­fășurate de colectivul cabinetului tehnic și muncii duse de organi­zațiile de partid și sindicale s-a trezit interesul muncitorilor și teh­nicienilor pentru a veni cu propu­neri de inovații. In ultimul timp tov. Schefall Emil mecanic șef de la fabrica de cherestea Breaza I.F.I.L. Pojorîta, a confecționat un dispozitiv de si­guranță la circular care aduce o contribuție de seamă la îmbunătă­țirea protecției muncii și tehnica securității. Strădania depusă de tov. Sehe­* fel Emil a fost apreciată de co­­lecti­vul comisiei de inovații și re­compensat cu suma de 600 lei. C­­ONȚANU, corespondent ----------------­ LA CLUB Muncitorii întreprinderilor „21 Decembrie“ și I.L.L. Rădăuți, ai organizației economice „6 Martie" și altele, folosesc cu chibzuință timpul lor liber la clubul munci­toresc „21 Decembrie“, de curînd renovat. Biblioteca clubului, care numără peste 3.000 volume, corul, echipa de dansuri, orchestra și fanfara clubului în care activează peste 120 persoane, prilejuiesc ce­tățenilor multe clipe de desfătare. Nu demult ansamblul de cân­tece și dansuri al clubului a pre­zentat to sala cinematografului „7 Noembrie“ din localitate, un concert intitulat „Conciertul pri­măverii“, cuprinzînd un bogat re­­­pertoriu format din cîntece, dan­suri, duete bine executate, aprecia­te mult de publicul spectator. O. CRAMARCIUC, coresp. Lucrările de întreținere . Considerînd că plivitul semănă­turilor păioase cît și executarea prașilelor la culturile prășitoare de timp și ori de cite ori este nevoie are un rol hotărîtor în obținerea unei recolte sporite la hectar, ță­ranii muncitori din comuna Bivol, raionul Darabani au prășit pînă zilele trecute 475 ha. porumb, 400 ha, floarea soarelui precum și alte culturi, și au plivit de buruieni în­semnate suprafețe de grîu, orz, etc. Țăranii muncitori D. Horodincu, Cojocaru, M. Amarandei și alții sînt fruntași în lucrările de întreținere a culturilor. Cu toate succesele obținute pînă acum în ce privește lucrările de întreținere a culturilor, în comuna Bivol, trebuie spus însă că nu e­­xistă o continuă preocupare din partea sfatului popular comunal pentru ca plivitul și prășitul să se desfășoare și mai intens. Intr-o mică măsură au fost folosiți de­putații în munca de mobilizare a comuna­tivor maselor de țărani muncitori la e­­fectuarea lucrărilor de întreținere a culturilor, apoi nici organizații­le de masă n-au dat în perioada această Contribuția așteptată, etc. Comitetul executiv al sfatului popular comunal ci organizația de partid au datoria de a mobiliza toate forțele pentru efectuarea pri­vitului și prășitului culturilor la­ timp și ori de cîte ori este nevoie. VASILE M. CIOPEC corespondent p. culturilor în autoimpunere în raionul Darabani Noi școli din Nu demult a fost terminată con­struirea localului școlii din satul Teioasa, comuna Darabani. Ridi­cată din contribuția țăranilor muncitori prin autoimpunere, școa­la este dotată cu mobilier nou și material didactic corespunzător. P­entru a grăbi construirea șco­lii, locuitorii satului Teioasa au prestat multe zile muncă de folos obștesc ajutînd în special, la tran­sportul materialelor necesare. La festi­itatea inaugurării loca­lului au participat majoritatea ță­ranilor muncitori din sat, elevi­ și delegați ai organelor raionale de partid și de stat. La inaugurarea școlii a vorbit și țăranul muncitor Ion Barbacaru care a spus printre altele: „de cînd mă țin cu minte, de cînd e satul ista, apoi așa școală n-am avut. Se vede că lucrurile s-au schimbat la noi și că partidul nostru drag luptă pentru >a nu creia nouă oa­menilor muncii o viață cît mai bună“. •k In comuna Suharău, noul local de școală (pentru ciclul II) este în curs de construcție. Prin mun­ca de folos obștesc a locuitorilor din comună, s-a asigurat pînă-n prezent tot materialul necesar lu­crărilor. Pe șantier s-au improvi­zat cuptoare de ars cărămizi, unde lucrează prin rotație numeroși ță­rani muncitori din comună. In această acțiune s-au eviden­țiat tov. Dumitru Maftei, președin­tele comitetului de cetățeni, Chi­­rică Mardare, Gr. Corjăuțeanu, Dumitru Pricop, Ion Dron, C. Florescu, M. Chelaru și alții.

Next