Zori Noi, octombrie 1957 (Anul 10, nr. 3061-3086)
1957-10-01 / nr. 3061
Pag. 2 a gggg ÎNSEMNĂRI . Un atelier cu muncitori fruntași Ajungînd la Siret pe la orele 7 dimineața, am luat o gustare la unul din localurile orașului. Un tinăr roșcovan, de statură potrivită, îmbrăcat într-un halat curățel mă servește cu mezeluri. Un salam bine lucrat și gustos, asemănător celui rusesc. La plecare, răspunzind întrebării mele — ospătarul mi-a spus că mi s-a servit salam italian fabricat în atelierul întreprinderii „6 Martie”" din Rădăuți. Am luat-o spre atelierul de mezeluri din Siret, al acestei întreprinderi. Aici, mezelarii îmbrăcați în halate albe lucrau de zor la desolarea cărnii. Atelierul nu-i mare. Este deservit doar de 9 muncitori, dar harnici. Nu a existat lună în acest an în care ei să nu-și depășească sarcinile de plan. Și după cum am aflat de la responsabilul atelierului, aici se produc 27 sortimente preparate de carne. Prin strădania depusă de mezelari, în frunte cu brigadierul Salahub Grigore, în acest an colectivul atelierului a produs peste plan circa 4.500 kg. preparate de carne. Cerîndu-i să-mi dea numele cîtorva mezelari fruntași, care dau produse de calitate, responsabilul atelierului a rămas cam încurcat. Apoi mi-a spus: — Toți sînt fruntași. Aș putea doar să menționez între ei numele mecanicului Calinciuc Ioan care muncește foarte mult pentru asigurarea forței motrice necesară punerii în mișcare a celor cîtorva mașini ale atelierului. S. DORU Căminul cultural din satul Colacul Nu va trece mult timp și locuitorii satului Colacul din comuna Fundul Moldovei se vor bucura de o nouă realizare.Este vorba de impunătoarea și moderna clădire a căminului cultural, construită prin autoimpunere și cu ajutorul sfatului regional, clădire ce va fi dată arțial în folosință în cinstea ziei de 7 Noiembrie. Urmînd exemplul comuniștilor Poenaru Gh., Roată Porfir, Horuță Toaderi, Șuiu Aurel și alții, cetățenii Popovici Nicosiac, Roată Irina, Popovici Aglaia și alții sprijină nu multă dragoste construcția noului edificiu de cultură. Redacția ziarului „ZORI NOI" primește spre publicare de la întreprinderi, instituții, organizații cooperatiste diferite reclame și anunțuri de mică publicitate, oferte de serviciu etc. Informații suplimentare se pot obține la administrația ziarului.I O gazetă de perete... cu numele Apropiindu-te de gazeta de perete „Cultura" a organizației de bază și a sfatului popular orășenesc Siret, nu te gindești, firește, nici o secundă că ai putea sconta dezamăgirea. Nu. E vorba doar de gazeta de perete a unui sfat popular orășenesc! Și, cum o gazetă de perete oglindește viața colectivului de muncă căruia îi aparține, te apropii să citești, să afli noutăți... Te apropii și citești titlul unui articol „Cum întâmpină salariații întreprinderii de gospodărire orășenească Siret, ziua de 23 August". Rămîi nedumerit și citești într-o altă coloană a gazetei: „Salariații sfatului popular al orașului Siret întîmpină ziua de 23 August cu noi succese în muncă". Indignarea ia locul nedumeririi. (De dinainte de 23 August și pînă acum, a curs multă apă pe. . . Siret!) Campania agricolă de toamnă, sarcini multe, realizări însemnate . . . Gazeta de perete însă doarme, doarme liniștită. Dar iată că ea mai are și o a treia coloană . . . albă insă, de un alb imaculat! . . . In partea dreaptă a gazetei citești: „Colectivul de redacție: Cost Mihai, Caliniuc Vasile, Clepac Mihai, Sireteanu Cornelia“. Citești, pleci și te gindești, dacă harnicii colectiviști Ruși-Mănăstioara ar vedea din această gazetă de perete ar exclama: „Vai, ce „frumos" exemplu ne dau tovarășii de la „oraș!“. . . . Afli apoi că nici gazeta de stradă „Urzica" a orașului n-are o soartă mai bună. Ea stăi de un caz de vreme in curtea sfatului popular orășenesc, nevăzută și, de bună seamă, nedtită de nimeni pentru că . , s n-ai ce citi. Membrii A. V. S. A. P. în pragul unui nou an de pregătire Sub conducerea organizațiilor de partid, organizațiile A.V.S.A.P. din raionul Suceava își intensifică activitatea în vederea deschiderii noului an de învățămînt. In anul care a trecut comitetul organizatoric A.P. a obținut o serie de A.V.S. realizări în activitatea de propagandă și agitație, de pregătire generală de specialitate și sportivo-aplicativă a membrilor asociației. Ca urmare a acestor realizări sarcina privind formarea specialiștilor a fost depășită. Numeroase organizații ca cele din Pătrăuți, Ipotești, S.M.T. Salcea, G.A.S. Ițcani, Mihoveni și Mitocul Dragomirnei și-au îmbunătățit simțitor munca, iar organizațiile A.V.S.A.P. din Dumbrăveni, Siminicea și Liteni desfășoară o frumoasă activitate devenind fruntașe pe raion. Mai sunt organizații AVSAP cum ar fi bunăoară cele din Prelipca, Poeni, Mitocaș, Sălăgeni, Varatic, Plavalari, Ruși, Mănăstioara care nu folosesc toate mijloacele pentru popularizarea asociației din care cauză numărul de membri este încă mic. In vederea deschiderii noului an de pregătire, comitetul organizatoric A.V.S.A.P. a luat o serie de măsuri în scopul înlăturării lipsurilor care au existat în cursul anului trecut. Dm noul an de pregătire munca de propagandă și agitație își va îndrepta eforturile spre intensificarea educației patriotice a membrilor A.V.S.A.P. și creșterea numărului de conducători auto-tmoto, tractoriști, telefoniști centraliști, telegrafiști morsiști etc. De asemenea, se va pune un accent deosebit pe cea sportivo-aplicativă, în pregătispecial la disciplinele de tir și moto cu caracter aplicativ. S-au creat condiții pentru ca în raion să ia ființă două echipe de tir sportiv. C. LAZAROVICI Instructor al comitetului organizatoric A.V.S.A.P. ,raionul Suceava ihi i ni Liiji.l N ° 1 Recoltează cartofi Nenumărate familii de țărani muncitori din raionul Gura Humorului se îndeletnicesc în aceste zile cu recoltatul cartofilor de soiul bănățean sau Mittelfrüh. Și în toamna anului 1957, recolta de cartofi se dovedește deosebit de bură, obținîndu-se în medie cîte 16—17.090 kg. cartofi la hectar. O urmare firească este și sporirea numărului de contracte și achiziții de încheiate cu statul. .Pînă cartofi în ziua de 25 septembrie Ageracoop Gura Humorului a contractat cu țăranii muncitori din comunele Ilișești, Cajvama și Botoșana aproximativ 1.267 tone de cartofi din noua recoltă, * 12 * * * 6 Filmele sâptămînii JLe eÜEnematografele din regiunea Suceava vor rata următoarele filme: „Unirea“ Rădăuți: 30 septembrie — 6 octombrie „Popescu 10 în control“; „7 Noiembrie“ Rădăuți: 1 — 6 octombrie „Romeo și Julieta“ ; „Maxim Gorki" Câmpulung: 1—6 octombrie „Parada lui Chariot“ ; „23 August“ Câmpulung: 30 septembrie — 3 octombrie „Inima cîntă“, 4 — 6 octombrie „Ultima întâlnire“, „30 Decembrie" Botoșani: dimineața vor rula filmele: octombrie — „Pămîntul va întflori“, 2—3 octombrie — „Feroviarul“, 4 — 6 Octombrie»" „Dacă toți tinerii din lume" . 1 — 6 octombrie — „Cîndva la Paris“; „7 Noiembrie“ Botoșani: 30 septembrie — 6 octombrie „Till Buhoglindă“; „V. Roadă" Burdujeni: 30 septembrie — 2 octombrie „Fantomele părăsesc piscurile, 3 — 6 octombrie „Frumoasele nopții“; „Popular Suceava" : 30 septembrie — 2 octombrie „Podhale în flăcări“, 3— 6 octombrie „Vultur 101“; „Octombrie Roșu" Darabani: 30 septembrie — 2 octombrie „Aventura la Marienstadt“, 3 — 6 octombrie „Prințesa Mary“ j ■"Maxim Gorki" Siret: 30 septembrie — 2 octombrie „Capete de cîini“, 3 — 6 octombrie „Prea târziu" , „7 Noiembrie* Vama: 30 septembrie — 2 octombrie „La marginea orașului“, 3 — 6 octombrie „Frumoasele nopții“, „Doina“ Voice, Daimei: 30 septembrie — 2 octombrie „Cadrilul“, 3 — 6 octombrie „Odată în „30 Decembrie“ Dorohoi: viață“, 30 septembrie — 2 octombrie „Garnizoana nemuritoare“, 3 — 8 octombrie „Rîsete în paradis“ „Popular" Fălticeni: 30 septembrie — 2 octombrie „Nora“, 3— 6 octombrie „într-un magazin universal“ ; „Luminat‘ Gura Humorului: 30 septembrie — 2 octombrie „Ultima întâlnire", 8 — 6 octombrie „Al 41-lea". UN CLIȘEU: O scenă din filmul „Intr-un magazin universal" (Cinema „Popular" Fălticeni — 3 — 6 octombrie). S23S2*255S«5W POTISAlategoria 15 O surprinzătoare, dar strălucită victorie a echipei sucevene Cîți care s-au așteptat la o asemenea surpriză! In minutele 26 și 32 ale primei reprize Haimovici și Tarlețchi au pecetluit prin golurile înscrise prima victorie din acest campionat a echipei sucevene, victorie cu atât mai prețioasă cu cît ea a fost obținută pe terenul propriu al uneia din cele mai bune și cele mai în formă echipe din seria II-a a categoriei B — Dinamo Bârlad. Rezultatul In sine nu confttma altceva decit vădita ascendența de forma și pregătire a echipei sucevene bineînțeles aportul adus de noștul său antrenor Czințer (ceea ce s-a remarcat de altfel și la întîlnirea cu ceferiștii bucureșten). Jocul începe lent, cu scurte faze de dominare din partea ambelor echipe. Se remarcă în social atitudinea exagerată de încredere cu care au intrat pe teren dinamoviștii bîrlădeni. Sucevenii sezisează situația, joaca cu must elan, combină frumos și încep să domine teritorial. In minutul 26 Tache scapă de urmăritorii săi și trimite pe jos o pasa scurtă lui Kamovîci. Acesta o reia puternic și trimite mingea în colțul sting al porții IntefAacise (Dinamo) După numai 6 minute portarul bîrlădean, mascat tot de Hahr, ovid nu poate reține „bomba“ lui Tarlețchi expediată dintr-o lovitura liberă de la 30 m. După dușul rece primit, echipa dinamovistă începe să joace mai legat, dar atacurile înaintașilor sînt neutralizate la timp de apărarea oaspeților în care a excelat stoperul Ștefan. In repriza il-a localnicii atacă cu insistență. Irn minutul 51 Pantici înscrie primul gol pentru echipa sa. Gazdele joacă nervos încercînd să obțină cel puțin egalarea, dar apărarea echipei sucevene este la post. Datorită nervozității cu care se joacă, în minutul 56 Tarlețchi este eliminat pe nedrept de pe teren, urmat în minutul 87 de TalveSeu de la Dinamo. Pînă la sfîrșit bîrlădenii, care practică un joc dur și periculos, nu mai pot reduce handicapul, scorul răminînd 2—1 (2— 0), în favoarea echipei Progresul. Arbitrajul tov. Ștefan Constantinescu (București) s-a dovedit părtinitor și defectuos. Prin această victorie echipa suceveana a cedat în fine „lanterna roșie“ situindu se pe lccui 11 ai clasamentului. Victoria obținută la Bîrlad nu trebuie să-i autoliniștească pe suceveni, ci din contra, analizînd lipsurile ce se semnalează și luptând pentru eliminarea lor ei vor putea obține rezultate din ce în ce mai bune. Alte rezultate CATEGORIA B: Progresul Pocșani — Energia Fălticeni 2—0. CATEGORIA C: Locomotiva Tg. Ocna — Flamura Roșie Botoșani 4—1. CAMPIONATUL REGIONAL: Recolta Frasin — Recolta Șiret 3—I, Energia Varii a — VécbTra Albești 1—2, Locomotiva Ițcani — Recolta Vatra Dornei 2—4. Voința Vatra Dornei — îț scoîtî Rădăuți 4—2. Energia Moldovița — Ocomotivă dinîpulung 0—3 Progresul Botoșani — Dinamo Botoșani 2—4. CAMPIONATUL REPUBLICAN JUNIORI: Progresul Suceava—Locomotiva ISșiîT^g, Energia Fălticeni — Locomotiva Pașcani 5—3, Flamura Roșie Botoșani — Știința Iași 0—2 La I. F. E. T. Falcan este scăzută, iar prețul de cost ridicat Pe tov. Ion Chinezu, directorul I.F.E.T.-ului Falcău, nu l-am găsit la întreprindere, deoarece era plecat în concediu, și de aceea relațiile asupra feului cum se realizează sarcina de creștere a productivității muncii și de reducere a prețului de cost în cadrul întreprinderii le-am primit idela tov. Ion Ruscior, inginerul Șef al întreprinderii. Am răsfoit mai întîi datele centralizate ce mi-au fost puse la dispoziție și am constatat cu o oarecare uimire că pe trimestrul jul a.c. sarcina de creștere a productivității muncii a fost realizată abia în procent de 94 la sută, în luna iulie, în propoMe de 99 la sută, iar în luna august numai în procent de 91 la suta. tov. La întrebările puse de mine Ruseler susținea că această situație s-ar datora retragerii din exploatare a parchetelor cu tăieri principale și dării în tăiere a unor parchete cu produse accidentale, care necesită un volum mare de lucru. De fapt, chiar și o sumară analiză a situației te duce la concluzia că aici nu este vorba numai de cauze așa zise obiective Se știe că procentul de realizare a indicelui de productivitate a muncii este implicit legat de felul în care este realizat planul producției globale. Cu cît producția globală este realizată în procent mai mare, cu atât cheltuieli aferente pe unitate de produs sunt mai mici. Or, de vreme ce în luna august planul producției globale a fost realizat numai în procent de 63 la sută, este explicabil de ce probabil de creștere a productivității muncii în această lună a atins abia proporția de 91 la sută. Nerealizarea planului producției globale a avut repercusiuni negative asupra activității întregii întreprinderi, a păgubit statul cu peste 8.600 m.c. material lemnos, cantitate ce nu a fost livrata iin termen beneficiarilor respectivi. O altă cauză care a influiențat în mod negativ realizarea acestui indice de plan a fost aceea că nu s-a urmărit obținerea unor sortimente superioare din lemnul trecut în exploatare. Deși au existat posibilități în numeroase parchete să se sorteze lemnul pentru a se obține cantități însemnate de lemn de rezonanță sau claviatură în fabrici, acest lucru nu s-a făcut din cauză că atât conducerea I.F.E.T.-ului cît și tehnicienii au manifestat dezinteres în această direcție. O creștea a productivității muncii și o însemnată reducere a prețului de cost s-ar fi putut realiza și dacă tehnicienii I.F.E.T.-ului ar fi urmărit atent felul cum se face sortarea materialului lemnos și ce cantități anume sînt expediate spre depozitele finale. Dar la I.F.E.T. Farcău s-a constatat că pînă nu de mult în depozitele finale soseau însemnate cantități de lemne care nu erau bune pentru gatere dar transformate puteau fi folosite pentru foc. Acest lemn suportând cheltuieli de manipulare ca și pentru lemn de lucru, desigur ridica sumele cheltuite. Nu se poate spune că atât conducătorii întreprinderii cît și majoritatea tehnicienilor nu recunosc însemnătatea muncii în brigăzi complexe și eficiența lor economică la unitățile unde ele își desfășoară activitatea. Cercetând însă situația din ultimele luni ale anului am rămas uimiți de constatarea făcută. In această perioadă la I.F.E.T.-ul Falcău nu a funcționat nici o brigadă complexă și aceasta datorită faptului, după cum susțin factorii de răspundere, că „nu au existat condițiile necesare“. Aceste „scuze“ nu rămîn în picioare atâta timp cît I.F.E.T.-ul a exploatat în cursul anului și parchete cu tăieri rase, parchete, unde dacă s-ar fi desfășurat o muncă politică susținută și s-ar fi explicat muncitorilor forestieri restul acestor brigăzi, avantajele atît pentru întreprindere cît și pentru cei care intră în componența lor, desigur că s-ar fi putut constitui un număr corespunzător de brigăzi complexe. Faptul că nu s-au constituit brigăzi complexe și comitetul de întreprindere (președinte tov. Ion Gh. Lungu) nu s-a ocupat de organizarea și desfășurarea întrecerii socialiste, a dus la situația actuală. O productivitate atît de scăzută și un preț de cost atît de ridicat este cauzat și de faptul că abea în ultima vreme, și numai după ce s-a văzut obligată, conducerea I.F.E.T.-ului a trecut la curățarea parchetelor respective. Aceasta a avut drept rezultat cheltuirea unor fonduri din producție într-o perioadă scurtă, în loc ca aceste cheltuieli să se fi eșalonat pe o perioadă mult mai lungă. Sume importante de bani care au întrecut cu mult prevederile s-au cheltuit pentru întreținerea construcțiilor pasagere, pentru executarea unui volum prea mare de lucrări auxiliare și curățiri de parchete. Activitatea nesatisfăcătoare a întreprinderii în ceea ce privește creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost este influențată direct și de felul cum sînt folosite mijloacele proprii de transport. Se laudă conducătorii acestei întreprinderi cu faptul că pînă acum, de la începutul anului, cu atelajele proprii s-au realizat peste plan 37.000 tone/km. Acest lucru este adevărat. Insă este tot atît de adevărat că aceste zone/km peste plan sunt realizate de unele atelaje care sunt suprasolicitate în timp ce altele stau, fie din lipsă de vizitii, fie din cauză că vitele sunt accidentate sau sunt în refacere, fie că în parcul activ sînt menținute un număr de vite inapte. Numai în ziua de 13 septembrie a.c. ia coloana Cununa au stat în grajd din aceste motive 6 cai și 17 boi. De multă vreme s-au transmis I.F.E.T.ului Instrucțiuni cu privire la scoaterea din parcul activ a animalelor inapte pentru transport. Iar despre acest lucru s-a discutat în diferite împrejurări, și cu toate acestea și azi în parcul activ sînt menținuți 20 boi și cîteva perechi de cai care consumă furaje fără însă să participe la realizarea planului de transport. Folosirea nerațională a parcului propriu de atelaje are ca efect negativ angajarea unui număr prea mare de atelaje particulare ce încasează sume ce întrec cu mult fondurile planificate și scumpesc transportul. Această situație este oglindită în cele cîteva cifre comparative de mai jos: în luna aprilie, de pildă, costul transportului a fost mai ridicat per metru cub cu 0,30 lei la atelajele pro iprii și cu 10,53 lei la atelajele particulare , în iunie cu 1,47 lei la atelajele proprii, iar în luna iulie costul transportului cu atelajele proprii a fost depășit per metru cub cu 2,19 lei. Cîte nu s-ar mai putea scrie despre activitatea nesatisfăcătoare de la I.F.E.T.-ui Falcău 1 S-ar putea scrie, de pildă, că penalizările plătite în ultima vreme pentru locații de vagoane și 1 dobînzi pentru nerestituirea crejditelor au ajuns la suma de 138.000 lei; că fondul de salarii a fost depășit cu 258.000 lei; că cheltuielile generale pe secții au întrecut fondurile alocate cu 294.000 lei, iar cheltuielile generale pe întreprindere au fost mai mari decît cele planificate cu 32.000 lei. Concluzia însă care trebuie trasă din această activitate neglijentă și de multe ori lipsită de simțul răspunderii este că prețul de cost în luna iulie a înregistrat o depășire de 15,24 la sută, iar de la începutul anului, prețul de cost în loc să înregistreze un minus de 1,67 la sută, înregistrează un plus de 889 la sută. Orice comentariu este inutil, deoarece cifrele sînt atît de grăitoare încît credem că în ultima instanță vor determina comitetul raional de partid Rădăuți cît și Direcția silvică Suceava să analizeze situația I.F.E.T.-ului Falcău și să ia măsurile cerute pentru ca în scurt timp această întreprindere, care s-a situat de multe ori în rîndurile întreprinderilor fruntașe din regiune, să pășească pe drumul cel bun al realizării sarcinii de plan la toți indicii, MQQDm I m**m Nr. 3061 W«Mgm Categoria C „Profesul“ Dorhhoi „Progres“ Rădăuți 0-1 (0-1) Jucătorii echipei „Progresul“ din Dorohoi au fost învinși pe teren propriu de către colegii lor de asociație din Rădăuți. Din primele minute de joc rădăițenii atacă dezlănțuit, deși cumpănind întreaga echipă a lorcalnicilor, fapt ce a permis cal în minutul 10, după un fault comis de Gohn (Dorohoi), Chirrilă I — Rădăuți să transaforme lovitura în gol. Oaspeții continuă să atace, însă de acumacțiunile lor sunt stăvilite de linia de apărare a dorohoienilor, care și-au revenit. Primul mitan ia sfîrșit cu scorul de 1-0, pentru „Progresul“ Rădăuți. La reluare, localnicii intră deciși să modifice scorul în favoarea lor. După 25 de minute, portarul rădăuțean Cristache este pus la încercare, dar cu toate acestea localnicii nu reușesc să fructifice, datorită ineficacității înaintării — veche lacună a acestui compartiment. Se practică apoi un joc de uzzură, din partea oaspeților în special, care reușesc să mențintă scorul și să obțină prin d a ceasta două puncte prețioase. A arbitrat competent și autoritar tov. Popa din Iași. In deschidere, juniorii dorohoienii i-au învins pe cei din Răi clădiți cu scorul de 2—1—T Coresp. I. HAIMOVICI și M. GRISARU * note BE SPECTATOR vtsrtrsrtpm tre Tristra Duminică, pe stadionul „23 Rugut” din București După zile ploioase și reci, apariția unui cer albastru de cleștar a umplut de bucurie Inimile celor peste 100.000 de spectatori din toate colțurile țării veniți să asiste la intilnirea internațională de fotbal dintre reprezentativele R. P. Romane și R. P. F. Iugoslavia care s-a desfășurat în cadrul preliminariilor campionatului mondial de fotbal, încă de la orele 8 dimineața la intrările stadionului se afla o mulțime imensă de oameni, iar în jurul orei 12, în tribune și în peluze nu se mai găsea nici un loc. La arde 13:30 pe teren își fac apariția echipele de juniori ale celor două țări. Fanfara intonează imnurile de stat ale R. P. R. și R. P. F. Iugoslavia. Meciul începe și chiar din primele minute juniorii noștri pun stăpinire pe joc demonstrînd net superioritatea lor față de echipa adversă. In minutul 20, Mateianu, deschis de către un coechipier trage imparabil și deschide scorul. E 1—0 pentru R.P.R. După 16 minute, Renie face o spectaculoasă cursă, driblează trei jucători adverși și trage fulgerător. Tabela de marcaj indică 2—0 în favoarea noastră, iar după alte 14 minute Dumitrescu, în urma unei combinații dintre Mateianu, Raab și Renie înscrie în colțul stingurcînd scorul la 3—0 pentru Romînia. Repriza II-a începe cu aceeași notă de dominare echipei noastre. In urma unei îmvălmășeli la poartă se produce un fault și arbitrul acordă 11 metri in favoarea jucătorilor iugoslavi care este transformat. Atacul jucătorilor iugoslavi lipsit de acțiune crează posibilitatea ca înaintarea noastră să pornească vertiginos la atac, iar combinațiile create s-au soldat cu încă două goluri marcate de Ivansuc în minutul 25 și Raab in minutul 31. Juniorii iugoslavi obțin încă un 11 metri, dar fara rezultat pentru că portarul nostru Szilagy a plonjat și a reținut. După terminarea intîlnirii juniorilor, , privirile tuturor celor prezenți din tribune erau îndreptate spre tunelul, din care peste cîteva clipe, urmau să apară echipele reprezentătire ale României și Iugoslaviei. Arbitrul Frantz Grill (Anat siria) dă semnalul începerii Jucătorii iugoslavi trec la atac și încearcă din diferite unghiuri poarta lui Voinescu.Arbazele se succed de la o poartă la alta fără nici un rezultat. Repriza I-a se caracterizează printr-un joc moan cu schimburi de pase fără a vreo modificare în tabela de a marcaj. Jucătorii Ene II și Andighel prestează un joc greoi, nereușind să se descurce în acțiunile create de Petschowski, Ozon etc. Repriza II-a începe cu o notă de dominare din partea a echipei adverse care se soldează cu golul înscris de Mwjki. Echipa noastră trece la% contraatac și pune pe joc, insistînd prin stăpinire„ toate] forțele să egaleze. La o învălmășeală, Petschowski introduce mingea in plasă, spre surprinderea lui Beara. Arbitrul Grill n-a acordat gol Iul înscris. Totuși echipa noaostră nu s-a descurajat, ci a început să atace mai puternic, cu toți oamenii. Timp de 35 de minute, echipa noastră a jucat numai în terenul pechipei adverse și iată că In urma unei combinații dintre Călinoiu, Petschowski și Cozon, Eric I aduce egalarea, intrînd cu tot cu baton în poarta lui Beara, printr-un splendid șut tras de la 2 metri. Rezultat final: 1—1. L. DUMBRAVA SLSLSJU Turneul republican de clasificare la tenis de cîmp In zilele de 26, 27, 28, 29 septembrie pe terenul de tenis din parcul sportiv din Rădăuți a avut loc turneul de clasificare la tenis de cîmp cu participarea maiștrilor sportului Gheorghe Viziru, Marin Viziru, Gheorghe Cobruc și jucătorii din lotul R.P.R. C. Zacupceanu, Tudorel Badin, Ion Iuhasz, C. Vasilescu, și Ion Racoși. După 4 zile de întreceri care s-au ridicat la un nivel tehnic înalt, turneul a fost cîștigat de Gheorghe Viziru care a învins detașat pe toți adversarii. ~.O formă bună a mai arătat și Marin Viziru, mai ales în jocul prestat cu Zacupceanu. Partidele cele mai frumoase ale turneului au fost Badin — Zacupceanu (2—3) Gheorghe Viziriu] —M. Viziru (3—1) Vasilescu— Racosić(3—2), M. Viziru—Zacupceanu (3—2).Turneul s-a terminat cu următătorul clasament: 1. Gheorghe Vîrziru 2. M. Viziru, 3. G. Zacupceanu, 4. T. Badin, 5. Gh. Dobzuc, 6. L Iuhasz, 7. Vasilescu, 8.1. Ra*ccsL Gores ®. A .GRAIHPSFIANU.