Zori Noi, octombrie 1957 (Anul 10, nr. 3061-3086)

1957-10-01 / nr. 3061

Pag. 2 a gggg ÎNSEMNĂRI . Un atelier cu muncitori fruntași Ajungînd la Siret pe la orele 7 dimineața, am luat o gustare la unul din localu­rile orașului. Un tinăr roș­covan, de statură potrivită, îmbrăcat într-un halat cură­țel mă servește cu mezeluri. Un salam bine lucrat și gus­tos, asemănător celui rusesc. La plecare, răspunzind în­trebării mele — ospătarul mi-a spus că mi s-a servit salam italian fabricat în atelierul întreprinderii „6 Martie”" din Rădăuți. Am luat-o spre atelie­rul de mezeluri din Siret, al acestei întreprinderi. Aici, mezelarii îmbrăcați în halate albe lucrau de zor la desolarea cărnii. Atelierul nu-i mare. Este deservit doar de 9 muncitori, dar harnici. Nu a existat lună în acest an în care ei să nu-și de­pășească sarcinile de plan. Și după cum am aflat de la responsabilul atelierului, aici se produc 27 sortimen­te preparate de carne. Prin strădania depusă de mezelari,­­ în frunte cu bri­gadierul Salahub Grigore, în acest an colectivul ate­lierului a produs peste plan circa 4.500 kg. preparate de carne. Cerîndu-i să-mi dea nume­le cîtorva mezelari fruntași, care dau produse de calita­te, responsabilul atelierului a rămas cam încurcat. Apoi mi-a spus: — Toți sînt fruntași. Aș putea doar să menționez între ei numele mecanicului Calin­­ciuc Ioan care muncește foar­te mult pentru asigurarea for­ței motrice necesară punerii în mișcare a celor cîtorva mașini ale atelierului. S. DORU Căminul cultural din satul Colacul Nu va trece mult timp și lo­cuitorii satului Colacul din co­muna Fundul Moldovei se vor bucura de o nouă realizare.­­Este vorba de impunătoarea și moderna clădire a căminului cultural, construită prin auto­­impunere și cu ajutorul sfatului­­ regional, clădire ce va fi dată arțial în folosință în cinstea zi­ei de 7 Noiembrie. U­rmînd exem­plul comuniștilor Poenaru Gh., Roată Porfir, Horuță Toaderi, Șuiu Aurel și alții, cetățenii Po­­­povici Nicosiac, Roată Irina, Po­pov­ici Aglaia și alții sprijină nu multă dragoste construcția noului edificiu de cultură. Redacția ziarului „ZORI N­O­I" primește spre publicare de la întreprinderi, instituții, or­ganizații cooperatiste diferite reclame și anunțuri de mică publicitate, oferte de serviciu etc. Informații suplimentare se­­ pot obține la administrația zia­rului.I O gazetă de perete... cu numele Apropiindu-te de gazeta de perete „Cultura" a organiza­ției de bază și a sfatului popular orășenesc Siret, nu te gindești, firește, nici o secun­dă că ai putea sconta dezamă­girea. Nu. E vorba doar de gazeta de perete a unui sfat popular orășenesc! Și, cum o gazetă de perete oglindește via­ța colectivului de muncă căru­ia îi aparține, te apropii să citești, să afli noutăți... Te apropii și citești titlul unui articol „Cum întâmpi­nă salariații întreprinderii de gospodărire orășeneas­că Siret, ziua de 23 Au­gust". Rămîi nedumerit și ci­tești într-o altă coloană a ga­zetei: „Salariații sfatului popu­lar al orașului Siret întîm­pină ziua de 23 August cu noi suc­cese în muncă". Indignarea ia locul nedumeririi. (De dinainte de 23 August și pînă acum, a curs multă apă pe. . . Siret!) Campania agricolă de toam­nă, sarcini multe, realizări în­semnate . . . Gazeta de perete însă doarme, doarme liniștită. Dar iată că ea mai are și o a treia coloană . . . albă insă, de un alb imaculat! . . . In partea dreaptă a ga­zetei citești: „Colecti­vul de redacție: Cost Mihai, Caliniuc Vasile, Clep­ac Mihai, Sireteanu Cornelia“. Citești, pleci și te gindești, dacă harnicii colectiviști Ruși-Mănăstioara ar vedea din a­­ceastă gazetă de perete ar ex­clama: „Vai, ce „frumos" exem­plu ne dau tovarășii de la „o­­raș!“. . . . Afli apoi că nici gazeta de stradă „Urzica" a orașului n-a­re o soartă mai bună. Ea stăi d­e­ un caz de vreme in curtea sfatului popular orășenesc, ne­văzută și, de bună seamă, ne­dtit­ă de nimeni pentru că . , s n-ai ce citi. Membrii A. V. S. A. P. în pragul unui nou an de pregătire Sub conducerea organizații­lor de partid, organizațiile A.V.S.A.P. din raionul Suceava își intensifică activitatea în ve­derea deschiderii noului an de învățămînt. In anul care a trecut comitetul organizatoric A.P. a obținut o serie de A.V.S. reali­zări în activitatea de propagan­dă și agitație, de pregătire ge­nerală de specialitate și sporti­­vo-aplicativă a membrilor aso­ciației. Ca urmare a acestor rea­lizări sarcina privind formarea specialiștilor a fost depășită. Numeroase organizații ca cele din Pătrăuți, Ipotești, S.M.T. Salcea, G.A.S. Ițcani, Mihoveni și Mitocul Dragomirnei și-au îmbunătățit simțitor munca, iar organizațiile A.V.S.A.P. din Dumbrăveni, Siminicea și Li­­teni desfășoară o frumoasă activi­tate devenind fruntașe pe raion. Mai sunt organizații AVSAP cum ar fi bunăoară cele din Prelipca, Poeni, Mitocaș, Sălă­­geni, Varatic, Plavalari, Ruși, Mănăstioara care nu folosesc toate mijloacele pentru populari­zarea asociației din care cauză numărul de membri este încă mic. In vederea deschiderii noului an de pregătire, comitetul orga­nizatoric A.V.S.A.P. a luat o serie de măsuri în scopul înlă­turării lipsurilor care au existat în cursul anului trecut. Dm noul an de pregătire mun­ca de propagandă și agitație își va îndrepta eforturile spre inten­sificarea educației patriotice a membrilor A.V.S.A.P. și crește­rea numărului de conducători auto-tmoto, tractoriști, telefoniști centraliști, telegrafiști morsiști etc. De asemenea, se va pune u­n accent deosebit pe cea sportivo-aplicativă, în pregăti­spe­cial la disciplinele de tir și moto cu caracter aplicativ. S-au creat condiții pentru ca în ra­ion să ia ființă două echipe de tir sportiv. C. LAZAROVICI Instructor al comitetului orga­nizatoric A.V.S.A.P. ,raionul Suceava ihi­ i ni Liiji.l N ° 1 Recoltează cartofi Nenum­ărate familii de ță­rani muncitori din raionul Gura Humorului se îndelet­nicesc în aceste zile cu re­coltatul cartofilor de soiul bă­nățean sau Mittelfrüh. Și în toamna anului 1957, recolta de cartofi se dovedește deose­bit de bur­ă, obținîndu-se în medie cîte 16—17.090 kg. car­tofi la hectar. O urmar­e firească este și sporirea numărului de con­tracte și achiziții de încheiate cu statul. .Pînă cartofi în ziua de 25 septembrie Agera­­coop Gura Humorului a con­tractat cu țăranii muncitori din comunele Ilișești, Caj­­vama și Botoșana aproximativ 1.267 tone de cartofi din noua recoltă, * 1­2 * * * 6 Filmele sâptămînii JLe eÜEnematogr­afele din regiunea Suceava vor rata următoarele filme: „Unirea“ Rădăuți: 30 sep­tembrie — 6 octombrie „Popescu 10 în control“; „7 Noiembrie“ Rădăuți: 1 — 6 octombrie „Ro­meo și Julieta“ ; „Maxim Gorki" Câmpulung: 1—6 octombrie „Pa­rada lui Chariot“ ; „23 August“ Câmpulung: 30 septembrie — 3 octombrie „Inima cîntă“, 4 — 6 octombrie „Ultima întâlnire“, „30 Decembrie" Botoșani: di­mineața vor rula filmele: octombrie — „Pămîntul va în­t­flori“, 2—3 octombrie — „Feroviarul“, 4 — 6 Octombrie­­»" „Dacă toți tinerii din lume" . 1 — 6 octombrie — „Cîndva la Paris“; „7 Noiembrie“ Botoșani: 30 septembrie — 6 octombrie „Till Buhoglindă“; „V. Roadă" Burdujeni: 30 septembrie — 2 octombrie „Fantomele părăsesc piscurile, 3 — 6 octombrie „Fru­moasele nopții“; „Popular Su­ceava" : 30 septembrie — 2 oc­tombrie „Podhale în flăcări“, 3— 6 octombrie „Vultur 101“; „Oc­tombrie Roșu" Darabani: 30 septembrie — 2 octombrie „A­­ventura la Marienstadt“, 3 — 6 octombrie „Prințesa Mary“ j ■"Maxim Gorki" Siret: 30 sep­tembrie — 2 octombrie „Capete de cîini“, 3 — 6 octombrie „Prea târziu" , „7 Noiembrie* Vama: 30 septembrie — 2 oc­tombrie „La marginea orașul­­ui“, 3 — 6 octombrie „Fru­moasele nopții“­, „Doina“ Vo­ice, Daimei: 30 septembrie — 2 octombrie „Cadrilul“, 3 — 6 octombrie „Odată în „30 Decembrie“ Dorohoi: viață“, 30 septembrie — 2 octombrie „Gar­nizoana nemuritoare“, 3 — 8 octombrie „Rîsete în paradis“­ „Popular" Fălticeni: 30 septem­brie — 2 octombrie „Nora“, 3— 6 octombrie „într-un magazin universal“ ; „Luminat‘ Gura Hu­morului: 30 septembrie — 2 octombrie „Ultima întâlnire", 8 — 6 octombrie „Al 41-lea". UN CLIȘEU: O scenă din filmul „Intr-un magazin univer­sal" (Cinema „Popular" Fălticeni — 3 — 6 octombrie). S23S2*255S«5W P­O­­T­IS­A­l­­ategoria 15 O surprinzătoare, dar strălucită victorie a echipei sucevene Cîți care s-au așteptat la o asemenea surpriză! In minutele 26 și 32 ale primei reprize Hai­­movici și Tarlețchi au pecetluit prin golurile înscrise prima victo­rie din acest campionat a echipei sucevene, victorie cu atât mai pre­țioasă cu cît ea a fost obținută pe terenul propriu al uneia din cele mai bune și cele mai în formă echipe­ din seria II-a a categoriei B — Dinamo Bârlad. Rezultatul In sine nu confttma altceva de­cit vădita ascendența de forma și pregătire a echipei sucevene bineînțeles aportul adus de no­șt­ul său antrenor Czințer (ceea ce s-a remarcat de altfel și la întîl­­nirea cu ceferiștii bucureșten­­). Jocul începe lent, cu scurte fa­ze de dominare din partea ambe­lor echipe. Se remarcă în soci­al atitudinea exagerată de încre­dere cu care au intrat pe teren dinamoviștii bîrlădeni. Suceve­nii sezisează situația, joaca cu must elan, combină frumos și în­cep să domine teritorial. In mi­nutul 26 Tache scapă de urmă­ritorii săi și trimite pe jos o pasa scurtă lui K­a­movîci. Acesta o reia puternic și trimite mingea în colțul sting al porții In­­tefAacise (Dinamo) După numai 6 minute portarul bîrlădean, mascat tot de Hahr, o­vid nu poate reține „bom­ba“ lui Tarlețchi expediată din­­tr-o lovitura liberă de la 30 m­. După dușul rece primit, echi­pa dinamovistă începe să joace mai legat, dar atacurile înaintașilor sînt neutralizate la timp de apărarea oaspeților în care a excelat stoperul Ștefan. In repriza il-a localnicii atacă cu insistență. Irn minutul 51 Pan­­tici înscrie primul gol pentru e­­chipa sa. Gazdele joacă nervos încercînd să obțină cel puțin ega­larea, dar apărarea echipei suce­vene este la post. Datorită ner­vozității cu care se joacă, în mi­nutul 56 Tarlețchi este eliminat pe nedrept de pe teren, urmat în minutul 87 de TalveSeu de la Di­namo. Pînă la sf­îrșit bîrlădenii, care practică un joc dur și peri­culos, nu mai pot reduce handi­capul, scorul răminînd 2—1 (2— 0), în favoarea echipei Progresul. Arbitrajul tov. Ștefan Constant­­inescu (București) s-a dovedit părtinitor și defectuos. Prin această victorie echipa su­ceveana a cedat în fine „lanterna roșie“ situ­indu­ se pe lc­cui 11 ai clasamentului. Victoria obținută la Bîrlad nu trebuie să-i autoliniștească pe su­ceveni, ci din contra, analizînd lipsurile ce se semnalează și lup­tând pentru eliminarea lor ei vor putea obține rezultate din ce în ce mai bune. Alte rezultate CATEGORIA B: Progresul Poc­­șani — Energia Fălticeni 2—0. CATEGORIA C: Locomotiva Tg. Ocna — Flamura Roșie Bo­toșani 4—1. CAMPIONATUL REGIONAL: Recolta Frasin — Recolta Șiret 3—I, Energia Varii a — VécbTra Albești 1—2, Locomotiva Ițcani — Recolta Vatra Dornei 2—4. Voința Vatra Dornei — îț scoîtî Rădăuți 4—2. Energia Moldovița — Ocomotivă dinîpulung 0—3 Progresul Botoșani — Dinamo Botoșani 2—4. CAMPIONATUL REPUBLI­CAN JUNIORI: Progresul Su­ceava—Locomotiva ISșiîT^g, E­­nergia Fălticeni — Locomotiva Pașcani 5—3, Flamura Roșie Bo­toșani — Știința Iași 0—2 La I. F. E. T. Falcan este scăzută, iar prețul de cost ridicat Pe tov. Ion Chinezu, directo­rul I.F.E.T.-ului Falcău, nu l-am­­­ găsit la întreprindere, deoarece era plecat în concediu, și de a­ceea relațiile asupra feului cum­ se realizează sarcina­ de creștere a productivității muncii și de re­ducere a prețului de cost în ca­drul întreprinderii le-am primit ide­la tov. Ion Ruscior, inginerul Șef al întreprinderii. Am răsfoit mai întîi datele centralizate ce mi-au fost puse la dispoziție și am constatat cu o oarecare uimire că pe trimestrul jul a.c. sarcina de creștere a pro­ductivității muncii a fost rea­lizată abia în procent de 94 la sută, în luna iulie, în propoM­e de 99 la sută, iar în luna august numai în procent de 91 la suta. tov. La întrebările puse de mine Ruseler susținea că această situație s-ar datora re­tragerii din exploatare a parche­telor cu tăieri principale și dă­rii în tăiere a unor parchete cu produse accidentale, care nece­sită un volum mare de lucru. De fapt, chiar și o sumară ana­liză a situației te duce la con­cluzia că aici nu este vorba nu­mai de cauze așa zise obiective Se știe că procentul de reali­zare a indicelui de productivita­te a muncii este implicit legat de felul în care este realizat pla­nul producției globale. Cu cît producția globală este realizată în procent mai mare, cu atât chel­­tuie­l­i aferente pe unitate de produs sunt mai m­ici. Or, de vreme ce în luna august planul producției globale a fost reali­zat numai în procent de 63 la sută, este explicabil de ce pro­­­­­babil de creștere a productivi­tății muncii în această lună a atins abia proporția de 91 la sută. Nerealizarea planului pro­ducției globale a avut repercu­siuni negative asupra activității întregii întreprinderi, a păgubit statul cu peste 8.600 m.c. mate­rial lemnos, cantitate ce nu a fost livrata iin termen beneficia­rilor respectivi. O altă cauză care a influien­­țat în mod negativ realizarea a­­cestui indice de plan a fost a­­ceea că nu s-a urmărit obținerea unor sortimente superioare din lemnul trecut în exploatare. Deși au existat posibilități în numeroase parchete să se sorte­ze lemnul pentru a se obține cantități însemnate de lemn de rezonanță sau claviatură în fa­brici, acest lucru nu s-a făcut din cauză că atât conducerea I.F.E.T.-ului cît și tehnicienii au manifestat dezinteres în această direcție. O creștea­ a productivității muncii și o însemnată reducere a prețului de cost s-ar fi putut realiza și dacă tehnicienii I.F.E.T.-ului ar fi urmărit atent felul cum se face sortarea ma­terialului lemnos și ce cantități anume sînt expediate spre depo­zitele finale. Dar la I.F.E.T. Farcău s-a constatat că pînă nu de mult în depozitele finale so­seau însemnate cantități de lem­ne care nu erau bune pentru gatere dar transformate puteau fi folosite pentru foc. Acest lemn suportând cheltuieli de manipu­lare ca și pentru lemn de lucru, desigur ridica sumele cheltuite. Nu se poate spune că atât con­ducătorii întreprinderii cît și majoritatea tehnicienilor nu re­cunosc însemnătatea muncii în brigăzi complexe și eficiența lor economică la unitățile unde ele își desfășoară activitatea. Cer­cetând însă situația din ultimele luni ale anului am rămas uimiț­i de constatarea făcută. In aceas­tă perioadă la I.F.E.T.-ul Falcău nu a funcționat nici o brigadă complexă și aceasta datorită faptului, după cum susțin fac­torii de răspundere, că „nu au existat condițiile necesare“. A­­ceste „scuze“ nu rămîn în pi­cioare atâta timp cît I.F.E.T.-ul a exploatat în cursul anului și parchete cu tăieri rase, parchete, unde dacă s-ar fi desfășurat o mun­că politică susținută și s-ar fi explicat muncitorilor forestieri restul acestor brigăzi, avanta­jele atît pentru întreprindere cît și pentru cei care intră în com­­­ponența lor, desigur că s-ar fi putut constitui un număr cores­punzător de brigăzi complexe. Faptul că nu s-au constituit brigăzi complexe și comitetul de întreprindere (președinte tov. Ion Gh. Lungu) nu s-a ocupat de organizarea­ și desfășurarea întrecerii socialiste, a dus la si­tuația actuală. O productivitate atît de scă­zută și un preț de cost atît de ridicat este cauzat și de faptul că abea în ultima vreme, și nu­mai după ce s-a văzut obligată, conducerea I.F.E.T.-ului a trecut la curățarea parchetelor respec­tive. Aceasta a avut drept rezul­tat cheltuirea unor fonduri din­ producție într-o perioadă scur­tă, în loc ca aceste cheltuieli să se fi eșalonat pe o perioadă mult mai lungă. Sume importante de bani care au întrecut cu mult prevederile s-au cheltuit pentru întreținerea construcțiilor pasa­gere, pentru executarea unui vo­lum prea mare de lucrări auxi­liare și curățiri de parchete. Activitatea nesatisfăcătoare a întreprinderii în ceea ce priveș­te creșterea productivității mun­cii și reducerea prețului de cost este influențată direct și de felul cum sînt folosite mijloacele pro­prii de transport. Se laudă con­ducătorii acestei întreprinderi cu faptul că pînă acum, de la înce­­putul anului, cu atelajele proprii s-au realizat peste plan 37.000 tone/km. Acest lucru este ade­vărat. Insă este tot atît de ade­vărat că aceste zone/km­ peste plan sunt realizate de unele ate­laje care sunt suprasolicitate în timp ce altele stau, fie din lipsă de vizitii, fie din cauză că vitele sunt accidentate sau sunt în re­facere, fie că în parcul activ sînt menținute un număr de vite inapte. Numai în ziua de 13 sep­tembrie a.c. ia coloana Cununa au stat în grajd din aceste mo­tive 6 cai și 17 boi. De multă vreme s-au transmis I.F.E.T.­­ului Instrucțiuni cu privire la scoaterea din parcul activ a a­­­nimalelor inapte pentru trans­port. Iar despre acest lucru s-a discutat în diferite împrejurări, și cu toate acestea și azi în par­cul activ sînt menținuți 20 boi și cîteva perechi de cai care con­sumă furaje fără însă să parti­cipe la realizarea planului de transport. Folosirea nerațio­nală a parcului propriu de ate­laje are ca efect negativ anga­jarea unui număr prea mare de atelaje particulare ce încasează sume ce întrec cu mult fondurile planificate și scumpesc transpor­tul. Această situație este oglin­dită în cele cîteva cifre compa­rative de mai jos: în luna apri­lie, de pildă, costul transportu­lui a fost mai ridicat per metru cub cu 0,30 lei la atelajele pro­­ iprii și cu 10,53 lei la atelajele particulare , în iunie cu 1,47 lei la atelajele proprii, iar în luna iulie costul transportului cu a­­telajele proprii a fost depășit per metru cub cu 2,19 lei. Cîte nu s-ar mai putea scrie despre activitatea nesatisfăcă­toare de la I.F.E.T.-ui Falcău 1 S-ar putea scrie, de pildă, că pe­nalizările plătite în ultima vre­me pentru locații de vagoane și 1 dobînzi pentru nerestituirea cre­­jditel­or au ajuns la suma de 138.000 lei; că fondul de sala­rii a fost depășit cu 258.000 lei; că cheltuielile generale pe sec­ții au întrecut fondurile alocate cu 294.000 lei, iar cheltuielile generale pe întreprindere au fost mai mari decît cele planificate cu 32.000 lei. Concluzia însă care trebuie trasă din această activitate ne­glijentă și de multe ori lipsită de simțul răspunderii este că prețul de cost în luna iulie a înregistrat o depășire de 15,24 la sută, iar de la începutul anu­lui, prețul de cost î­n loc să în­registreze un minus de 1,67 la sută, înregistrează un plus de 8­89 la sută. Orice comentariu este inutil, deoarece cifrele sînt atît de grăitoare încît credem că în ultima instanță vor deter­mina comitetul raional de par­tid Rădăuți cît și Direcția sil­vică Suceava să analizeze si­tuația I.F.E.T.-ului Falcău și să ia măsurile cerute pentru ca în scurt timp această între­prindere, care s-a situat de mul­te ori în rîndurile întreprinde­rilor fruntașe din regiune, să pășească pe drumul cel bun al realizării sarcinii de plan la toți indicii, M­­QQDm I m**m Nr. 3061 W«Mgm Categoria C „Profesul“ Dorhhoi­­ „Progres­“ Rădăuți 0-1 (0-1) Jucătorii echipei „Progresul“ din Dorohoi au fost învinși pe­ teren propriu de către colegii lor de asociație din Rădăuți. Din primele minute de joc ră­­­dăi­țenii atacă dezlănțuit, deș­i cumpănind întreaga echipă a lo­r­cal­nicilor, fapt ce a permis cal în minutul 10, după un fau­lt comis de Gohn (Dorohoi), Chir­rilă I — Rădăuți să transa­forme lovitura în gol. Oaspeții continuă să atace, însă de acum­­­acțiunile lor sunt stăvilite de­ linia de apărare a dorohoieni­lor, care și-au revenit. Primul mitan ia sfîrșit cu scorul de 1-0, pentru „Progresul“ Rădăuți. La reluare, localnicii intră­ deciși să modifice scorul în fa­­­voarea lor. După 25 de minute, por­tarul rădăuțean Cristache este­ pus la încercare, dar cu toate­ acestea localnicii nu reușesc să­ fructifice, datorită ineficacității înaintării — veche lacună a a­cestui compartiment. Se practică apoi un joc de uz­zură, din partea oaspeților în­ special, care reușesc să menți­ntă scorul și să obțină prin d a ceasta două pu­ncte prețioase. A arbitrat competent și auto­­ritar tov. Popa din Iași. In deschidere, juniorii doroho­­ienii i-­au învins pe cei din Răi clădiți cu scorul de 2—1­­­—T­ Coresp. I. HAI­MOV­ICI și M. GRIS­A­RU * note BE SPECTATOR vtsrtrsrtpm tre Tris­tra Duminică, pe stadionul „23 Rugut” din București După zile ploioase și reci, apariția unui cer albastru de cleștar a umplut de bucurie Inimile celor peste 100.000 de spectatori din toate colțurile țării veniți să asiste la intil­­nirea internațională de fot­bal dintre reprezentativele R. P. Romane și R. P. F. Iugo­slavia care s-a desfășurat în cadrul preliminariilor campio­natului mondial de fotbal, încă de la orele 8 diminea­ța la intrările stadionului se afla o mulțime imensă de oa­meni, iar în jurul orei 12, în tribune și în peluze nu se mai găsea nici un loc. La arde 13:30 pe teren își fac apariția echipele de juniori ale celor două țări. Fanfara intonează imnurile de stat ale R. P. R. și R. P. F. Iugosla­via. Meciul începe și chiar din primele minute juniorii noștri pun stăpinire pe joc demonstrînd net superiorita­tea lor față de echipa ad­versă. In minutul 20, Mate­­ianu, deschis de către un coechipier trage imparabil și deschide scorul. E 1—0 pen­tru R.P.R. După 16 minute, Renie face o spectaculoasă cursă, driblează trei jucători adverși și trage fulgerător. Tabela de marcaj indică 2—0 în favoarea noastră, iar du­pă alte 14 minute Dumitres­­cu, în urma unei combinații dintre Mateianu, Raab și Re­nie înscrie în colțul sting­urcînd scorul la 3—0 pentru Romînia. Repriza II-a începe cu a­­ceeași notă de dominare echipei noastre. In urma u­­­­nei îmvălmășeli la poartă se produce un fault și arbitrul acordă 11 metri in favoarea jucătorilor iugoslavi care este transformat. Atacul jucători­lor iugoslavi lipsit de ac­țiune crează posibilitatea ca înaintarea noastră să por­nească vertiginos la atac, iar combinațiile create s-au soldat cu încă două goluri marcate de Ivansuc în minutul 25 și Raab in minutul 31. Juniorii­ iugoslavi obțin încă un 11 me­tri, dar fara rezultat pentru că portarul nostru Szilagy a­ plonjat și a reținut.­­ După terminarea intîlnirii­ juniorilor, , privirile tuturor celor prezenți din tribune e­­rau îndreptate spre tunelul, din care peste cîteva clipe, urmau să apară echipele re­prezen­tătire ale României și Iugoslaviei.­­ Arbitrul Frantz Grill (An­at siria) dă semnalul începerii Jucătorii iugoslavi trec la atac și încearcă din diferite unghiuri poarta lui Voinescu.Ar­bazele se succed de la o poar­tă la alta fără nici un re­zultat. Repriza I-a se carac­terizează printr-un joc moan cu­ schimburi de pase fără a vre­o modificare în tabela de a marcaj. Jucătorii Ene II și Andi­ghel prestează un joc greoi,­­ nereușind să se descurce în­ acțiunile create de Petschows­­­­ki, Ozon etc.­­ Repriza II-a începe cu o­ notă de dominare din partea a echipei adverse care se sol­­­dează cu golul înscris de Mw­jk­i. Echipa noastră trece la% contraatac și pune pe joc, insistînd prin stăpinire„ toate] forțele să egaleze.­­ La o învălmășeală, Petschow­­­ski introduce mingea in plasă, spre surprinderea lui Beara. Ar­bitrul Grill n-a acordat go­l Iul înscris. Totuși echipa noa­o­stră nu s-a descurajat, ci a­ început să atace mai puter­nic, cu toți oamenii. Timp de­­ 35 de minute, echipa noastră a jucat numai în terenul p­e­­chipei adverse și iată că In urma unei combinații dintre Călinoiu, Petschowski și C­­o­­zon, Eric I aduce egalarea, in­­trînd cu tot cu baton în poarta lui Beara, printr-un splendid șut tras de la 2 me­tri. Rezultat final: 1—1. L. DUMBRAVA SLSLSJU Turneul republican de clasificare la tenis de cîmp In zilele de 26, 27, 28, 29 sep­tembrie pe terenul de tenis din parcul sportiv din Rădăuți a avut loc turneul de clasificare la tenis de cîmp cu participarea maiștrilor sportului Gheorghe Viziru, Ma­rin Viziru, Gheorghe Cobruc și jucătorii din lotul R.P.R. C. Za­­­cupceanu, Tudorel Badin, Ion Iu­­hasz, C. Vasilescu, și Ion Racoși. După 4 zile de întreceri care s-au ridicat la un nivel tehnic înalt, turneul a fost cîștigat de Gheorghe Viziru care a învins de­tașat pe toți adversarii. ~.O formă bună a mai arătat și Marin Viziru, mai ales în jocul prestat cu Zacupceanu. Partidele cele mai frumoase ale turneului au fost Badin — Za­­cupceanu (2—3) Gheorghe Viziriu] —M. Viziru (3—1) Vasilescu— Racosi­ć(3—2), M. Viziru—Za­­­cupceanu (3—2).­­Turneul s-a terminat cu următă­torul clasament: 1. Gheorghe Vî­r­ziru 2. M. Viziru, 3. G. Zacupcea­nu, 4. T. Badin, 5. Gh. Dobzuc, 6. L Iuhasz, 7. Vasilescu, 8.1. Ra*­­ccsL Gores ®.­ A .GRAIHPSFIANU.

Next