Zori Noi, februarie 1958 (Anul 11, nr. 3165-3188)
1958-02-01 / nr. 3165
Pagina 2-a Semne ale vieții noi După ce străbați oborul Botoșanilor — nesfîrșit parcă în aceste zile geroase — pe versantul dinspre miazăzi al șirului de dealuri din față, și se ivesc case arătoase, semn al așezării unor oameni vrednici. Că ai intrat în Răchiți îți dai seama abia cînd — spre deosebire de oraș, in a cărui continuare se află comuna amintită — aici te salută trecătorii, cu mic, cu mare. Departe de a fi șterse deosebirile esențiale dintre satele Răchiților și Botoșani, aici localnicii, in majoritate, au portul ca la oraș. Dar nu acesta-i indiciul care te face să înțelegi că viața a luat alt curs și pe aceste meleaguri. Luni înscrise în faptele recente ale localnicilor realizări care adincesc deosebirea dintre prezent și trecut cinci stăpîni în partea locului erau moșieri ca Mazilu, Fischer, Melic... In anii noștri însoriți, au prins dragoste de carte cei peste 500 de analfabeți de ieri ai Răchiților. Localnică și-au construit singuri, ori cu ajutor de la stat, școli la Costești și Cișmea, cămine culturale la Roșiori și Costești, iar cele 30 de cadre didactice dau știință de carte unui număr de aproape 600 copii. Sătenii din Răchiți se laudă cu cei 16 absolvenți de școli tehnice și profesionale, 18 absolvenți de școli medii și superioare și cu învățători și intelectuali*[ ca Mihai Husac, Elena Ciur,botaru, Maria Teritelnicu, ca[ re lucrează in satul lor natal, "i Ca semne ale spiritului gospodaresc al localnicilor și ale statornicirii unei vieți tot mai tihnite sunt, printre altele, introducerea luminii electrice în satul Cișmea și parțial in satul Răchiți, amenajarea adăpătorii Bilea", construirea unui număr de aprooximativ 30 case noi numai în satul Răchiți, înființarea dis*pensarului medical și a farmaciei, a celor 5 magazine , ale cooperativei, folosirea de către unii țărani a aparatelor de radio și multe alte realizări. Dar cea mai de seamă“, dintre ele este faptul că, de # bună voie, țăranii muncitori, J tnțelegînd îndemnul partidului, s-au unit în întovărășiri agricole, astfel că în prezent , comuna Răchiți este complect cooperativizată. Visele și dorințele în numele cărora au luptat in 1907 J țărani muncitori ca Gheorghe Bordeianu, Ilie Mateiuc, Gh. Străchinaru, Simion Ciornea — care astăzi se bucură de stima locuitorilor comunei —, se traduc în viață zi de zi. In anii de cînd stăpîni pe soarta lor sunt înșiși oamenii muncii, apa pîrîului Sitna de pe meleagurile Răchiților nu t mai duce în albia ei lacrimile și sudoarea frunților sutelor de țărani vlăguiți de muncă pe moșii.I E. M. E5= "GBSS9" Cadrele didactice din comuna Trușești pot și trebuie sâ sprijine mai mult campania electorală In acțiunea de popularizare a realizărilor regimului democrat-popular și ale sfaturilor populare în comuna Trușești s-au evidențiat și cadrele didactice, printre care tov. Huțanu Gheorghe din satul Trudești, Niculescu Gheorghe din satul Buhăceni și Cruceanu Elena. Nu același lucru se poate spune despre învățătorii și profesorii, de la școala din Trușești în frunte cu medie directoarea școlii, tov. Bejenari Ana, care nu contribuie la munca culturală de masă și nu stau de vorbă cu cetățenii spre a le lămuri anumite probleme. Biroul F.D.P. a solicitat de la comun al tov. Bejenam lra ajutor în organizarea casei alegătorului, însă ea a făcut doar promisiuni. După exemplul negativ al tovarășei Bejenam activează și celelalte cadre didactice de la școala medie, care duc o muncă culturală nesatisfăcătoare. Coresp. N. CRISTACHE ————-------------(strĂ)------—— ZORI NOI ABONĂRI GENERALE SINDICALE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ ȘI ALEGERI In stația Dornești Nu de mult au avut loc adunări pentru dări de seamă și alegeri în grupele sindicale din Stația C.F.R. Domnești. In adunările de dare de seamă și alegeri au fost dați ca exemplu fruntașii In producție, care au menținut acest titlu timp de un an de zile. Printre aceștia se numără: tov. Straiton Gheorghe, Paipuc Vasile, Iliuță Vasile, conductor bilete, Popescu Aristide casier mărfuri, Bivolanu Constantin șef de tren, Pihoreac Victor șef te manevră, firînarul Butucel Ioan și alții. Tovarășii de mai sus au muncit cu mult elan pentru îndeplinirea planului care a fost realizat anul trecut la 11 luni. S-a trecut apoi la alegerea organizatorilor de grupe, și cu unanimitate de voturi au fost aleși tov. Apreotesei Petru șef de tren, Iscob Mihai, Chiac Petru, ing. Miron Mihai, Mâncău Pavel. Organizatorii grupelor și-au luat angajamentul că vor duce o muncă și mai rodnică, pentru realizarea planuluin cele mai bune comfibiții, pentru asigurarea siguranței circulației. Coresp. V. VACAREANU Iu comiaia Fîntsnels La 22 ianuarie în comuna Fîntîrnele din raionul Suceava a avut loc adunarea de dare de seamă și alegerea organului de conducere al grupei sindicale. Darea de seamă prezentată a ilustrat succesele dobîndite de membrii de sindicat din comună în lupta pentru înfrumusețairea satului cît și lipsurile existente încă în ce privește îndeplinirea sarcinilor legate de transformarea socalistă a agriculturii Noul activ al grupei din care fac parte un număr de 4 tovarăși s-a angajat să lupte cu puteri sporite pentru ca toate sarcinile să fie îndeplinite la timp și ln bune comdițiuni. Coresp. D. RUSU urmare din pag. l-a). "Fetița, Duța, elevă în clasa a VII-a, își pregătea lecțiile, iar bunica torcea. Soțul Ștefan Dumăria pregătea hrana pentru orătăniile din curte. Mă primiră bucuroși. — Iată, roadele unui an de muncă în colectivă îmi spuse Elena Dumitriu îndată. Am cumpărat băiatur, haine și patton,mie paton și bocanci cu blăniță, fetiței palton precum și alte lucruri trebuincioase în Clisă. — Așteptăm să vie mobilă ca la oraș, adăugă Ștefan Dumitriu. Altădată, tare greu scoteam la capăt cu traiul nostru. In colectivă muncim cinstit, iar în sat ne bucurăm de asemenea de cinstirea oamenilor Acum consătenii ne-au acordat încrederea de a candida în alegerile de deputați pentru sfaturile populare. Lina, soția mea e candidată într-o circumscripție electorală raională iar eu candidat pentru sfatul popular comunal. Vom dovedi că sîntem buni gospodari ai treburilor obștești, așa cum sîntem și in colectivă. Am plecat și eu cu această convingere. M-am gîndit mult timp la acești oameni harnici care luptă pentru făurirea unei vieți tot mai bune pentru el și pentru alții. ORTANSA TOMA CANDIDAȚII NOȘTRI Sofii Elena și Ștefan Dumitriu —din Săvani Ce trebuie să facă cetățeanul cu drept de vot care a fost emis de pe listele de alegători Oamenii muncii, cetățeni ai R.P.R. trebuie să considere exercitatea dreptului de vot ca datoria cetățenească de mare însemnătate și să folosească acest drept pentru a asigura alegerea celor mai buni fii ai po japorului muncior la conducerea ** treburilor obștești. In acest scop, cetățenii trebuie să vegheze ca numele lor să fie trecut pe listele cînd de alegători, iar în cazul constată că au fost omiși, să folosească căile legale pentru repunerea lor în drepturi. Decretul prevede că cetățenii cu drept de vot al căror nume a fost omis de pe listele de alegători trebuie să facă o întîmpinare scrisă la Comitetul executiv al sfatului popular de care aparține. Comitetul executiv al sfatului popular are obligația să rezolve întâmpinarea și să afișeze decizia, în cel mult trei zile de la înregistrarea întîmpinării, la sediul sfatului popular respectiv. Dacă cetățeanul nu este mulțumit cu decizia dată de Comitetul executiv, el poate face o nouă întîmpinare la Tribunalul popular în circumscripția căruia s-au afișat Ustele de alegători. Tribunalul popular este obligat ca în termen de trei zile de la înregistrarea întâmpinării să se pronunțe și să comunice l atît celui care a făcut întîmpinarea, cît și comitetului executiv al sfatului popular hotărirea dată. Pentru ca cetățenii cu drept de vot omiși de pe listă să poată uza neîngrădit de dreptul de a face întîmpinări. Decretul nu prevede un anumit termen în care se pot înainta aceste întîmpinări. Prin urmare se pot face întîmpinări începînd din ziua afișării listelor pînă la alegeri. Firește însă că e bine ca întîmpinările să se facă cît mai repede pentru ca îndreptările să se poată face la timp. In cazul cînd un cetățean constată că a fost înscris nu este, dar că numele său a fost greșit, el folosește pentru îndreptarea greșelii aceleași căi ca și atunci cînd el a fost cu totul omis de la înscriere. Răspundem întrebările cititorilor ȘTII Din cuceririle Orchestră din instrumente muzicale electrice NIEI și TEHNICI Cauciuc în loc de oțel La posturile de radio și televiziune din Moscova se dau adesea concrete cu orchestra de instrumente electromuzicale create pe principiul electronicii. Acest original ansamblu folosește un termen, — vox, un armonium electronic, o pianină cu diapazoane, un acordeon și alte instrumente, fiecare din ele reprezentând o schemă electronică în care sunt folosite, tâmpi electrice și generatoare. Termen — voxul, denumit astfel după numele inventatorului său — inginerul sovietic. Termen — creează ascultătorului iluzia că aude voci omenești. Instrumentul cu două tonuri „V—8“, realizat de inginerul Volodin, seamănă cu o pianină în miniatură. Sunetele lui seamănă fie cu cele ale violoncelului sau oboiului, fie cu ale clarinetului. Pianina cu diapazoane are aspectul obișnuit al acestui instrument însă este prevăzută cu aproape 70 de diapazoane, care înlocuiesc coarde. Adaptoare electromagnetice care amplifică sunetele oferă interpretului posibilități largi. Acordeonul de construcția lui Morohovski are o tonalitate plăcută care amintește de hawaiană și țambal. Grupul de acompaniament al orchestrei este alcătuit din diferite instrumente muzicale — harpă, ghitară, contrabas. Adaptoare electromagnetice amplifică sunetele, modificând codcomitent tonalitatea instrumentelor. Cu ajutorul tinerilor compozitori, orchestra tinde să-și creeze un repertoriu propriu in care să țină seama de posibilitățile largi ale instrumentelor. In tehnica modernă. In seci toare unde pînă acum se folosea în mod exclusiv oțelul, se folosește tot mai mult cauciucul. I Așa de exemplu, arcul de cauciuc nu necesită lubrefianți și nu ruginește. In afară de aceasta, arcurile de cauciuc au o acțiune progresivă : cînd un arc de cauciuc este strîns, puterea lui crește nu de două ori, cum este cazul la arcul de oțel, ci de trei și chiar de mai multe ori. ■ . Această particularitate cauciucului se folosește mai a ales în construcția vehiculelor.. Arcurile de cauciuc se folosesc în prezent îndeosebi la vagoanele de cale ferată și la locomotivele electrice grele. In ultimul timp se construiesc și sau miere de cauciuc. Fabricae piese radiofonice din Pekin De curînd a început producția cea mai mare fabrică pentru piese radiofonice din R. P. Chineză, construită cu ajutorul R.D. Germane. Noua fabrica produce echipament de radio, diferite piese radiofonice și pentru telecomunicații. Astfel, vor fi produși redresori cu soleniu, rezistențe chimice, potențiometre,diferite tipuri de condensatori, izolatori de înaltă tensiune, apar rate de măsurat pentru înală frecvență, instrumente de precizie etc. In cursul celor trei ani, cît a durat construirea fabricii, în R. D. Germană a fost pregătit un număr important de radiotehnicieni chinezi. Cea mai mare parte a utilajului a fost produs de asemenea în R. D. Germană, CRONOMETRE DE MARE PRECIZIE La prima uzină de ceasuri din capitala Uniunii Sovietice, se fabrică între altele — și cronometre maritime. Aceste cronometre de mare precizie servesc și institutelor de cercetări, fabricilor de ceasuri, vaselor maritime etc. IN FOTO: N. Kruglov reglînd un cronometru maritim. ooi paieni din două colțuri de țară In parte din Vatra Dornei, lume puțină. Vreo cinci turiști, ce cuprindeau sur oriri lacome împrejurimile cu brădet pe a a cărui crengi se odihnea tihnit oraătul, câțiva oameni cu genții ® termină, veniți probabil în deplasare și, snai încolo un țăran mai în vârstă stătea de vorbă cu un tînăr de care se părea că am desparte cu greu. După un fluierat prelung și ostenit, trenul poposi în gară, visînd nori de «buri. M-am urcat fără zăbavă și am intrat într-un compartiment gol-goluț. N-a trecut însă mult și prin ușa compartimentului a intrat țăranul de care am amintit mai sus. Și-a lăsat desaga pe bancă, a deschis geamul și a mai schimbat cîtva cuvinte cu tînărul’. l — Vezi, Vasile să nu răcești, că pe atol e mai frig ca pe la noi Drept răpuns la dădăceala unchiașului, tînărul a zîmbit înțelegător. Trenul a fluirat din nou, curunîndu-le convorbirea, încă o strângere de mină, așa, prin fereastră, cîteva fluturări de batistă și din vagonul care se depărta tînărul se vedea tot mai mic, pînă cind unchieșul nu-a mai zărit de fel. A închis tacticos fereastra compartimentului și a pus desaga sus, s-a dezbrăcat și s-a așezat lingă geamuri vied mumții. După un timp, mi se adresă:" Frumoase locuri îs pe-a toi! Și la noi, în Dobrogea îi frumos, fu-i vorbă, dar frumosu-i și aici! Cine știe, dacă nu făcea feciorii meu servici la Donna, poate n-aveam prtea să trec pa la dumneavoastră! — Tînărul din gară e feciorul matato? — Da, desigur e feciorul meu, făcu el mîndru. E Vastie, cel mai mare dintre copii. Ați văzut ce chipeșe! Am înțeles îndată că trebuia să-i spun ceva, care să-l bucure pe uncheș. — Cîți popi mal ai, moșule? — încă doi. Un băiat, Gheorghe și o fată, Uliano! Și-s tot atît de chipeși și frumoși? — Tot, tot! Ar fi spus poate mai multe moșul dar cu nelipsitul său fluierat și cu o smirneitură ușoară trenul opri în Iacobeni. De aici, din Iacobeni, am mai avut un tovarăș de drum. Iar compartimentul «astru a intrat un om de la munte, voinic, bineți Îngrijit îmbrăcat și tare sfătos. — Bună ziua, te dumneavoastră! — Mulțam dumitale, i-a răspuns moșu, tot cu atîta căldură. Șezi 6'drîngă mine ș-om mai sta de vorbă! Munteanul n-a mai așteptat să fie poftit a doua oară. — Ș-apăi de umde-i fi dum'negiste și încotro călătorești ? — De raionul Negru Vodă ai auzit? — Auziti Sari« în ziare mai în toamnă că e complect colectivizat și tare aș fi vrut să stau de vorbă cu cineva de preci partea locului. Iaca așadar, că bine am nimerit aici, lingă dumneata! — Apă drepteiî că la noi în regiune toți țăranii și-au uit pămîntul în gospodării colective. Eu mi-s colectivist din’52 cum s-ar spune, cu experiență mai multă. — Ei, hai, povestește-mi cum o duci! îl invită cel de la munte, punîndu-i prietenește mina pe umăr. — T-oi spune bucuros, că nu mi-i deloc rușine cu viața ce-o trăiesc astăzi. Și a început a povești: — De cinci am intrat în colectivă, viața mea s-a schimbat cu totul. Aveam 6 hectare de pămînt, îl cădeam pe brânci munceam pînă și tot lipsit eram. Acum am casă nouă, acareturi pe lîngă casă. Mi-am cumpărat mobilă și pentru mine și pentru fată, în casa mea cîntă radio-ul, așa că n-am decis să-i mulțămesc partidului nostru de așa viață. Arca — continua el — anul acesta ar fi primit peste 5.000 Kg. de gríu și porumb și tot felul de bucate să tot am cu ce urât din belșug trei ani în șir. — Să nu crezi că noiștea de pe atei, nie putem plînge de viață. Nu e chiar ca pe la dumneavoastră — recunoscu ce! de la munte — că dumneavoastră ați avut mai mult curaj și ați mers mai cu încredere după povața partidului. Și bine ați tăcut! Viață grea duceam noi înainte. Drumuiam săptămâni d earundul cu lapte bătut pe la șes, pînă ne vedeam cu pleacă de pline. Acum n-am ce spune, rs tare Buildknit. Contradăm lapte, liră și brinză au statul și pi «e dă și pline și bani și mu treț. Cu cei doi boi fac cărăușie și mii ies bani buni, îs îmbrăcat și am de toate tei eesa mea. Mai astă toamnă am făcut și noi întovărășire zootehnică. A venit la mine un carmătru, care-i membra de partid: — Te înscrii purâete ® Costau« tei întovărășire? — Mă înscriu cumetre. L-am zis. Și tei cinstea evsîtenante-ul am băut ș-o litră de rachiu. Poate n-a trece mult s-om face gospodărie colectivă zootehnică* Să fe așa, ca pe k dumneavoastră, înceți,ulindu-și mersul, tr«*pul se apropia de Câmpulung. Cei de la munte, se pregătea de pohoi rîre, părîndu-i parcă rău el nu i poate continua o discuție care-i interesa atît de mult. —- Apăi !« las sănătos, tova irSșe și îți crez drum bun! Cînd îl mai veni la Dorna, la lector, coboară o țîră și prin Iacobeni, ai să mă nmerești ușor, că stau îngă școală. — Poate vii dumneata pe la nid, prin Pechereaga! Te-aș primi bucuros ca, musafiri — Mai știi? făcu munteanul dzînd cu prietenie. Tare aș vrea să văzd câmpurile cele unite ,ba co to, întinsem?na, o bătu Intr-a dobrogeanului scut furîmdu-i-o prietenos și numai că nu s-au îmbrățișat. Pe urne m-a „milostivit" doar cu o ușoară înclinare din cap. Eva se vede, încîntat de cunoștința lui. înadins nu m-am amestecat în discuție. Prea eram și largul lor! Am privit tot timpul pe fereastră și am ascultat cu atenție cum doi oameni, din două colțuri de țară, vorbeau cu înflăcărare și recunoștință despre viața nouă și îndestulătoare pe care o trăiesc, VIORICA I. COJOC Recent s-a construit un nou furnal la uzina metalurgică„Kleinem Gottwald“ din orașul Vitkovice din R. Cehoslovacă Noul furnal înalt de 35 de metri a fost construit în numai 55 de zile.r Cum se măsoară fulgerul în laboratorul Institutului de energetică al academiei de științe a U.R.S.S., condus de prof. A. S. Stokolnikov cu ajutorul unui oscilograf se fac măsurători precise asupra fulgerului. Cercetătorii laboratoru ui au măsurat fulgerul, ce-i drept, un fulger artificial, descăcari electrice care seamănă mult cu descărcările atmosferice din natură. Aceste descărcări se reproduc cu ajutorul unui generator special și se transmit în mod nemijlocit prin cablu unui oscilograf electronic instalat în apropiere. Iată cum se efectuează măsurătorile: fascicolul electric al oscilografului desenează pe ecran o curbă — ea redă toate fazele descărcării electrice ce se manifestă. Această curbă este fotografiată în mod automat. Se obține o oscilogramă după care se poate aprecia viteza procesului și toate particularitățile lui. Oscilograful folosit în laborator este o nouă construcție realizată sub conducerea profesorului I. S. Stokolnikov și a cercetătorului A. /. Inkov. In comparație cu oscilografele de tipuri vechi acesta este un aparat mai perfecționat. El întărește mult mai puțin și are dimensiuni mai mici, este portativ și oferă mai multă comoditate de lucru.Și — ceea ce este esențial — el dă posibilitate să se studieze procese de o durată extrem de scurtă măsurate de miliardimi de secundă, de la descărcările fulgerului pînă la cele mai scurte scîntei produse în aparatele electrice. Un model al noului oscilograf va fi prezentat la Expoziția universală de la Bruxelles (Agerpres). Nr. 316« Ce sântîrn : ANATOLE FRANCE de B. ELVIN Lucrarea are deosebitul merit de a interpreta opera scriitorului Anatole France în lumina actualității, prin prizma generației noastre. Luminind aspectele diverse ale operei cunoscutui autor francez în ce are ea specific, original, 3. Elven demonstrează viabilitatea, tinerețea cărților lui France pentru epoca noastră. In același timp, el explică împrejurările în care s-a cristalizat concepția scriitorului și evoluția contradictorie a acestuia spre socialism. ess- SPICUIRI «Sisi I*i*oggiíÁtmiá radio DIN 2 FEBRUARIE 1958 PROGRAMUL I 6.00 Zi de odihnă cu voie tmnă; 6.30 Bletin de știri; 6.40 Muzică ușoară; 7.00 Emisume agrara; 7.30 „In suljba patriei; e.20 Teatru ln microfon pentru copii; 9.30 „Ghid muzical“; 10.00 „De toate pentru toți“; 11.30 Revista presei; 12.30 Muzică de estrada; 13.00 Buletin de știri și buletin meteorologic; 13-15 Interpreți de muzică ușoară; 14.00 Cîntă orchestra de muzică populară radio; 15.15 Muzică; 16.30 Jurnalul satelor; 17.40 Mari interpreți; 18.00 „Drumeții veseli"; 19.00 Buletin de știri; 19.05 Teatru la microfon : „Idolul și Ion anapoda“; 20.50 Muzică de dans; 22.00 Buletin de știri; 22.30 „Din comoara folclorului 23-00 Muzică de dans nostru“; 23.52 Buletin de știri. PROGRAMUL III 7.00 Concert de dimineață;. 7.50 Buletin de știri; 8.09 Muzică populară românească; 8.30 Emisiune pentru studenți 9.45 Revista presei străine; 10.20 Prelucrări din folclor ale compozitorilor noștri; 13.09 Melodii lăutărești; 13.40 Din cîntecele tineretului nostru; 14.00 Buletin de știri și buletin meteorologic; 14.15 Ctistă trio „Armonia“; 15.15 Concert de estradă; 16.00 „Vorbește Moscova“; 17.30 Din muzica popoarelor; 18.00 Muzică de estradă; 19.300 Muzică ușoară; 20.00 Buletin de știri; 20.50 Pagină de satiră și umor; 21.05 Program pentru iubitorii de romanțe; 22.00 Muzică de dans; 23.00 Buletin de știri; 23.10 — 24.00 „Theodor Rogalski, compozitor și interpret", -i ~4-