Zori Noi, iulie 1958 (Anul 11, nr. 3291-3317)

1958-07-22 / nr. 3309

Pagina 2-0 ZORI NOI Lucrările Conferinței regionale a Uniunii cooperativelor de consum­ Pentru continua dezvoltare a schimbului de mărfuri între oraș și sat După cum s-a mai arătat, in­­ zilele­­ de 12 și 13 iulie a.c., in sala „Ciprian Porum­­bescu" din S­uceava, s-au desfășurat lu­crările conferinței Uniunii cooperativelor de consum. Pe regionale a p­arginea dărilor de se­amă ale consiliului de con­ducere și com­­isiei de revizie au luat cu- ți­n­vîntul numer­oși delegați și invitați. Pu­­­­blicăm mai jos citeva din principalele­­ probleme care au fost dezbătute in cadrul­­ conferinței.­­ Ca urm­are a măsurilor luate de către consiliul de conducere al Uniunii regio­nale a cooperativelor de con­sum pentru traducerea în­­inață a hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din decem­brie 1956, unitățile coopera­­­ției de consum au reușit ca în anii 1956 — 1957 și în primul semestru al acestui jan să pună la dispoziția țărănimii muncitoare impor­tante cantități de mărfuri Industriale. Aprovizionarea populației s-a făcut în mare­­ măsură pe baza studierii ce­rințelor consumatorilor. In acest scop au fost organi­­­zate — în special în raioa­nele Botoșani, Dorohoi Cîmpulung — consfătuiri cu și consumatorii, au fost înfiin­țate 35 puncte de control de­servite de către cei mai pre­gătiți gestionari și vînzători, care de asemenea au avut sarcina să studieze cerin­țele consumatorilor. Tot pen­tru studierea cerințelor con­­sumatorilor s-a folosit me­toda trimiterii de cărți poș­tale către diverși consuma­tori, solicitîndu-se părerea lor asupra felului cum este­­ aprovizionată cooperativa din­­ comuna respectivă. Studierea mai atentă a ce­rerii de consum, experiența acumulată de către unități­le cooperației în anii pre­cedenți, dezvoltarea rețelei de desfacere prin înființa­rea a încă 230 magazine noi au făcut posibilă o mai bu­nă aprovizionare a maga­zinelor cu mărfurile cerute de consumatori. In anii 1956 — 1957 s-au desfăcut la gate mărfuri în valoare de peste un miliard lei. Numai în anul 1957, unitățile coo­perației de consum din re­­feiunea Suceava au primit au 75.000.000 lei mai multe mărfuri decit în anul 1956,­­din care numai grupa măr­furilor Industriale a crescut toți 47.000.000 lei. În anul trecut au fost desfăcute că­tre consumatori mai multe mărfuri decât în 1956, (cu 241 la sută la ciment, cu 12 la su­tă la carton asfaltat și că­rămizi, cu 13 la sută la produse zaharoase, cu 13,4 la sută la zahăr, cu 14,5 la sută la ulei, cu 20 la sută la aparate de radio și di­fuzoare, cu 600 la sută la biciclete etc.). Cooperativele din regiu­nea Suceava au pus la dis­poziția țăranilor muncitori peste 245.000 unelte agri­cole de mină, 2.800 pluguri, importante cantități de în­­­grășăminte chimice etc. Dacă în anul 1956 planul d­e desfacere cu amănuntul 1a fost realizat numai în pro­porție de 92,5 la sută, în a­­nul 1957, procentul des­facerilor a crescut la 98,2 ila sută, iar în semestrul 1­­958, planul de desfacere a fost îndeplinit integral. Succesele obținute în do­meniul aprovizionării au a­­vut drept urmare creșterea­ încrederii țăranilor munci­tori în cooperația de con­sum. Din luna aprilie 1956 și plnă la 30 iunie 1958 au devenit membri cooperatori încă un număr de 62.457 ce­tățeni care au subscris pes­te 5 milioane lei. In aprovizionarea coope­rativelor insă se semnalează încă numeroase lipsuri. In­t crvîntul lor, tovarășii Con­stantin Bulubenchi (Dorohoi) loan Mordan (Gura Humo­rului), Gh. Ursu (Găinești), oan Mihai (Rotopănești), I.­­Șuțu (Cîmpulung) și alții au criticat diverse aspecte negative din activitatea ba­zei comerciale regionale a U.R.C.O. (director tov. O. Bosînceanu). La unele coo­perative se resimte uneori, în mod cu totul nejustificat, lipsa unor articole de strictă necesitate, (chibrituri, sare, petrol). Aceste mărfuri se găsesc în cantități îndestu­lătoare în magaziile uniu­nilor raionale, dar aprovizio­narea unităților mu se face ritmic, nu se respectă în­­tot­deuna notele de coman­dă, graficul de livrări. Se semnalează chiar cazuri cînd se condiționează de către unele depozite, eliberarea u­­nor mărfuri de primire a al­tora pentru care nu există ce­reri și care nu corespund specificului local. Comportarea unor lucră­tori din cooperație față de consumatori mai lasă de do­rit, ei deservind uneori „pe biind sprinceană” sau vor­necuviincios. In u­­nele magazine mărfuri­­rile nu sunt expuse este­tic, nu sînt păstrate în bune condițiuni, iar din această cauză unele mărfuri se și deteriorează. Existența aces­tor lipsuri se datorește și unor comitete de conducere ale consiliilor raionale (Da­rabani, Vatra Dornei), care nu­­ se preocupă în suficien­tă măsură de aproviziona­rea cooperativelor cu un bo­gat sortiment de mărfuri și nu imprimă o notă de se­riozitate în activitatea con­siliilor de conducere ale cooperativelor. Atenția con­siliilor de conducere ale Uniu­nilor raionale trebuie îndrep­tată spre îmbunătățirea mun­cii și în domeniul alimenta­ției publice, sector în care la fel sînt multe deficiențe ce pot fi eliminate cu u­­șurință. Desființarea cotelor obli­gatorii la majoritatea produ­selor agricole și adoptarea de către plenara C. C. al P.M.R. din decembrie 1956, a noilor măsuri privind asi­gurarea fondului centralizat al statului pe bază de con­tractări și achiziții au pus în fața cooperației de con­sum sarcina de a intensi­fica munca pentru sporirea simțitoare a volumului de contractări și achiziții de produse agricole, desfășurînd în acest sens în rîndul ță­rănimii muncitoare o muncă intensă de lămurire și con­vingere, asupra avantajelor­­ ce le oferă sistemul de con­tractare. In anul 1957 cooperative­­­le din regiunea Suceava au achiziționat produse agrico­le a căror valoare depășește cu 65 milioane lei valoarea produselor achizionate in 1956, iar valoarea produse­lor achiziționate în semes­trul I a.c. este cu 16 milioa­ne lei mai mare decit cea din perioada corespunzătoa­re a anului trecut. Realiza­rea planului valoric la achi­ziții pe anul 1957 de către uniunile raionale Fălticeni, Trușești, Botoșani și Sucea­va, ilustrează perseverența cu care s-au preocupat lu­crătorii acestor unități de realizarea sarcinilor care le-au stat în față. In raioanele Dorohoi, Da­rabani, Săveni, deși existau posibilități, nu s-a realizat planul de achiziții în anul 1957. Aceasta, ca urmare a subaprecierii importanței ce o prezintă problemă achizi­țiilor, ele către conducerile uniunilor respective. In acțiunea de încheiere a contractelor cu țăranii muncitori pentru vînzarea către stat a surplusului de produse agricole în 1957, pla­nul a fost îndeplinit după cum urmează: grîu-se­cară (171,9 la sută), or­­zoaică (136 la sută), floa­rea soarelui (102 la sută). In schimb s-au înregistrat rezultate slabe la porumb (46,6 la sută). Nesatisfăcă­toare sînt și rezultatele ob­ținute în această direcție in­­ semestrul I­n.c. Față de posibilitățile exis­tente în regiunea noastră, re­zultatele obținute în ceea ce privește achizițiile și în special contractările nu sînt satisfăcătoare. Lipsa porneș­te chiar de la Uniunea re­gională (responsabil cu a­­ceastă problemă fiind tov. Vasile Pălimaru, vicepreședin­te), care n-a urmărit con­stant cum se desfășoară mun­ca în acest domeniu, n-a a­­nalizat periodic activitatea uniunilor raionale cu rezul­tate slabe, n-a tras la răs­pundere vinovații. De ase­­­menea nu pot fi private de răspundere nici unele uni­uni raionale care au mani­festat prea puțin interes în îndrumarea și controlarea cooperativelor. Luînd cuvîntul în confe­rință, tov. Miron Radu, pre­ședintele U.R.C.C. Darabani, a vorbit despre toate, nu­mai despre cauzele care au determinat nefolosirea posi­bilităților existente în raio­nul Darabani în vederea rea­lizării planului de achiziții și contractări, n-a amintit. Surprinde oarecum autoliniș­tirea de care dă dovadă tov. Miron Radu, știut fiind că raionul Darabani e unul din raioanele mari producătoa­re de grîu din regiune, și rămas în urmă la achiziții și contractări. Făcînd o comparație între­­ valoarea mare a mărfurilor industriale desfăcute în a­­nul 1957, și In semestrul I a.c., In mediul rural, și va­loarea produselor agricole ivundate statului (diferență ca­re se cifrează la multe sute de milioane), lucrătorii din Cooperația de consum din re­giunea noastră Își pot da seama că rezultatele muncii lor în domeniul contractă­rilor și achizițiilor nu sînt la înălțimea cerințelor. Iată de ce e de datoria lor să muncească cu perseverență pentru realizarea și depăși­rea planului de achiziții și contractări. Angajamente în acest sens au fost luate de­­ mulți delegați. Rămîne nu­mai ca ele să fie confirmate de fapte. * * * * Tot mai multe mărfuri te­sate O mai bună aprovizionare a orașelor cu produse a­gr­o-alimentare * * » Autofinanțarea — calea spre întărirea economico-financiară a cooperativelor ca rezultat al activității desfășu­rata In ultimii 3 ani de lucratorii din cooperația de consum­ și de mem­brii cooperatori, s-au obținut rezul­tate bune privind îmbunătățirea situației financiare a unităților. Creșterea volumului operațiunilor economice, a rentabilității unităților, a fondului social încasat, (care a crescut cu peste 5.000.000 lei) a dus la creșterea fondurilor proprii ale cooperativelor creîndu-se astfel posibilitatea de a se trece la auto­finanțare. Dacă în anul 1956 în re­giune existau doar 4 cooperative care s­e autofinanțau, în ultimul timp numărul lor a crescut la 35, elibe­­rîndu-se astfel peste 8.000.000 lei din creditele acordate de stat. Lund cuvîntul în cadrul discuții­lor ce au avut loc, delegatul Toader Anton, contabilul cooperativei din comuna b­ogdăn­ești, raionul Fălti­ceni a expus metodele folosite de către consiliul de conducere pentru rentabilizarea cooperativei. Au fost reduse cheUuielie de circulație prin executarea de transporturi volun­tare la care au contribuit mem­brii cooperatori; comisia de femei a sprijinit întreținerea magazinelor, economisindu-se sume din fondul nescriptic; s-a dus o luptă consec­ventă pentru prevenirea fraude­lor; au fost lichidate toate debitele, unitatile sunt bine aprovizionate cu un sortiment bogat de mărfuri, ar deservirea consumatorilor se face în condițiuni mai bune. Este cunoscut că depășirea fon­dului alocat pentru cheltuielile de circulație grevează asupra gradu­lui de creștere a fondurilor proprii. Înțelegând just acest lucru, lucră­torii din unitățile raionului Tru­­șești au depus r eforturi pentru redu­cerea cheltuielilor de circulație, rea­lizând în anii 1956—1957 economii la acest capitol de peste 2.400.000 lei, iar pe trimestrul 1 a.c. 249.000 lei. Reduceri la cheltuielile de cir­culație au fost obținute și de către uniunile raionale Dorohoi și Să­­veni. Dar ce folos că succesele u­­nora sînt umbrite de insuccesele altora. La U.R.D.G. Vatra Dorn­ei cheltuielile de circulație la secto­rul comerț au fost depășite în 1957, cu 1,86 la sută, iar la U.R.D.G. Gîmpu­ lung cu 1,65 la sută. Lipsa de preo­cupare a consiliilor raionale mai sus menționate, in direcția realizării de economii are repercusiuni negative și asupra cooperativelor. De altfel trebuie menționat faptul că U.RC.C. Vatra Dornei este singura unitate care-și încheie ac­ivitatea pe anul 1957 cu pierderi de 1.506.000 lei din operațiuni comerciale. La aceasta se mai adaugă încă 112.000 lei pier­deri din trimestrul I a.c. Pe bună dreptate, a spus delegatul Dumitru Tom­a (bușești) că „pierderile U.R.C.C.-ului Vatra Dornei sunt în­grijorătoare”. Se observă însă că conducerea ei (președinte tov. C. Stu­­pineanu), nu prea se îngrijorează de a­ceastă stare de lucruri. Că dealtfel ar da dovadă de mai mult spirit gospodăresc in conducerea uniunii. E de datoria Uniunii regionale a cooperativelor de consum de a ajuta această unitate ca să iasă din im­pasul în care a ajuns și să ia mă­surile impuse de împrejurări. Trebuie menționat că metodele folosite de către conducerile coope­rativelor care au reușit să se auto­­finanțeze nu sunt cunoscute de că­tre toate unitățile cooperației. Ele trebuiesc popularizate și aplicate și la alte unități. E bine chiar să se organizeze schimburi de experiență, pe raioane, la care președinții, contabilii șefi, lucră­orii fruntași ai cooperativelor care se autofinanțează să-și expună metodele de lucru, să popularizeze succesele obținute de zi. # * * Local nou pentru magazin cooperatist în Din octombrie 1957, comuna Mălini- Fălticeni a început construirea unui lo­cal nou pentru ma­gazinul universal. Noua construcție cu­prinde o încăpe­e mare pentru 4 raioane de vinzare, o maga­zie și alte anex­.e. Noua construcție va fi dată în folosință în cinstea zilei de 23 August. a* v» ** Prin hotărârile adoptate de Conferința regională­­­ ★ Consiliile de conducere ale uniunilor regională, raionale și ale cooperativelor sunt obligate să analizeze lu­­­nar cum au fost duse la îndeplinire sarcinile pe plan eco­nomic și organizatoric. ★ în vederea măririi continue a fondurilor proprii ale cooperativelor se va duce muncă de lămurire cu mem­brii cooperatori pentru a văr­sa integral sumele subscrise. Se va urmări ca la toate cooperativele părțile so­­­ciale să fie majorate, in trimestrele IU și ÎV 1958 se vor or­ganiza adunări generale la acele cooperative unde părțile sociale subscrise de membri sunt mai mici decit sumele stabilite. ★ Intensificarea muncii politice de masă in scopul educării membrilor coopera­tori și activului salariat spiritul muncii in comun și de convingere­a lor de superio­ri­ritatea gospodăriei socialiste în agricultură. ★ să se acorde atenție deosebită selecționării, pro­movării și repartizării cadrelor, in vederea ridicării califi­cării cadrelor se vor lua măsuri ca pînă la 1 aprilie 1959 să fe școlarizați toți președinții de cooperative la cursuri a cite 30 de zile, după care va urma școlarizarea contabililor și a aparatului de teren. Se va permanentiza metoda calificării la locul de muncă, prin ucenicie a vin­­­zătorilor și gestionarilor pentru magazinele cooperative­lor. ★ Pentru îmbunătățirea activității in domeniul con­ i­tractărilor și achizițiilor, să se acorde atenție populari­­­zării avantajelor acordate producătorilor contractanți. A­­­paratul de achizitori de la cooperative va fi completat cu elemente bine pregătite care să asigure realizarea sarcinilor de plan. Pentru campania de achiziții și contractări se vor organiza centre de achiziție — recepție de produse agro­­alimentare, centre sezoniere pentru conserve, semi­con­serve, legume și fructe. Aceste centre vor fi organizate cu cel puțin 15 zile înaintea începerii operațiunilor. Se vor­ organiza consfătuiri cu producătorii contractanți in vede­rea stabilirii modului de predare a produselor contractate, întocmîndu-se și planul de desfășurare, a transportului produselor. Se vor lua măsuri care să asigure prelua­rea în întregime a cantităților de produse contractate. ★ Uniunile regională și raionale sunt obligate să ur­mărească realizarea intergală a repartiției și livrărilor de mărfuri de către furnizori.­­» scopul evitării pătrunderii pe rețea de mărfuri necorespunzătoare sau nespecifice locului se va organiza până la 1 decembrie a. c. instruirea comisii­lor de recepție din cadrul unităților cu ridicata și a mer­ceologilor cu aprovizionarea, să se dea atenție aprovizio­nării unităților cu mașini și unelte agricole necesare cam­paniilor agricole și să se asi­gure fondul de marfă necesar satisfacerii nevoilor de consum al populației. ★ In vederea îmbunătățirii modului de deservire a consumatorilor se va intensifica controlul asupra activi­tății lucrătorilor din unitățile de desfacere. Aceștia vor fi instruiți cu privire la aplicarea și respectarea regulilor generale în comerț. ★ Se va acorda atenție deosebită difuzării cărții la sate. ★ Pentru întărirea economico-financiară a unități­lor, uniunile regională și raionale vor lua măsuri care să asigure îndeplinirea și chiar depășirea planului de bene­­­ficii. ★ Pînă la 31 decembrie a.c., vor fi lichidate toate de­bitele din rețeaua cooperației de consum. ★ Prin măsurile ce urmează a fi luate pentru creș­terea fondurilor proprii ale cooperativelor să se asigure creșterea numărului unităților ce se autofinanțează cu clte cel puțin 20 de unități anual pe fiecare raion. ★ Pentru prevenirea fraudelor, delapidărilor, negli­ i­jențelor se vor lua măsuri ca pînă la 15 august a.c. să se termine acțiunea de luare a garanțiilor materiale de la persoanele care au gestiuni și mînuiesc banii sau valori materiale. Vor fi luate măsuri pentru intensificarea revizii­lor de fond, activizarea comisior de revizie, pentru pre­lucrarea în adunări obștești a rezultatelor reviziilor de fond cât și a abaterilor lucrătorilor. * Nr. 3309 Cifre și topic ★ Fondurile proprii alei unităților cooperației de consum din regiunea Su­ceava au crescut de la 62.104.000 lei existente la 30 iunie 1956, la 82.454.000 lei la 31 martie 1958. ★ In ultimii doi ani, re­ducerea cheltuielilor de circulație în sectorul de achiziții și contractări și in sectorul comercial a dus la realizarea unei e­­conomii de 3.757.000 lei. ★ In perioada aprilie 1956 — 30 iunie 1958 au fost înscriși 62.457 noi membri cooperatori înca­­sindu-se fond social 5.343.000 lei. ★ Fondul cultural unităților cooperatiste al fost folosit in 1957 pen­a­tru înzestrarea căminelor culturale cu materiale cul­tural educative, cheltuin­du-se in acest scop 425.000 lei. ★ In anii 1956 — 1957 s-a început construirea a 55 localuri noi pentru u­­nitățile cooperatiste din care 29 au fost date in folosință. apăram avutul <C#Bop^E,^i © iri!© S" | Un aspect negativ în activi­tatea unor cooperative este lipsa de grijă pentru apăra­rea avutului obștesc. Revizii­le de fond și inopinate e­­fectuate în ultimul timp au dus la constatări puțin îm­bucurătoare. Au fost desco­perite fraude și neglijențe care au provocat imense pa­gube avutului cooperatist. Care sînt cauzele unei a­­semenea situații ? Evidența contabilă defectuoasă, con­trolul superficial, fără simț ca o răspundere, efectuat de către organele de revizie asu­pra unităților, tolerarea unor­ stări de lucruri necorespun­zătoare fără a se lua din timp măsuri de lichidarea lor. Dar, cea mai importantă cauză care a favorizat activitatea destructivă a elementelor­ necinstite este lipsa de grii­jă pentru selecționarea ca­drelor. Este revoltătoare ati­tudinea lipsită de cel mai e­­lementar simț de vigilență a unor conduceri de uniuni raionale sau cooperative care încredințează gestiuni unor cetățeni certați cu cinstea, încâlcind dispozițiunile le­­gale în vigoare. U.R.C.O. Si­ret a angajat pe numitul Va­sile Moldoveanu, oferindu-i posibilitatea să mînuiască val­lori, deși știa că acesta fu­­sese în trecut condamnat pen­tru delapidare, in scurt timp, hoțul strecurat în noul său­ post a reușit să sustragă suma de 30.000 lei. „Obiceiul­* de a nu verifica bine cadrele înainte de a fi angajate, sau a li se preda gestiuni, îl ara și conducerea A.R­.C. Vatra Dornei. Despre Sava Mitro­i sanu fostul gestionar al ma­gazinului din Teșna, comuna Dorna Candreni, conducerea uniunii raionale nici nu s-a străduit să știe prea multe. De aceea el a reușit să de­­fraudeze 38.330 lei, iar pentru a-și acoperi lipsa sumei, acest element dușmănos a incen­diat magazinul. Vorbind tot despre selec­ționarea cadrelor, este bine să amintim că aceeași lipsă de răspundere se manifestă și la încadrarea de revizori con­tabili. In aceste posturi sunt angajate uneori, fie elemente nesuficient pregătite din punc de vedere profesional, fie u­­­nii care lucrează fără simț de răspundere, efectuînd con­troale superficiale cum e ca­zul revizorilor Gheorghe Bor­­fotină, Octavian Iuga, Ale­xandru Borș. Din păcate, mai e o categorie de revizori con­­tabili — puțini la număr — care pactizează cu delapida­­­torii și fac tot ce-i posibil pentru a le acoperi matra­­plazlîcurile. Unele unități n-au aplicat instrucțiunile cu privire la introducerea garanțiilor ma­teriale pentru toți mînuitorii de valori materiale sau bă­­­nești. Pînă la sfîrșitul sei­mestrului I 1958 nu s-au îm­cheiat încă contracte de gar­­anție materiale cu toți gesi­tionarii (in raionul Botoșani, de pildă, nu s au decis 44 de asemenea încheiat con­tracte din 299 cit urmau a fi Încheiate). E de datoria con­ducerilor tuturor unităților să treacă, de îndată, la încheie­rea acestor contracte, mărim­du-se în acest fel răspunde­­­rea gestionarilor față de al­butul ce li se dă In primire. Acțiunea de descoperire a fraudelor și hoțiilor trebuie îmbinată cu munca pentru recuperarea sumelor cu care au fost prejudiciate unităț­țile. In această privință s-a Întreprins ceva, însă încă nu­ suficient pentru readucerea integrală a sumelor sustrase In patrimoniul cooperativei lor. Toți lucrătorii din coopera­ția de consum sînt chemați să lupte pentru traducerea în viață a hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din 9—13 Iu­nie a. c. luînd măsurile care se impun pentru apărarea a­­vutului cooperativelor.

Next