Zori Noi, aprilie 1959 (Anul 12, nr. 3522-3547)

1959-04-01 / nr. 3522

Pagina 2-a Scrisori de la membri de partid Interes în muncă... Adunările de partid la noi, la U.S.S . Gura Humorului» se țin cu regularitate» ele constituind o adevărată școa­lă de educație Problemele ce sunt comunistă, puse in discuția comuniștilor sunt Cele mai arzătoare» legate de munca din întreprinderea Troastra. In felul acesta, fie­­care tovarăș participă activ la discuții și face propuneri Concrete pentru îmbunătățirea m­uncii. Sînt cazuri cînd membrii fîe partid sezisează anumite lipsuri în activitatea unui Colectiv de muncă și cer să fe discutate în adunarea de partid, iată, de pildă, candi­dații de partid Vasile Mint­­im și Gheorghe Pascaru, de la depozitul de cherestea, au rezisat faptul că, atunci cînd se scoate din stive o anumi­tă categorie de cherestea pen­tru expediere, materialul ră­­m­as nu este strîns în stivă și acoperit. In felul acesta este supus degradării. Discu­La întreprinderea noastră munca de partid nu se desfă­șoară așa cum ar trebui» Ba am să vorbesc numai despre felul cum au loc la noi adunările generale de partid. Sunt aproape 3 luni de zile de cînd nu a mai avut loc nici o adunare. La începu­tul lunii ianuarie s-a ținut o adunăre generală, în cadrul căreia s-a prezentat o infor­mare asupra activității din a­nul trecut a întreprinderii. Informarea prezentată nu a scos concret în evidență num­iM comuniștilor pentru reali­­zarea sarcinilor de plan, ci a folosit o seamă întreagă de titre, din care noi nu am în­­­țeles aproape nimic­ Din a­­teeastă cauză și aportul nost­­ru la discuții și la propuneri a fost foarte redus. Hotărîrile ce se iau în adună­­rile de partid rămîn uneori doar scrise pe hîrtie, neluîn­­du-se măsurile cuvenite pentru traducerea lor în viață, iată, de exemplu, într-o adunare­­ generală de partid în cadrul căreia s-au discutat probleme cu privire la gospodărirea în­treprinderii, s-au făcut o se­rie de propuneri printre care amințim numai două și anu­me pe cea care se referă la “­•»pararea coșului de ventila­ție de la Herărie și cea re­­feritoare la confecționarea u­­nui cărucior pe șine, pentru transportarea pieselor grele. Pînă în prezent însă, nu s-au luat nici un fel de măsuri in această privință. Dîndu-se în adunarea de pai*­s zid problema bunei gospodă­­riri a depozitului de cheres­tea, s-au luat măsurile co­respunzătoare și acum la a­­cest depozit nu mai au loc asemenea lipsuri.­­ Data și ordinea de zi a a­­dunărilor generale este cu­­­noscută din timp. Acest lu­cru ne dă posibilitatea să venim pregătit­ la ședință, să participăm activ la discu­ții și să facem diferite pro­puneri pentru îmbunătățirea­ m­uncii. Hotărîrile ce se iau în adu­nări sînt de un real folos în munca noastră, ele fiind apli­cate fără întîrziere în prac­tică. De altfel, biroul organi­zației de partid pe comuniști la informează începutul fiecărei adunări generale a­­supra felului cum au fost a­­plicate și înfăptuite hotărîrile anterioare. Informările pe diferite pro­bleme, ce sunt prezentate a­Biroul organizației hoastre de partid nu informează nici­odată pe comuniști asupra felului cum au fost îndeplini­te hotărîrile luate la ședin­țele trecute. Acest lucru dău­nează activității noastre, de­oarece o parte din tovarăși nu mai fac propuneri, ne­­luînd parte uneori nici la discutarea problemelor. De cele mai multe ori, in­formările prezentate în adu­nările generale sînt întocmi­te statistic, fără exemple con­crete din viață. Credem că în urma critici­lor primite, biroul organiza­ției de partid va analiza în mod serios lipsurile de pînă acum și va trece deîndată la lichidarea lor. GH. LACATUL fierar la I.A.R.I. Gura Humorului dunării generale conform or­dinei de zi, sînt documentate Cu exemple concrete. Acest lucru este foarte bun, deoa­rece face ca ședințele să fie vii, combative, tovarășii luînd atitudine critică față de lipsuri. Intr-o adunare ge­nerală, de pildă, comuniști s-au ridicat și mulți au criticat pe candidații de par­­tid Ich­im Mintaru și Gheor­ghe Șincaru, care lipseau nemotivat de la serviciu. A­­ceasta a avut ca urmare faptul că de atunci aceștia vin re­gulat la serviciu. Ba, mai mult, Ichim Miniaru, prin munca lui, poate fi exemplu și pentru alți muncitori. Aș mai vrea să arăt și un alt aspect pozitiv și anume că adunările noastre de partid nu țin ore întregi. Ele sînt bine pregătite și sînt destul de operative, cu toate că suntem­ în organizație peste 90 membri de partid și can­didați. La fel, ordinea de zi a a­­dunărilor nu este niciodată prea încărcată. De obicei, se discută o singură problemă-Datorită acestui fapt, ca și aceluia că problemele ce se discută sînt legate de munca de zi cu zi a oamenilor, par­ticiparea la adunarea de par­tid este în majoritatea cazu­rilor de sută la sută. In încheiere, vreau fac o critică tovarășului să­u se­cretar al organizației noas­tre de partid, Silvestru Le­­haci, pentru că de multe ori cînd face concluzia ședin­țelor cam „bate apa-n piuă". Repetă adesea ceea ce au dis­cutat tovarășii. Eu i-aș reco­manda ca, atunci cînd face aceste concluzii, el să accen­tueze în mod deosebit asu­pra problemelor esențiale, reieșite din discuție, să facă mai mult o sintetizare a ce­lor discutate în adunare și nu o repetare a lor pentru ca apoi să se poată adopta cele mai juste hotărîri. LII DOR SINIAVSCHI maistru la depozitul de bușteni II.NI. Gura Humorului ...Și, lipsă de interes Boni gospodari Nu de mult, într-o adu­nare publică, locuitorii comunei Șarul Dornei, ra­­­ionul Vatra Dornei, au ho­­tărît să-și construiască un cămin cultural în apropie­rea școlii, pe care au ter­­minat-o anul trecut, prin contribuție voluntară și cu care pe drept cuvînt se pot mîndri. Construcția nouă va fi ridicată tot prin contribuția voluntară a fiecărui cetățean din comună. Sub îndrumarea organi­zației de partid, comitetul executiv al sfatului popu­lar, deputații și agitatorii au reușit să mobilizeze pe toți țăranii muncitori din comună să-și achite sume­le cu care s-au înscris la­­ contribuția voluntară, ceea­­ ce a făcut ca pînă în pre­­­zent planul la contribuția voluntară din acest an să­­ fie realizat sută la sută. Pînă în prezent, s-au e­­xecutat la lucrările cămi­­­­nului cultural peste 2001 zile muncă voluntară, prin care s-au realizat econo­mii în valoare de 9.000­­ lei. De asemenea, s-au transportat prin muncă vo­luntară 230 m.c. material lemnos. La aceste lucrări s-au evidențiat în mod deosebit țăranii muncitori Gheorghe Minica, Nicolae Burlacu, Luchian Ailenii,­­ Gh. Crăciun și alții. Coresp. D. HUNEA ZORI NOI Extinderea livezii cu pomi An de an, livada G.A.C. „7 Noiembrie” din Cris­­tești, raionul Botoșani. Își m­ătrește suprafața. Anul aces­­ta, de pildat, pe­ângă cele 11 ha. se mai plantează încă 1 ha. cu pomi. IN CLIȘEU: echipa po­m­icolă, făcând gropi pentru plantarea pomilor. Foto: D. VINTILA ------------------------------------------------------------------­ Educarea comunistă a tinerelor textiliste botoșănene BOTOȘANI (De la subre­­dacția voluntară a ziarului nostru). Educarea tineretului cons­tt­tuie o preocupare de seamă pentru comitetul U.T.M. de la uzinele textile „Moldova“. Botoșani. Membrii biroului îndeam­­­nă org­iniz­iuiile U.T.M. pe schimburi s a mobilizeze un număr cît mai mare de tineri utemiști și neutemiști, pentru a partcipa la formele de în­­vățămînt. La forma de :.Să ne cunoaștem învățământ patria“ (propagandistă tov. Leontina Hoancă) participă un număr de 28 tineri utemiști și neu­­temiști. Pînă în prezent au fost predate 7 lecții, printre care „Partidul Muncitoresc Romîn, conducătorul poporu­lui muncitor în lupta pen­tru construirea socialismului în R.P.R.“, „Partidul Comu­nist din Romînia conducăto­rul luptelor revoluționare ale maselor muncitoare pentru doborîrea regimului burghe­­zo-moșieresc“, „Statutul — le­gea de bază­ a activității U.T.M.” etc. Majoritatea tinerilor par­ticipă la discuții, dovedind că-și însușesc noțiunile pre­date. In această privință cei mai activi la seminarii și dis­cuții sînt tinerii A. V.cureș­­teanu, Eugenia Pitoroagă, C. Anițului și alții. A. DRACINSCHI Zavilla Adolf, este unul dintre cei mai buni șoferi­­ de la coloana auto I.A.R.T. Gura Humorului. El realizează zilnic pînă la 700 tone-kilometri. Iată-1, în clișeu, pe unul din drumurile de munte, transportînd bușteni. Foto D, VI­OR­EL Acțiuni de colectare a fierului vechi Tinerii de la întreprinderea de industrie locală „8 Mai“ din Săveni, îndrumați d­e or­ganizațiile de partid și UTM, au adunat 4.000 kg. materia­le fier­oase ce vor fi predate organelor de colectare I.C­ M.» Totodată, s-au adunat peste 20 kg. bronz. Coresp. A. ROJEZUO ★ Printre școlile care au reu­șit să antreneze în acțiunile patriotice tot mai multi elevi se numără și Școala medie nr. 2 Rădăuți, care în ulti­ma vreme a reușit să colec­teze peste 15.000 kg. fier vechi. In întrecerea pornită pe clase s-au situat fruntași elevii claselor a VIII-a A, care au strîns 1.800 kg. fier vechi, precum și elevii clase­lor a Vl-a A, a IX-a B și a Xl-a A și B. Zile de primăvara la G.A.S. Cătămărăști (urmare din pag. I-a) Pînă către orele 15 au lu­crat acești doi harnici meca­nizatori și astfel, pe calendarul „scris” cu tracto­rul și semănătoarea au apă­rut încă 9,50 ha. floarea­­soarelui și 13 ha. ovăz însă­mânțate. Luni, tractoristul Vamanu a venit la lucru parcă și mai plin de entuziasm. In loc de 10 ha. cît avea norma, el a însămânțat 19 ha. cu floarea soarelui. Dar, la gospodăria de stat Cătămărăști mai sînt și alți mecanizatori harnici. Pe u­­nul dintre aceștia l-am cu­noscut și eu. . . Era in ziua de marți, 24 m­artie. Se apropia ora prin­­­zului. Tocmai ieșisem din Bo­toșani și mă îndreptam cu pași repezi către Cătămă­răști. Din stiigă șoselei mă întîmpină însă de îndată un uruit de tractor. Am privit intr-acolo. Se lucra la însă­i mvițat. Pe marginea tarla­lei, vecină cu șoseaua, zării un tînăr ca la vreo 25 de ani,, urmărind, cu mina strea­șină la ochi, mișcarea celor două mașini, tractor— semănătoare. — Nu cumva acesta-i te­renul Gostatului Cătă­­mărăști? — m- am adresat eu tînărului. — Ba da. — Este poate și cineva din partea conducerii pe a­­ici? — Este: uitați-vă colo, pu­țin mai Înainte! E tovarășul inginer șef. ...Ne-am așezat jos, pe co­vorașul de iarbă fragedă ce începuse să acopere margi­nea șanțului șoselei. •— De fapt, acum, la noi, lucrările de însămînțare culturilor din epoca I-a sunt a­pe terminate — mă informă inginerul Safriuc. — Uitați-vă, tovarășe ingi­ner. Rusu a terminat și a­­cum pleacă spre gospodărie. Interveni brigadierul Ghido-­văț. Plec și eu. Trebuie să începem însămînțarea bor­­iseagului. Inginerul se­ uită la ceas. Era ora 12,15. Harnic băiat șl Rusu ăsta, 8 ha. însămînțate în numai jumătate de zi, spuse Saf­riuc așa ca pentru mine. Aici, discuțiile noastre s-au Întrerupt, îmi părea rău insă că nu apucasem să stau de vorbă și cu tractoris­tul Rusu. Acum, priveam in urma lui. Abia dacă se mai zărea. Ce să-i faci, așa-i în toiul muncii, oamenii se gră­besc. S-a grăbit și inginerul Sa­friuc. A plecat pe ghidonul bicicletei, gonea avan pe ur­mele lui Rusu. ★ Aici Redacția? Vă anun­țăm că astă seară, joi 20­­ martie, s.au terminat însă­­mințările culturilor din epo­ca s­a. Afară de cele 136 ha. de floarea soarelui, ovăz, bor­ceag, mazăre, orzoaică, ier­buri perene, planificate, s-au­­ mai însămânțat și 20 ha. cu 1 grîu de primăvară. Cel care ne transm­itea te­­lefonic această știre era in­ginerul Loghin Safriuc de­ la G.A.S. Cătămărăști. ROGER GARAUDY: Umanismul marxist — cinci eseuri polemice. M. NEAGU ȘI P. LU­­CACIU: Despre patrie și patriotism I. S. TURGHENIEV: Povestirile unui vînător — ediția a IlI-a EUGEN BARBU: Oaie și ai săi — nuvele LEONID LEONOV: Soți — romai, ediția a IlI-a E. V. TABLE: Napo­leon — ed. II-a Nr. 3322 150 de ani de la nașterea marelui scriitor N. V. GOGOL Autorul nemuritoarei co­m­edii „Revzirul”, HUca­ it Vasilievici Gogol, s-a nas­­cut la 1 aprilie 1909, In satul Vasilievska, din ținu­tul Poltavei. Aici, In Ucrai­na, își petrece copilăria și adolescența, dezvoltându-și sensibilitatea artistică mijlocul minimatului pei­fi­saj ucrainean și cultivîn­­du-și dragos­tea pentru nat­­ura și popor. Studiile reale și le le­face la Nejin unde participă cu interes la viața literară și teatra­lă din liceu, interpreted el însuși, cu succes, roluri comice. J>apo absolvirea liceului, Gogol pleacă la Peters­burg un­de cunoaște din plin viața de funcționar, cu orizontul ei limitat, care-i decepționează. Re­­nunțând la cariera de fun­cționar și obținând un post de profesor la o școală din Petersburg, tinărul Gogol are acum posibilitatea să-și reînnoiască pasiunea pentru literatură. In anii 1830—1831, iși face debu­tul in literatură cu nuvela „Seara in ajun de Ivan Kupala”, care, alături de alte schițe și nuvele, va fi cuprinsă In volumul ,,Se­rile in cătunul de lin­gă Dicanka", in anii de cruntă reac­­țiune țaristă, cei mai buni scriitori ruși ai epocii, prin­tre care Pușkin, continuă lupta pentru progres și li­bertate. Primul volum al lui Gogol aducea un ade­vărat suflu nou în litera­tura vremii, fiind caracte­rizat printr-un adine ca­racter popular, prin zugră­virea omului sim­plu din popor, a țăranului ucrainean. In 1835 publică alte două volume, „Mirgo­­rod” și „Arabescuri”, in care înfierează cu mare talent viața mărginită, meschină, a boierimii pro­­vinciale, in contrast cu fi­gurile luminoase ale lui Taras Bulba și ale cazaci­lor din nuvela istorică „Ta­ras Bulba”, aceștia din ur­mă fiind plini de eroism in lupta pentru neatârna­­rea patriei. Următorul vo­lum este intitulat Poves­tiri din Petersburg", o as­pră diatribă la adresa cla­selor exploatatoare, a re­gimului țarist in general V. G. Bielinski arăta ca marele merit al lui Gogol este, printre altele, că scri­itorul nu s-a limitat nu­mai la a înfățișa veridic societatea vremii, dar a _a privit-o tot­: Meagătm Zt ZZi­tor, biciuind-o cu o vehementa satiră. De numele lui Gogol se leagă și citeva lucrări dra­matice, printre care „Căsă­toria”, „Jucătorii de cărți" și celebra comedie „Revi­zorul”, in care demască a­­paratul de stat țarist, practicul funcționarilor ne­cinstiți. Apreciată călduros de oamenii progresiști ai vremii, comedia „Revizo­rul” a atras către auto­rul ei ura clasei do­minante și a funcțio­­narimii. O întreagă cam­panie pornită împotriva j­a lui, il hotărăște pe Gogol­­ să plece in străinătate, In 1836. Astfel, opera „Sufle­te moarte”, un vast tablou al Rusiei din prima jumă­tate a secolului al XIX- lea, se naște departe de țară, iar „Suflete moarte” Gogol satirizează atlt au­tocrația feudală, reprezen­tată prin tipuri ca Mani­­­­i Iov și Șobakevici, cit Și P*1 reprezentanții viitoarei lumi capitaliste, de felul aventurierului Cicikov, al cărui singur ideal era aca­pararea de bani. Ultimii ani din viața marelui­ scriitor au fost în­tunec­ați de boală și de u­­nele alunecări spre misti­cism, spre o justificare a țarismului și iobăgiei. A­­ceasta a atras critica dreaptă și principială a lui Bielinski, care, crătură rătăcirea lui Gogol, subli­nia totodată marea valoa­­­­re a operelor realist-crit­­­ice ale scriitorului. Mort la < martie 1853,­ Gogol esk și azi, prin strălucita sa operă literara­­ alături de noi, in lupta pentru cultură și progres.,. faza raională a celui de al V-lea concurs al formațiilor artistice de amatori Formațiile artistice din co­m­unele Poiana Mărului, Găli­­nești, Drăceni și Mălini au prezentat recent programie artistice în fața a peste 500 spectatori, la Mălini-Fălti­­ceni, primul centru unde s-a desfășurat faza raională celui de al V-lea­ concurs al a formațiilor artistice de ama­tori. Referindu-ne la acest con­curs, trebuie arătat că coru­rile căminelor culturale din Găinești și Mălini nu s-au prezentat la înălțimea aștep­tărilor. Aceasta din cauza numărului mic al membri­lor­­ primul cor este compus din 20 persoane, iar al doi­lea din 40. In plus, majori­tatea coriștilor sînt cadre di­dactice. Directorii și dirijorii căminelor culturale aminti­te nu s-au preocupat de atra­gerea în componența coru­­­rilor a cît mai multe talente din rîndul țăranilor munci­tori, s-a prezentat în gene­ral un repertoriu bine orien­tat, dar cu o interpretare sub posibilitățile formațiilor. Cu­ privește ținuta scenică, s ar fi putut evita feluritele cos­tume, prin îmbrăcarea costu­mului popular specific res­pectivei zone etnografice. De asemenea, posibilitățile liștilor vocali Vasilovici, Io­n­­popei și Jora din Găinești, Lucreția Ilie din Mălini, pre­cum și ale celor din comuna Drăceni, nu au fost suficient folosite de către dirijori. In ceea ce privește creș­terea măestriei interpretati­ve, a existat, de asemenea, pu­țină preocupare, nnci­ puține piese muzicale au fost inter­­pretate cu pricepere și ta­le­et. Echipele de dans de la Po­lana Mărului, Pîraie și Mă­lini au prezentat și citeva jocuri populare din partea locului. Costume­ și strigă­turile la jocurile ,„Cumătri­ța”, „Sțele”, „șchioapa” și „Pădurețul” sa­ elemente lăudabile. Brigada artistică de agi­­­tație din Suha-Mălini a sus­ținut un spectacol cu o tema­­tică din viața­­­ nouă a­­ satu­lui. Găsirea în mod priceput a esențialului unor aspecte de viața, folosirea criticii In mod principial Crearea unui imor precum și sănătos au prilejuit realizarea unui spectacol interesant și apl­au dat de publicul spectator. E necesar totuși să se intervi­­­nă asupra textului și în spe­­­cial asupra formei lui litera­re. Dacă formațiile artistice participante la faza raională a celui de al V-lea concurs din centrul Mălini își vor­ spori posibilitățile artistice, existente și, dacă Casa raio­nală de cultură se va stră­dui să dea un ajutor meto­dic în mod conștient și com­petent, valoarea artistică a spectacolelor va crește sim­țitor. Totodată, e de datoria organelor competente, ca fa­zele de concurs să fie orga­nizate cu mai mult simț de răspundere. I. IACOB -----------------------------♦ [UNK] [UNK] [UNK] Cititul — îndeletnicire mult îndrăgită Biblioteca raională Siret este dotată cu 6.988 volume de cărți în limbile romînă, ucra­neană, rusă și germană. De asemenea, biblioteca pune la dispoziția cititorilor și di­ferite colecții d­e reviste și ziare. Cei 425 cititori înscriși anul acesta au citit în timp de două luni și jumătate un număr de 3.126 cărți. Printre cititorii­­ fruntași ci află și­ Elena Stoica, care în ultimele 3 luni a citit 48 cărți, Elena Constantinovici, țărancă mun­citoare, care a citit 28 cărți, precum și Ion Puzdri care, de asemenea, este un iub­tor al cărții. Pe lîngă purtătorii insignei „Prieten al cărții“, plaf­gint încă 430 cetățeni de­­ diferite profesii înscriși pen­a.sc . îru concursul «,Iubt cartea“. i

Next