Zori Noi, octombrie 1959 (Anul 12, nr. 3676-3702)
1959-10-14 / nr. 3687
» 2-netium**La881*aPeBS ¥*B^ FĂLTICENI ȘIRET In cadrul Lunii prieteniei romîno - sovietice, în orașul Fălticeni au loc numeroase manifestări cultural - artistice. Printre acestea se numără și conferința ținută de tov Ion Tudose, președinte al sfatului popular orășenesc, despre :Realizările primului an al septenalului“. Conferința a avut loc sîmbătă 16 octombrie ax, la Casa raională de cultură din Fălticeni, în fața a numeroși oameni ai muncii. După conferință a urmat un bogat program artistic, prezentat de formațiile artistice ale școlii medii nr. 1 din localitate și căminului cultural din comuna Hîrtop. „Rolul femeii în construirea comunismului în URSS“ — este titlul conferinței expusă de tovarășa Ștefania Vizireanu, secretară a comitetului raional al femeilor. Formații artistice ale Spitalului de copii din Siret au prezentat, apoi, un interesant program artistic. / SUCEAVA In aceste zile, numeroși oameni ai muncii se opresc în fața expoziției deschisă luni, 12 octombrie ax. de Consiliul regional A R S.US. Expoziția este intitulată «Aspecte ale dezvoltării îndustriei grele în U.R.S.S. în anii septenalului“ ♦ [UNK]M .....—----------------- Cărți care vor Lunii prieteniei Cu prilejul desfășurării Lunii prieteniei romîno-sovietice, editurile vor scoate, pe lângă volumele apărute recent, numeroase alte lucrări de literatură, artă, știință și tehnică, traduse din limba rusă. Astfel, printre lucrările care vor apare în domeniul literaturii politice se numără : volumul 38 din Operele lui V. I- Lenin «Despre tineret“, »Articole și cuvîntări“, de P. A. Dzerjinski și altele. Editura de stat pentru Literatură și Artă, va edi- apare în cadrul romîno-sovietice la la rîndul ei o seamă de volume de beletristică ale scriitorilor ruși și sovietici. Printre acestea amintim volumul IX din operele lui A. P. Cehov, „însemnările unui partizan“ de P Ignatov, „Cînd se unesc rîurile“ de P. Kătrovca, „Omul își schimpierea“ de B. lasenski, „Versuri alese“ de M. Aligher, „Poezii și poeme“ de S. Esenin, „Articole alese“ de B. Asafiev, „Skutarevski“ de L. Leonov, volumul II din „Studii“ de V. StasiV etc. 105 ani de la nașterea compozitorului OPRIM PORUMBESCU Se împlinesc 105 ani de la nașterea lui Corian Porumbescu, creatorul primei operete romînești, despre care C. Morariu, un bun prieten și coleg al fon de studii superioare, scria că avea o „dragoste fierbinte și simțire aducă pentru tot ce e bine, frumos și nobil". Cel către avea să devină unul din cei mai mari artiști ai țării noastre sa născut la spatele Sucevii, la 14 octombrie 1854. Tatăl său, Iraclie Porumbescu, a fost un aprig susținător al ideilor înaintate ale pașoptiștilor, un luptător pentru o viață mai bună a poporului. După o copilărie senină, petrecută la pipotele Sucevii și mai apoi la Stupea (azi comuna Ciprian Porumbescu), nu e are posibilitatea să cunoască și să îndrăgească cîntecele și dansurile noastre populare. Ciprian este trimis la Suceava, pentru a studia la Gimnaziul superior greco ortodox de aici. In gimnaziului, cunoaște anii pe compozitorul Ștefan Nosievici și leagă, totodată, o strînsă prietenie cu Grigore Vindireu, vestiul vătaf al lăutarilor suceveni, cel care „cinta cu aceeași virtuozitate și dansurile populare romînești și „Carnavalul din Veneția” de Paganini”. De la Suceava, Ciprian Porumbescu pleacă la Cernăuți, unde își continuă studiile, avînd ca profesor pe eminentul pedagog muzical Isidor Vorobchievici. La Cernăuți, Porumbescu este membru al societății cultural-politice „Arboroasa”. Prin intermediul acestei societăți, stabilește legături cu elementele înaintate ale intelectualității române, printre care D. Onciul, V. Alecsandri și T. Cipariu, împreună dflectaă&n cu care luptă pentru dobândirea drepturilor româilor la autodeterminare, la eliberarea de sub jugul habsburgic. La Viena, unde își continuă studiile, Ciprian Porumbescu trăiește ani de mari privațiuni materiale, dar și de maturizare considerabilă a talentului său. Aici devine membru al societății „Romina Juni” și publică acea renumită ,,Colecțune de cintece sociale pentru studenții romîni”. ..Colecțiunea”, publicată in 1880, întrunește 20 de cintece, cu adine caracter patriotic, mobilizator, întors in țară, determinat de mizeria materială, Ciprian Porumbescu ocupă postul de profesor de muzică la școlile centrale ropline din Brașov. In acest oraș, el compune prima operetă româneascâ, „Crai nou”, care, pe drept cuvînt, în epoca modernă a însemnat o nouă orientare spre creația strins legată de năzuințele poporului. Opereta, jucată imediat la Brașov, s-a bucurat de un imens succes, ceea ce i-a dat compozitorului, fie și pentru puțină vreme, liniștea sufletească de care avea atîta nevoe. Căci, după cum se știe, la 6 iunie 1883, tuberculoza, care-l rodea de mai mult timp, îi răpune, la vârsta numai de 29 de ani. Creatorul „Craului nou", autor a peste 200 de lucrări muzicale, printre care unele au flăcărate arme deveni înde luptă împotriva asupririi naționale, iar pe melodia „Cintec de priăvară“ s-a ridicat apoi acel „Marș de .,1 Mai” al patrioților regaliști. Ciprian Porumbescu a rămas mereu vu în sufletul poporului nostru ca un artist mutant, caracterizat prntr-un larg registru de expresii, speci, fie artiștilor legați de popor. F. B. In anii puterii populare, la Dornești, raionul Rădăuți, a fost construită o mare fabrică de prelucrare a inului Itt clișeu: vedere de la intrarea în fabrică. j £ öRIN & l Filmele saptaminii de la 12 la 18 octombrie Cinematograful „23 August” Suceava 12—16 octombrie, „Ultima aventură a lui Don Juan”, 17 octombrie „Koeiubei”, 18 octombrie, „Pentru 100.000 de mărci”. Cinematograful lui” Suceava 12—18 „Tineretuoctombrie „Ivan cel Groaznic“,e. 1. a I și II; Cinematograful ,7 Noiembrie“ Botoșani 13—18 octombrie „Dragoste pe note“; Cinematograful „30 Decembrie“ Botoșani 13-18 octombrie „Nevasta cintă”; Cinematograful meu ,10 Decembrie” Dorohoi 12—14 octombrie „Urmașii lui Kao”, 15—18 octombrie „Oleko Dandici”; Cinematograful „23 August" Cîmpulung 12— 16 octombrie „Umbrela Sfîntului Petru“; 17-18 octombrie „Pagini de vitejie”; Cinematograful „M. Gorki” Cîmpulung 12—16 octombrie, „ Cîntecul matrozilor“. 17—13 octombrie „Taina lui Zemskov“; Cinematograful „Lumina“ Gura Humorului 15—18 octombrie „Pe drumurile României”; Cinematograful „M. Gorki” Siret 15—18 octombrie „Mingea”; Cinematograful „7 Noiembrie Rădăuți 14—18 octombrie „Ivan Brovkin se însoară“; Cinematograful „Unirea“ Rădăuți 12-16 octomane „Căi greșite”, 17—18 octombrie „Evadare cLn umbră“; Cinematograful „Dorna” Vatra Dornei 15—18 octombrie „Pe drumurile României”; Cinematograful „7 Noiembrie” Vama, 15—18 octombrie „Prima zi”; Cnematograful „Vasile Roaită” — Burdujeni 15 — 18 octombrie „Campionul lunii“; Cinematograful „Octombrie Roșu” Darabani 15 — 18 octombrie „Vraja dragostei”; Cinematograful „Mihail Eminescu” Moldovița 12—14 octombrie „Lissy“, 15—18 octombrie „Pavel Korceaghin”; Cinematograful „Victoria” Trușești 12—14 octombrie „Startul tinereții”, 15—18 octombrie „Pe drumurile Rominiei“; Cinematograful „Minerul” Iacobeni 12—14 octombrie „Acțiunea Sabia Teutonă”, 15—18 octombrie „Răsfățatul”. O inițiativă bună SAVENI (De la subredacția voluntară a ziarului nostru). Intr-o adunare generală, comitetul organizației UTM din clasa a IX-a de la Școala medie din Săveni a propus ca, pentru terminarea străzii din comună, în timpul liber, să participe voluntar la muncă și utemiștii de la această școală. Propunerea comitetului a fost primită cu entuziasm de către elevii clasei respective. Și, în una din zilele trecute, în frunte cu dirigintele clasei a IX-a, prof. Ilie Ibănescu, peste 20 de utemiști au ieșit la muncă voluntară, contribuind la amenajarea a circa 100 m.l. de stradă. Printre cei care s-au evidențiat în mod deosebit se numără utomiștii Aurel Sîrbu, Vasile Onu, Ștefan Brici și alții. FLOREA MUMA in ultimii ani. In regiunea noastră, vinatul a luat o mare dezvoltare. , In clișeu: Casa de vînătoare „Cerbul“ din raionul Cîmpulung. Foto: D. VINTILAI Alegerile iai organizațiile de partid COMUNIȘTII AU CUVÎNTUL ’Atît darea de seamă cît și discuțiile s-au reient, în primul rirnd, la succesele obținute în întreprindere în timp de un an, sub conducerea organizației de partid. Pe primele opt luni ala anului 1959, planul producției globale a fost realizat în proporție de 102,4 la sută, iar planul producției mamfă cu 102,2 la sută. Randamentul la cherestea a crescut la 65,92 la sută — cel mai înalt indice atins pînă acum în combinat. Productivitatea muncă a crescut cu 12 la sută, iar prețul de cost a scăzut cu 5 la sută. S-a scos în evidență creșterea rolului de conducător politic al organizației de parti, munca largă desfășurată de aceasta în rîndul muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor în sopul mobilizării lor la indeplinrea sarcinilor de producție. O mare parte de dezbateri s-au referit la îmbunătățirea vieții interne de partid, la intensficarea muncii de educație comunistă a membrilor și candidaților de partid. Participanții la discuții au vorbit cu vădită mândrie despre realizări Dar, ei n-au trecut cu vederea nici lipsurile, ci le-au dezvăluit cu curaj, criticînd principia, pe cei vinovați In adunarea de dare de seamă și alegeri, comuniștii de la combinatul forestier „Bernat Andrei“ din Vatra Dornei, au dovedit prin combativitatea, pHn poziția lor partinică, principială, că fac cu adevărat parte din detașamentul de avangardă al clasei muncitoare. Dar, să le dăm cuvintul. — Noi — a spus, printre altele, comunistul Vasile Babiuc, muncitor la de por,tul de cherestea — vorbim despre economii, despre realizările pe care le-am obținut pînă acum în această privința. Pentru a îndeplii însă angajamentul luat pe întregul anu — economii în valare de 1.466 000 lei — trebuie să descoperim și să punem în valoare unor rezerve interne. Să înlăturăm, în primul rînd, lispa de bani care se mai face. lată, de pildă, la investiți,. A fost construită o rampă care a costat mulți bani și acum trebuie uărimat, fiind prost amplasată. Nu se putea avea în vedere acest lucru de la bun început ? Sau să luăm situația de la cantină. Aci lucrează, pentru că așa prevede schema, două femei de serviciu și patru funcționari. Deci, doi funcționari la un om care muncește efectiv. Poate că situația se prezintă la fel și in alte locuri de muncă- Vedeți deci, posibilități necercetate și nefolosite pînă acum... — Vedem cu toții, tovarăși, că aprovizionarea cu materie primă se desfășoară destu de defectuos in ultima vreme și, dacă nu se iau măsuri din timp, aceasta ar putea să provoace neajunsuri în producție. In brigada noastră oamenii ne spun: voi sînteți comuniști și avem încrederea că o să rezolvați această problemă. Este de datoria noastră să răspundem încrederii muncitorilor. Eu propun să se treacă, în proiectul de hotăriri al adunării, luarea de măsuri pentru îmbunătățirea neîntîrziată a aprovizionării combinatului cu materie primă. De asemenea, propun să se prevadă în proiectul de hotarîri și înființarea unei comisii care să întocmească o evidență clară a economiior ce realizează pe secții, pe mase șini și pe oameni în parte.. Aceste cuvinte le-a spus comunistul Vasile Leicu, muncitor la depozitul de bușteni. — Activitatea organizației de partid — a spus comunistul Victor Ruscanu, depinde de felul cum muncesc membrii și candidații de partid. Noi ne mîndrim cu faptul că majoritatea comuniștilor sînt fruntași in muncă, asemeni gateriștilor Potîngă Gheorghe și Șușcă Toader, a circular stei Vătafu Maria, a retezătorului Leicu Vaside, a cărătorului Babiuc Vasile și alții. Pentru a ne respecta însă angajamentele luate este necesar ca toți comuniștii să fie exemplu în muncă, să arate celorlalți muncitori prin fapte cum trebuie să lucreze. Mă refer, de pildă, la tovarășul Ursu Ion, care conduce o brigadă de tineret la gatere. In brigada lui se manifestă indisciplină, iar sarcinile de plan nu sunt îndeplinite întotdeauna. Dumneata, tovarăș ! Ursu, ești în stare să vorbești și două ore în ședință, să spui vrute și nevrute, dar cînd treci la treabă o lași mai... încet. Părăsești deseori mașina s te plimbi prin combinat, întocmești tot felul de planuri și plănuiețe, dar numai de lucru nu-ți vezi. Cum dai dumneata, în calitate de comunist, exemplu celorlați muncitori ? Ca tovarășul Ursu mai avem și alții. Noul birou al organizației de bază va trebui să se ocupe mai îndeaproape, să-i ajute pe acești tovarăși iar, de va fi cazul, să-i tragem la răspundere. A vorbit apoi comunistul Ștefan Vecinschi. Progresul tehnic, problemele noi care se ivesc zi de zi, cer din partea noastră o pregătire superioară, ne impune să învățăm în permanență, să ne ridicăm calificarea profesională, să ne insușim cît mai multe cunoștințe de cultură generală. Darea de seamă scăpat din vedere acest lucru. Or, participarea muncitorilor noștri la cursurile de cultură generală este scăzută. Înșiși membrii biroului organizației de bază nu sunt exemplu în această privnță. Oare, tovarășii Coruntu, Bran și alții, nu au nevoie să învețe ? Sau dumneata, tovarășe Casme, în calitate de secretar al organizației de bază, crezi că poți să te mulțumești cu cunoștințele pe care le ai ? Te bizui pe experiență și pe mernone, tovarășe Casme, dar, un secretar de partid la nivelul combinatului nostru, are multe probleme zilnice pe care nu le va rezolva cum trebuie decît învățînd continuu. De asemenea, trebuie criticat faptul că dintre membrii comitetului U.T.M., numai un singur tovarăș s-a înscris să urmeze la școală. Noul birou al organizației de bază, să pună mai mult interes și în acest domeniu. ...Asemeni tovarășilor de mai sus, au vorbit și comuniștii Mihai Bobei, Ion Ghiorțu, Forgaci Dionisie și alții. Comuniștii au dovedit că simt pe umerii lor marea răspundere ce le revine pentru bunul mers al treburilor în întreprindere, pentru activitatea ei economică, pentru educația oamenilor. N. B. — Mergind a doua zi prin combinat, am auzit la rampa de bușteni, următoarea discuție: — Cam slabă aprovizionarea cu bușteni... — Nici o grijă, ai să vezi de mîine. S-a discutat ieri problema la alegerile de partid. In aceeași zi, urcînd în sus spre Iacobeni, am văzut pe Bistrița o activitate neobișnuită. L-am întrebat pe un țapinar ce se întîmplă. — Facem pregătiri să dăm drumul la plute, spre combinat D. SIMICIUC Nr. 3687 ToV. Teodor Ciobanu, Calea Națională nr 348, Botoșani, este profesor de conducere a tractoarelor la Șocate1 de mecanici agricoli din Botoșani. In această calitate, el are în primire un tractor pe care îl utilizează în orele de practică ce le face cu elevii. Pentru acest motiv, conducerea școlii îi reține, la plata salariului, garanția cuvenită, întreabă dacă această reținere este legală, sau niu, dat fiind că el e profesor și nu gestionar sau mînuitor de mărfuri. RĂSPUNS. Prin ordinul nr. 110, Ministerul Agriculturii și Silviculturii a transmis unităților în subordine instrucțiuni de aplicare a HCM 1918 din 10 decembrie 1957 privind introducerea garanției materiale pentru mînuitorii de mărfuri și valori. In art. 1 din aceste instrucțiuni se precizează că „toți mînuitorii de valori materiale sau bănești din întreprinderi, instituții, organizații cooperatiste și obștești au obligația depunerii unei garanții materiale“. La aliniatul III, al aceluiași articol, se prevede că „angajatul care primește, păsrează și eliberează bunuri materiale, dar nu are funcția de gestionar, poartă răspunderea pentru bunurile de orice fel pe care le mînuiește". In cazul dvs., deci, ținînd seama de faptul că aveți în primire un bun pentru care răspundem, reținerea garanției este legală-N- S. Darabani, întreabă dacă la trecerea de la o categorie la alta de salarizare, stagiul militar se socotește ca vechime în cîmpul muncii. RĂSPUNS . Potrivit instrucțiunilor existente privind completarea carnetelor de muncă, perioada stagiului militar se înregistrează, ea fiind considerată ca vechime în cîmpul muncii numai cu condițiunea dacă ce în cauză a fost în cîmpul muncii înainte de satisfacerea statgiului militar. Pentru lărgirea cunoștințelor cultural-profesionale RĂDĂUȚI (De la subredacția voluntară a ziarului nostru)In acest an, sala S.R.S C. Rădăuți, subșiîn colaborare cu consiliul sindical raional, organizează în întreprinderi și instituții lectorate. In cadrul acestora vor fi cuprinși salariați care nu sînt încadrați în alte forme de învățămint. Lectoratele au ca scop lărgirea cunoștințelor culturalprofesionale ale oamenilor muncii. Pînă în prezent, în raionul Rădăuți s-au organizat deja 4 lectorate — la Topitoria de la Dornești, I-IL. Putna etc. Ș, TRANDAFIR