Zori Noi, iulie 1962 (Anul 15, nr. 4530-4555)
1962-07-22 / nr. 4548
u Nici o clipa pierdută, nici un bob risipit! Combinez! fruntași In gospodăria colectivă din Ripiceni recoltatul e în toi. Numai in cursul zilei da 19 iulie, aici au lucrat un număr de 7 combine. Pînă în prezent, au fost recoltate peste 100 ha. de păioase, din care 60 ha. grîu și 50 ha. orz de toamnă. La aceasta din urmă cultură, recoltatul s-a terminat. Media la hectar la orz este de peste 2.000 kg., iar la grîu, de pe tarlaua recoltată, s-a obținut 1.800 kg. la hectar. Lucrînd cu hărnicie, combinării Vasile Jijie, Vasile Melniciuc, Mihai Maftei își depășesc norma zilnică. Ei fac parte din brigada a IV-a de mecanizatori de la S.M.T. Dîngeni care deservește gospodăria colectivă din Ripiceni. Colectiviștii vor recolta peste 600 ha. păioase cu combinele. Din timp, ei și-au pregătit spațiile de înmagazinare a produselor, precum și un solar de circa 150 m.p. pe care va fi pus la uscat griul. Coresp. GH. ZAI Edicația agronomului, să înceapă recoltarea, iar în urmă să execute aratul. De îndată, vor începe și treierișul, iar pentru aceasta au fost pregătiți 750 de saci, s-au fixat 6 arii, au fost numiți responsabilii de batoze, delegații de convoaie și s-au format echipele de deservire a batozelor. Colectiviștii din Cristești s-au îngrijit și de sămânță pentru anul viitor. Cu ajutorul specialiștilor, s-au delimitat din vreme ca loturi semincere, peste 210 ha. cultivate cu grîu din soiurile Bezostaia și Skorospelka. Bătălia pentru strîngerea recoltei . . • .... a început și pe întinsele tarlale ale G.A.C. Cristești, raionul Botoșani. Pînă în prezent, s-a recoltat și treierat mazărea de pe 14 ha., s-a strîns orzul de pe 21 ha. Imediat ce s-a recoltat mazărea, mecanizatorii au trecut la arat și s-au însămînțat 14 ha. cu porumb pentru masă verde. Pe măsură ce se eliberează terenul, vor mai fi însămînțate cu porumb în cultură dublă încă 51 ha. Aceasta va contribui la completarea bazei furajere necesare pentru animalele proprietate obștească și pentru cele ale colectiviștilor. Griul și secara n-au dat încă în pîrgă. Dar colectiviștii, pregătiți temeinic sînt gata ca, la in Primele suprafețe și colectiviștii din satul Bold, comuna Manoleasa - Săveni, au început recoltatul păioaselor. In ziua de 19 iulie, ei au recoltat grîul de pe 50 hectare. La recoltat, colectiviștii sunt ajutați de către mecanizatorii de la S.M.T. Cele mai bune rezultate la recoltatul griului le-au înregistrat colectiviști ca Șerban Alexandru, Pricop Gheorghe și alții din brigada a II-a condusă de brigadierul Dubiță Victor. Coresp. 7. GHEORGHE In miriști—a doua cultură De cîteva zile, și lucrătorii GAS Leorda, raionul Botoșani, au început strînsul recoltei. Bine pregătiți, pînă ieri, ei au recoltat 100 hectare mazăre și 70 hectare orz. Paralel cu recoltatul s-a început și treierișul. Astfel, în prima zi s-a treierat orzul de pe suprafața de 12 ha. Peste Î0O de ha. teren fiind eliberate de paiele lăsate de combine, mecanizatorii au început de îndată efectuarea arăturilor de vară și însămînțarea în miriște a porumb»!... în ,cultură dublă. Bilanțul unei zile: s-au arat 40 ha. și s-au însămînțat 12 ha. cu porumb pentru masă verde. Ca buni gospodari In vara aceasta, din cumpărări și din prăsilă proprie, gospodăria colectivă din Buimăceni — Șătrăreni, raionul Botoșani, și-a sporit cu mult efectivele de animale proprietate obștească. La sfîrșitul anului 1962, gospodăria va avea 500 taurine, din care 130 vaci de lapte , 321 porcine din care 58 scroafe, 741 oi și altele. Știind că sporirea producției de lapte și carne este condiționată de baza furajeră, colectiviștii se îngrijesc să asigure animalelor cantități corespunzătoare de nutrețuri, în sortimente variate și de bună calitate. Pînă acum, ei au recoltat și depozitat în șire lucerna de pe 37 ha. și finul de pe 85 ha. (coasa sa), iar în prezent execută a doua recoltare a lucernei. Porumbul de siloz, în suprafață de 130 ha., a fost prășit de 3 ori și promite o producție de peste 30 tone masă verde la hectar. Organizația de partid și consiliul de conducere s-au preocupat cu multă grijă de asigurarea apei pentru sectorul zootehnic. Au fost consultați un mare număr de colectiviști și pînă la urmă s-a hotărit ca izvoarele de la poalele unui deal să fie captate într-un bazin de acumulare, din care, prin țevi de material plastic, apa să fie adusă la sectorul zootehnic și dirijată în grajduri. Colectiviștii au răspuns cu multă geste și bucurie drala chemările organizației de partid și a consiliului de conducere și în număr mare, prin muncă voluntară, au ajutat la săparea bazinului și la montarea țevilor. La grajduri există acum, în permanență, apă proaspătă. Coresp. ȘT. CIȘLARU • MăiSItMWiDliHIftl Pînă în prezent, lucrătorii Centrului avicol Cătămărăști — Botoșani au livrat G.A.C. din regiune un însemnat număr de pui de o zi. IN CLIȘEU: tehnicianul Ștefan Lupu controlează casiurea ouălor înainte de a fi introduse la incubat. Foto : D. V. ■ IMIWHIM Anul XVI nr. 4548 4 pagini 20 bani Duminică 22 Iulie 1962 Constituirea comitetelor pentru cultură și artă IN RAIONUL FĂLTICENI In ziua de 20 iulie a.c., a avut loc ședința de constituire a comitetului pentru cultură și artă din raionul Fălticeni. La ședință au participat activiști de partid și de stat, activiști culturali de la sate. Ședința a fost deschisă de tov. XL Vatamaniuc, președintele sfatului popular raional, care a dat citire deciziei de constituire a comitetului, fiind numiți un număr de 31 tovarăși. La ședință au mai participat tov. I. Bocăneală, membru al comitetului regional pentru cultură și artă. Ca președinte al comitetului de cultură și artă a fost numit tov. prof. Ion Baltazar, iar ca secretar, tov. Popa Grigore , Coresp. FILARET LUPU ÎN ORAȘUL SUCEAVA La Suceava, s-a constituit, recent, comitetul pentru cultură și artă al orașului La ședința de constituire au participat activiști de partid și de stat, directori de școli și ai căminelor culturale din comunele aparținînd orașului Suceava. Ca președinte al comitetului pentru cultură și artă a fost ales tovarășul Alexandru Ohabă, iar ca secretar tovarășul Trifan Macioapă. In continuare, comitetul pentru cultură și artă a ales o comisie pentru răspândirea cunoștințelor științifice și culturale. Ca președinte al comisiei a fost ales tovarășul Ioan Nimban, profesor, iar ca secretar, tovarășul Mihai Filip, Progresul tehnic la baza creșterii productivității muncii Una din principalele căi de ridicare a productivității muncii o constituie introducerea progresului tehnic. Spre deosebire de alte ramuri industriale, în sectorul forestier introducerea progresului tehnic este strîns legată de amplasarea masei lemnoase date în producție. Ținând seama de acest lucru, pe baza balanței de masă lemnoasă, am întocmit mai întîi un grafic de eșalonare a parchetelor și, în funcție de aceasta, am căutat să extindem pe scară largă mecanizarea lucrărilor din exploatările de pădure, care necesită un mare volum de muncă fizică. Astfel, sectoarele de exploatare sunt dotate cu un număr de 20 de ferăstraie tip „Drujba“, 7 funiculare (5 tip „Mîneciu“ și 2 tip „Wissen“), 2 tractoare U.T.C.S. și una automacara, mecanisme cu ajutorul cărora se execută cu mai mult spor operațiunile de fasonat, scos, apropiat și încărcat materialul lemnos în mijloace de transport. Ca urmare, a crescut simțitor indicele de mecanizare în exploatările de pădure din cadrul întreprinderii noastre. In prezent, peste 62,3 la sută din masa lemnoasă dată în producție este fasonată și secționată mecanic cu ferăstraie tip „Drujba“, iar 42 la sută din materialul lemnos este scos din parchete și apropiat cu ajutorul funicularelor. De asemenea, în sectorul de industrializare au fost puse, de curînd, în funcțiune două gatere rapide și un ferăstrău panglică „Raiman“. Pentru mînuirea cu pricepere a mecanismelor și utilajelor din înzestrarea întreprinderii, s-au organizat cursuri de ridicare a calificării profesionale a muncitorilor, cursuri la care participă șefi de brigăzi cu acord global, funiculariști, retezători mecanici, rutieriști, gateriști, circulariștii și ajutorii lor. Tot în acest scop, în primul semestru a.c. au fost expuse în fața muncitorilor un număr de 8 conferințe tehnice. Apoi, în vederea bunei desfășurări a procesului de producție și folosirii mecanismelor la întreaga lor capacitate, muncitorii din exploatările de pădure au fost organizați în brigăzi, cu plata în acord global în care sunt cuprinși 92 la sută din totalul muncitorilor forestieri. Datorită bunei organizări a muncii și folosirii cu pricepere a mecanismelor, în semestrul I a.c. motoriștii au fasonat și secționa mai mult cu 1.485 m.c. bușteni iar funiculariștii au scos și apropiat mai mult cu 1.982 m.c. bușteni față de sarcinile planificate Folosind cu randament mecanismele din dotare, motoristul Petru Hasna, din parcela 145 Ciumarnaru, a realizat o productivitate medie lunară la fasonat de 650 m.c. bușteni. In parcela 1 Falcău, funicularistul Grigore Timofte a scos și apropiat lunar, in medie, peste 1.350 m.c. material lemnos. Brigada cu acord global din gura de exploatare Cununa, condusă de tov. Tega Cozma, a realizat o productivitate fizică de 1,524 m.c. pe om/zi. Pe lângă sporirea productivității fizice, creșterea gradului de mecanizare a dat posibilitate muncitorilor forestieri să sporească Indicele de utilizare a masei lemnoase și să reducă pierderile de exploatare. Numai prin reducerea pierderilor de exploatare, s-au obținut în plus peste 2.000 m.c. lemn de lucru. Perfecționarea procesului de producție și îmbunătățirea gradului de organizare a muncii au dat posibilitate colectivului întreprinderii noastre să-și depășească planul de producție pe semestrul I a.c. la toți indicii, să obțină o bună corelație între principalii indicatori de plan, să îmbunătățească calitatea produselor, și să realizeze importante economii la materia primă. Planul producției globale a fost îndeplinit în proporție de 104,7 la sută, al producției marfă — 104,5 la sută; productivitatea muncii a crescut cu 2,5 la sută, iar cîștigul mediu a sporit cu 2,3 la sută. Procentul la cherestea rășinoasă de calități superioare a crescut de la 38,2 la sută, planificat, la 39,2 la sută. Cu toate succesele obținute, în cadrul întreprinderii noastre mai există încă destule rezerve de creștere a productivității muncii prin extinderea în continuare a mecanizării și a metodelor avansate de muncă. De altfel, noi ne-am propus ca in cursul acestui an să mai instalăm încă două funiculare tip „Wissen“, un funicular tip „Mineciu“, să amenajăm noi drumuri auto și să prelungim, diferite ramificații ale liniei c.f.f., mijloace care vor da posibilitate colectivului întreprinderii noastre, să sporească necontenit productivitatea muncii. DUMITRU IACOB, directorul I. F. Falcău TELEGRAMA Tovarășului Wladyslaw Gomulka, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului Aleksander Zawadzki, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului Jozef Cyrankiewicz, Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone varșovia prietenie trainică și de colaborare multilaterală, ale căror rezultate rodnice contribuie la dezvoltarea celor două țări, la întărirea unității lagărului țărilor socialiste. Exprimând năzuințele de pace ale popoarelor român și polonez, țările noastre împreună cu Uniunea Sovietică și celelalte state socialiste militează neabătut pentru dezarmarea generală și totală, pentru lichidarea rămășițelor celui de-al doilea război mondial, pentru triumful politicii leniniste de coexistență pașnică și victoria cauzei socialismului și păcii în lume. . Vă urăm, dragi tovarăși, dv. și întregului popor polonez noi și mari succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Poloniei socialiste prietene Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín, Consiliul de Stat, Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romíne și întregul popor român vă transmit dv. și prin dv. poporului polonez frate un fierbinte salut și cele mai cordiale felicitări, cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Populare Polone. Particinînd din toată inima la această sărbătoare, poporul român își exprimă bucuria sa pentru victoriile obținute de harnicul popor polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, în munca sa liberă și creatoare, pe drumul construirii socialismului. Intre Republica Populară Romînă și Republica Populară Polonă s-au statornicit și se dezvoltă neîntrerupt relațiile de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romina , Ion Gheorghe Maurer, Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne La căminele culturale( Sprijinind activitatea culturală la sate in perioada campaniei a agricole de vară, echipa artistică asociației surdo - muților din R.P.R. (filiala Suceava) va prezenta, în curînd, mai multe spectacole în cadrul căminelor culturale din satele regiunii noastre. In repertoriu figurează printre altele, dansuri populare românești, sovietice și germane, precum și două scenete pantomime. sediul în orașul Roman) au executat pînă în prezent circa 20 la sută din volumul lucrărilor de instalare a conductei, care va permite alimentarea cu apă a orașului Dorohoi și a întreprinderilor industriale din această localitate. Cinematografe sătești Pînă la sfîrșitul lunii iulie, în satele Vorona, din raionul Fălticeni, Vășcăuți, raionul Rădăuți, și Păltiniș, raionul Vatra Dornei, vor intra în funcțiune 3 noi cinematografe sătești cu proiecție pe bandă îngustă, datorită instalării unor grupuri electrogene procurate recent de întreprinderea regională cinematografică. Cu acestea, numărul cinematografelor sătești din regiunea Suceava se ridică pînă în prezent la 215. Lucrări edilitare Muncitorii șantierului de conducte magistrale din Leorda cu Cu brigada artistică la gurile de exploatare Datorită preocupării comitetului sindical de secție pentru îmbunătățirea muncii culturale, cu puțin timp in urmă, la fabrica de cherestea Moldovița a luat ființă o brigadă artistică de agitație. Ea este formată numai din tineri muncitori forestieri. Pînă în prezent brigada, care are un repertoriu un text bine întocmit, a prezentat 3 spectacole la gurile de exploatare și a participat la faza intercomunală a festivalului cultural sportiv al tineretului. Zilele trecute, artiștii amatori s-au deplasat la gura de exploatare din sectorul II Secreș, împreună cu fanfara cămiului cultural din comună. Cu acest prilej tov, bibliotecar Const Pădure a ținut recenzia cărții „Bogăția unui sărac“ de Ion Grecea. După aceea brigada artistică și fanfara au prezentat un frumos program artistic care a fost urmărit cu multă atenție de către muncitorii forestieri. Coresp. D. STECIUC Postul de corespondenți voluntari de la Topitoria de in din Ițcani ne transmite: In prima decadă Desfășurînd larg întrecerea socialistă, muncitorii și tehnicienii topitoriei noastre obțin, zi de zi, rezultate tot mai bune în îndeplinirea și depășirea planului de producție, în realizarea de produse de calitate superioară. De altfel, un obiectiv principal în întrecere îl constituie și acela de a da o cantitate cît mai mare de produse finite din aceeași cantitate de materie primă. In prima decadă din luna iulie, muncitorii și tehnicienii unității noastre au produs peste plan 200 kg. fuior de calitățile I-a și a II-a. Pe lista celor mai buni dintre cei mai buni muncitori, fruntași în obținerea unor producții sporite și de calitate superioară, se înscrie numele tovarășelor Elisabeta Tasciuc, Viorica Bucătaru și altele. Analiza activității sindicale Intr-una din primele zile ale lunii iulie, a avut loc în cadrul unității noastre adunarea generală a membrilor de sindicat în care s-a analizat felul cum au fost îndeplinite prevederile contractului colectiv în perioada care s-a scurs de la începutul anului curent. Referatul prezentat de tovarășul Victor Bucătaru, președintele comitetului sindicatului, a subliniat faptul că, din cele 58 de obiective incluse în contractul colectiv, spre a fi realizate în acest an, 44 au fost îndeplinite in primele 6 luni ala anului. Referindu-se la sarcinile de producție, tovarășul V. Bucătaru a arătat că în primul semestru au fost îndepliniți toți indicatorii de plan. Luînd cuvântul pe marginea referatului prezentat, mulți vorbitori au apreciat cu satisfăcătoare activitatea comitetului sindicatului, dar, au scos la iveală și unele lipsuri. Totodată, ei au făcut propuneri prețioase pentru îmbunătățirea muncii în viitor. S-a arătat că mai există deficiente în ce privește tinerea și organizarea consfătuirilor de producție. In acest scop s-a propus ca organizatorii de grupe să fie instruiți din nou, să primească un sprijin mai eficient din partea comitetului sindicatului. S-a mai propus să se acorde mai multă atenție răspîndirii experienței înaintate a unor muncitori fruntași. Alți tovarăși, ca Emilian Maruseac, au propus să se organizeze schimburi de experiență cu unități, similare din alte localități din regiune și chiar din țară. VALERIA SPÎNU și LEONTINA ȘOVEA ZI DE IULIE fumul — săgeată de lut, țîșnind din constelația lanurilor de tloarea-soarelui i Se îneacă undeva vi ~giori. Străbatem în goana mașinii cîmpia Moldovei de miază-noapte în care coline duli, ondulează spre nemărginire. Peisajul incintă și derutează : golfurile de aur ale griului alternează cu verdele întunecat porumbului; deasupra, nori, ca nișalte culmi de negură, iar prin văi ochiuri de iaz, cu sălcii plîngătoare și roate de stuf —• mă gîndesc că pe undeva trebuie să colinde „cocostîrcul albastru" — peste care se rotesc, amețiți de zbor și de imaginea lor răsfrîntă în apă, stoluri de pescăruși. Parcă ne apropiem de o mare nezărită. Și în tot acest timp uruie prin nori, sau, poate, aevea, in depărtările cîmpiei, acele fantastice căruțe cu coviltir din scrierile lui Sadoveanu. Bătaia faraoancelor sună — răsună și parcă aud și răpăitul ploii pe coviitrile de rogojini. Apoi din nou golfuri de aur, porumbul și un iaz și o cîmpie ireal de albă — maci. Sint in latura de miazănoapte a Moldovei maci incit crează atîtea cîmpii cu impresia unei ninsori continui ca intr-un tărîm de baladă scandinavă, dar a unei ninsori inverse, de la pămînt către cer. Griul, viforul macilor și fantasmele norilor sub care țipă pescăruși ne Întovărășesc în drumul de la Suceava prin Dumbrăveni și Botoșani și mai departe, mereu către miazănoapte, pînă la Negreni, unde se simte, purtată pe vîntul de iulie, aroma de pline „coaptă în cuptorul verii“ — căci la Negreni, in aceste zile, stăruie atotputernică mireasma griului. atui Negreni trăiește ajunul marii bătălii pentru recotare. Cinci combine, ca niște ciudate corăbii ale cîmpiei, așteaptă aliniate semnalul pornirii campaniei. Mihai Livadaru, președintele gospodăriei, Vasile Cărăbuș, secretarul organizației de partid, și inginerul agronom, Cezar Ghenghea au luat probe de griu din lan și discută acum cu mecanizatorii. Pămîntul, oamenii și hainele oamenilor răspîndesc miros, de griu. Lanul in care doarme, galbenă, lumina verii, foșnește uscat; alături, pe malul iazului, trei bărci cu chila în sus, scorojite, trimit în vînt o adiere de smoală și de alge, subțire ca o părere, căci valul de arome ale griului se leagănă pe tot pămîntul. Suntem în iulie, peste o zi sau peste două zile, ciudatele corăbii ale cîmpiei vor schimba lumina ce doarme galbenă în lan în șuvoaie de boabe roșcate — și de aceea oamenii nu discută acum decit despre grîu, iar vorba lor, dulcea vorbă moldovenească, e ca o undă a patimii, poate că așa vorbesc în „nopțile fierbinți ale tinereții" numai îndrăgostiții. Vasile Cărăbuș spune: peste două zile vom ieși la culesul pîinii albe — și în glasul lui deslușesc bucurie și infrigurare. Pîinea cea albă e încă lumină galbenă care doarme în lanuri, plămădită de pămînt și de soare de-a lungul și de truda oamenilor unui an. Ascult ce zice Cărăbuș și mă gîndesc că alt nume decit „pline albă" nu s-ar fi putut găsi acestor cîmpii cu grîu. oborim la iaz- se întinde pe 180 de hectare — și pătrundem în tabăra gălăgioasă a gîștelor. Sute de gîște cu bobocii 1or’~se scaldă în apa de un albastru gingaș ca ochii copiilor, sau pasc pe colina din apropiere. Victoria Tamaș, femeie de vreo 28 de ani, responsabila fermei, destramă pene, așezată în umbra unui salcim cu coroană bogată. In primăvară ea a fost aceea care a adunat o mie de ouă de gîscă, le-a cercetat sîmburele de viață în lumina lămpii, le-a așezat in cuibare, apoi, cind bobocii au ciocănit coaja scoțind capul in lumină i-a strîns la căldură, i-a hrănit și i-a purtat la pășune. Femeie frumoasă, coborită parcă dintr-o stampă și-a petrecut copilăria ca slujnică. Toți ai ei au fost argați și s-au prăbușit pe brazdă străină. Astăzi are casa ei cu radio și cu mobilă. Despre umilințele îndurate odinioară nu-i place să-și amintească. „Te făceau să-ți rogi ceasul morții" — explică ea, și atit. Dar ce poate fi mai cumplit decât acest „te făceau să-ți rogi ceasul morții" . Ieșită dintre hotarele umilinții, fata argatului a îndrăgit cartea. Și in zilele cind stă pe malul iazului, lingă golful în care se scaldă gălăgioși bobocii, deschide cartea, citește și uneori visează la ceva fi. Anul trecut a cîștigat atit cît poate nu au cîștigat a ei intr-o viață de om (ziua-muncă a fost remunerată cu 43 de tei). O femeie pe malul iazului — împrejur miroase a griii și a nămol, țipă pescăruși, bobocii sisîie către cuiupoiari și către privighetorile de apă — iar alături copiii ei care nu vor cunoaște niciodată chinul foamei și vor ști numai din cărți că România „eminamente agricolă" se cuprindea în cumplita geografie a foamei și pelagrei. FANUȘ NEAGU (Continuare în pag. a lll-a).