Zori Noi, iulie 1966 (Anul 19, nr. 5769-5795)
1966-07-22 / nr. 5787
IN PAGINA VIAȚA DE PARTID Anul XX nr. 57874 pagini 25 bani vineri 22 iulie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Detașamentul prețios al activiștilor obștești I o» ACTIVITATE RODNICĂ AL IX-LEA AL P. C. R. * pentru întărirea cooperativelor agricole și creșterea nivelului de civilizație a satelor . Moment de importanță istorică în viața partidului, a întregului nostru popor, Congresul al IX-lea al P.C.R., elaborînd un vast program de dezvoltare a tuturor domeniilor de activitate pe baza continuării neabătute a industrializării țării,, a stabilit sarcini de mare importanță în domeniul agriculturii, a ridicării neîncetate a nivelului de civilizație satelor noastre. In perioada a care a trecut de la Congres, partidul nostru a desfășurat o intensă activitate politică și organizatorică pentru a crea cadrul necesar înfăptuirii acestor măsuri. Au fost constituite uniunile cooperatiste — ca organe proprii de conducere a cooperativelor agricole, s-a creat Casa de pensii care a deschis drumul către un sistem unitar de pensionare a meni-CONSTANTIN MOROȘANU președintele uniunii regionale a cooperativelor agricole bunlor cooperatori — măsură de un profund umanism socialist statutele — au fost adoptate cooperativei agricole, ale uniunilor cooperatiste și Casei de pensii. Prin ponderea care o au, cooperativele agricole de producție ocupă un loc de mare importanță în agricultură. Sprijinul primit din partea industriei socialiste, folosirea mai bună a mijloacelor tehnice și materiale interne și a celor puse la dispoziție de statul nostru, în condițiile existenței unor organe proprii de conducere ale cooperativelor agricole, ale unei colaborări strînse între uniunile cooperatiste și consiliile agricole, au permis unităților agricole șă-și orienteze tot mai mult activitatea — așa cum a stabilit . Congresul al IX-lea al partidului — către practicarea unei agriculturi intensive și multilaterale. In regiunea Suceava, pe marea majoritate a suprafețelor cultivate în primăvară de cooperativele agricole au fost folosite mijloacele mecanice. Pe lingă culturile ce se însămînțau în alii cu semănătorile S.M.T., ani în primăvara trecută a extinsă aria de folosire fost mașinilor și la plantatul caratofilor — pe 12.000 ha. Aceasta reprezintă o contribuție importantă la reducerea termenului de execuție a lucrărilor, la ușurarea muncii cooperatorilor. O mai mare extindere a cunoscut mecanizarea lucrărilor de întreținere. Comparativ cu 1965, această lucrare s-a efectuat pe o suprafață de aproape 3 ori mai mare (140.600 ha.), iar în primăvară la mai mult de 100.000 ha. au fost executate lucrări cu supa rotativă. Uniunile cooperativelor agricole s-au ocupat cu răspundere de aprovizionarea unităților cu îngrășăminte chimice. Pentru recolta acestui an avem îngrășate cu superfosfat, azotat și alte tipuri de îngrășăminte chimice peste 226.000 ha., ceea ce constituie un important pas înainte față de anii anteriori. Eforturile depuse în primăvară de țărănimea cooperatistă, cu sprijinul cadrelor de specialiști, au permis amenajarea a 5.000 ha. texeren pentru irigații. Concomitent cu extinderea mecanizării, chimizării și a irigațiilor, apreciem ca au crescut grija, răspunderea I (Continuare in pagina a IlI-a) telier mecanic de reparații La Fălticeni se află în construcție un atelier mecanic de reparații, aparținind întreprinderii de industrie locală. Atelierul, care va fi dat în folosință la sfîrșitul acestui an, este destinat efectuării de reparații curente auto, rebobinării motoarelor electrice, precum și reparării unor utilaje industriale și agricole. Noul obiectiv va fi înzestrat cu utilaje de înaltă tehnicitate, printre care și o mașină de șlefuit vilbrochene. Hala de reparații, unde se vor întîlni piesele confecționate sau reparate în secțiile anexe, este prevăzută cu un pod rulant, care va ușura operația de manipulare. Pe lîngă atelier se vor construi un garaj, rampe de spălare, instalații de încălzire etc. La proiectarea noului obiectiv au fost alese soluții eficiente de execuție, prin asigurarea unui grad înalt de industrializare și mecanizare a lucrărilor, întreaga structură de rezistență se realizează din elemente prefabricate : stîlpi, grinzi și chesoane. Acestea duc la un ritm susținut de execuție, la reducerea consumului de material lemnos și oțelbeton. Coresp. N. IONESCU » I I Fructe de A început sezonul de recuportantă sursă de venituri . Spre deosebire de anii trecuți, de recoltare, achiziționare și uizată. La Gura Humorului, centru modern de prelucrare de înaltă tehnicitate. Deși ne aflăm la început fost achiziționate peste 300 te tre care : 220 tone smeură, 30 mare, 20 tone vișine și peste o cantități din fructele de pădu au fost livrate la export, pădure mare a fructelor de pădure, imeconomiei noastre forestiere, in actualul sezon, activitatea prelucrare este mai bine orgabunăoară, funcționează un a fructelor, dotat cu aparatură de sezon, pînă în prezent aune de fructe de pădure, prinzone afine, 30 tone cireșe atonă de hribi și gălbiori. Mari reachiziționate și prelucrate In cel mai scurt timp, pe drumul cel mai scurt! de zi ce trece presa cotidiană este tot mai solicitată de oamenii muncii. Este deci o obligație ca difuzării ei să i se acorde întreaga atenție și răspundere, astfel ca de la rotativă pînă la cititor drumul să fie făcut în cel mai scurt timp. Pornind de la acest considerent și de la unele defecțiuni sesizate în ultimul timp în mecanismul difuzării presei, redacția a întreprins duminică un raid-anchetă, vizînd îndeosebi distribuirea ziarului „Zori noi“. Publicăm mai jos unele constatări. Pierderi pe traseu în mod normal, ziarul gional sosește la Săveni rela orele 9.15...dar cu toate acestea, în mina cititorului ajunge abia a doua zi ! Duminică, spre exemplu, ziarul a plecat din Suceava la orele 6. De necrezut, la Săveni a ajuns la orele 15.30. Motivul ? Nepăsarea. Taxatorul Gheorghe Ignătescu de pe autobuzul ,Nr. 31 Sv. 223 s-a „trezit“ abia la Ungureni că nu are loată presa. Din neatenție, tovarășii de la poșta Botoșani luaseră și ziarele destinate pentru Săveni. Acesta nu e unicul caz. Tovarășul Gh. Tămășescu, activist de partid, ne relata că la Vorniceni, deși gara e aproape de comună, ziarele ajung la abonați cu două-trei zile mai tîrziu față de apariție. Sîmbăta trecută, bunăoară, factorii poștali n-au difuzat presa deoarece primiseră unele sarcini cu totul aparte de sfera luide muncă. Și tot el adaugă că la vînzarea cu bucata vin puține reviste de literatură, că pentru difuzarea presei chioșcuri nu se face suficientată popularizare... ■ ■ Și pe traseul Suceava — Rădăuți, s-au „pierdut“ duminică 500 de exemplare din ziarul „Zori noi“. Tovarășii de la Rădăuți nu știau nimic, iar cei de la difuzarea presei (serviciul regional), la Unele explicații încearcă fel. să nu le dea tov. T. Baltig, gestionar la P.T.T.R. Rădăuți : — Bănuiesc că tovarășii de la C.F.R. le-or fi predat greșit în vreo stație. In cazul acesta, sosesc, totuși, mai tîrziu, cu alt tren, la noi dar vom avea greutăți la desfacere. Tot la Rădăuți s-a înrădăcinat prostul obicei ca ziarele de sîmbătă și duminică să se distribuie abonaților abia lunea. Pînă atunci, ele stau în rafturile serviciului local de difuzare, cînd se ridică salariații de la sfatul popular raional, tribunal, „Combustibilul“, IPROFIL, sfatul popular orășenesc, I.M.I.L. etc., veniți să preia sau să predea corespondența. Ce ciudățenie ! Mecanism defect In Darabani oprim, la întîmplare, 10 trecători pe care-i întrebăm, pe rînd : „Cînd citiți ziarul „Zori noi“ cu apariția de astăzi ?“ ’ Opt dintre ei ne-au răspuns : „Mîine“. De ce mîine ? Constantin Barbacaru, responsabilul centrului de radioficare, corespondent voluntar al ziarului, ne informează că „de difuzarea la timp a presei nu se ocupă nimeni“. Sunt zile cînd ziarele stau aruncate undeva, în una din camerele poștei, sau stivuite pe la chioșcuri. Găsim multe ziare nevîndute la chioșcul gestionat de Vasile Răpciug ; la librărie stau împachetate. Nicăieri nu găsești însă un afiș care să-i informeze pe oameni, să-i îndemne să cumpere ziare și reviste. (Continuare în pagina a II-a) La laboratorul de recepție al fabricii de conserve din lapte „baraul“ Câmpulung se determină conținutul de grăsime și alte caracteristici ale materiei prime. Paraschiva Piticaru are această îndatorire profesională Foto : I. NEGREA t pe Educație anotimpuri ? Munca mecanizatorilor (cea mai mare parte din ei tineri), frumoasă și în același timp grea, se împletește, prin definiție, cu campaniile agricole. Este legată, firesc, de anotimpuri. Dacă pe timpul iernii mecanizatorii se string la stațiunile de mașini tractoare, unde se pregăsiesc utilajele pentru lucrările de primăvară, — în lunile de vară îi găsim pe ogoare, în brigăzile cooperativelor agricole de producție. Lungi, zilele de vară încep devreme și se sfîrșesc amestecîndu-se cu noaptea. Orele libere sînt numărate. Și totuși, au tinerii mecanizatori posibilitatea să se destindă în mod plăcut, instructiv ? Ce acțiuni culturale, educative, sportive se organizează pentru ei ? Am poposit cu aceste întrebări la brigada a opta din cooperativa agricolă de producție Drăgușeni — Fălticeni. — Sîntem toți localnici. Ne aducem aminte cum ne-am petrecut timpul liber iarna, la Stațiunea Spătărești , clubul era înzestrat cu televizor, cărți, jocuri de șah și reviste. Aici nu avem nimic din toate acestea, încă nu s-a adus nici un material cultural - sportiv de la bază. Ni se pregătește acum un sediu, poate vom avea cîte ceva aco-ALEXEI RUDEANU (Continuare în pagina a IlI-a) Seceriș — 1966 ■ l._______:. “ ~ Ritm mai intens la treieriș Griul, în regiunea noastră, a fost recoltat pînă acum de pe aproximativ un sfert din suprafața cultivată. Orzul, mazărea sunt, de asemenea, aproape în întregime recoltate. Zilele acestea sunt condiții ca ritmul de lucru la seceriș să sporească cu mult și în zona vestică a regiunii. Dar, în același timp, continuă să se mențină la un nivel nesatisfăcător eliberarea terenului, treierișul. In multe locuri — mai ales acolo unde din cauza ploilor griul este căzut — deși a fost secerată recolta de pe întinse suprafețe, combinele, batozele nu sunt încă folosite la treieriș. In raioanele Botoșani și Dorohoi există încă un mare număr de batoze care nu au fost puse în funcțiune în timp ce clăile acoperă cîmpul. De pildă, în multe cooperative, agricole ca Verești, Hlipiceni, din raionul Botoșani, unde recoltatul s-a încheiat sau este în curs de terminare, nici zilele trecute nu se trecuse la transportul recoltei la arii și la treieriș din plin. De altfel, pe ansamblu, în acest raion, abia a zecea parte din recolta secerată este treierată. O situație similară este în raionul Dorohoi. In multe locuri, garniturile de treier nu-s puse în funcțiune, combinele nu sunt folosite la treieratul staționar. Ritmul nesatisfăcător de la eliberarea terenului de paie și clăi face ca încă și in prezent un număr de tractoare să stea nefolosite, în timp ce planul la arături de vară nu este îndeplinit decit în proporție variind între 1—4 la sută. Precipitațiile căzute în ultima vreme aduc și mai mult la ordinea zilei problema utilizării la maximum a timpului de lucru, a tuturor mijloacelor. Este o datorie de prim ordin a conducerilor cooperativelor agricole și S.M.T., a organelor raionale și orășenești de partid și de stat să ia urgente măsuri pentru folosirea tuturor posibilităților pentru exe(Continuare în pagina a IlI-a) Printre harnicii mecanizatori din raionul Dorohoi, care dau bătălia pentru strînsul recoltei, se numără și Aurel Rusu, șeful brigăzii ce lucrează la cooperativa agricolă Havîrna ÎN PAGINA 3 ® Campionatul mondial de fotbal și Alte știri din regiune \ TINERET, inerețe TELEGRAMA Tovarășului Wladyslaw Gomulka prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului Edward Ochab președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului Josef Cyranidewicz președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone Dragi tovarăși. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România și al întregului popoa român, transmitem poporului frate polonez salutul nostru tovărășesc și cele mai cordiale felicitări, cu prilejul celei de-a XXII-a aniversări a eliberării Poloniei. Prin munca sa avîntată și plină de abnegație, poporul polonez a.. .obținut, sub conducerea încercată a Partidului Muncitoresc Unit Polonez, realizări remarcabile în dezvoltarea economiei, științei și culturii, în ridicarea nivelului său de trai, în edificarea orînduirii socialiste. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele Poloniei prietene. Ne exprimăm și cu acest prilej convingerea că relațiile de prietenie trainică și colaborare multilaterală, statornicite între Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, între Partidul Comunist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, se vor întări și dezvolta permanent, spre binele popoarelor român și polonez, al unității țărilor socialiste, al cauzei socialismului și păcii în lume. De ziua marii dumneavoastre sărbători, vă urăm, dragi tovarăși, dumneavoastră și prin dumneavoastră poporului polonez, noi succese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea continuă a Republicii Populare Polone. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România