Zori Noi, iulie 1966 (Anul 19, nr. 5769-5795)

1966-07-22 / nr. 5787

IN PAGINA VIAȚA DE PARTID Anul XX nr. 5787­4 pagini 25 bani vineri 22 iulie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Detașamentul prețios al activiștilor obștești I o» ACTIVITATE RODNICĂ AL IX-LEA AL P. C. R. * pentru întărirea cooperativelor agricole și creșterea nivelului de civilizație a satelor . Moment de importanță­­ istorică în viața partidului, a întregului nostru popor, Congresul al IX-lea al P.C.R., elaborînd un vast program de dezvoltare a tuturor do­meniilor de activitate pe baza continuării neabătute a industrializării țării,, a sta­bilit sarcini de mare impor­­­­tanță în domeniul agricul­turii, a ridicării neîncetate a nivelului de civilizație satelor noastre. In perioada a care a trecut de la Congres, partidul nostru a desfășurat o intensă activitate politică și organizatorică pentru a crea cadrul necesar înfăp­tuirii acestor măsuri. Au fost constituite uniunile coo­­­peratiste — ca organe pro­prii de conducere a coope­rativelor agricole, s-a creat Casa de pensii care a des­chis drumul către un sistem unitar de pensionare a meni-CONSTANTIN MOROȘANU președintele uniunii regionale a cooperativelor agricole bunlor cooperatori — măsură de un profund umanism so­cialist statutele — au fost adoptate cooperativei agri­cole, ale uniunilor coopera­tiste și Casei de pensii. Prin ponderea care o au, cooperativele agricole de pro­ducție ocupă un loc de mare importanță în agricultură. Sprijinul primit din partea industriei socialiste, folosi­rea mai bună a­ mijloacelor tehnice și materiale interne și a celor puse la dispoziție de statul nostru, în condi­țiile existenței unor organe proprii de conducere ale cooperativelor agricole, ale unei colaborări strînse între uniunile cooperatiste și con­siliile agricole, au permis unităților agricole șă-și o­rienteze tot mai mult acti­vitatea — așa cum a sta­bilit . Congresul al IX-lea al partidului — către practi­carea unei agriculturi in­tensive și­ multilaterale. In regiunea Suceava, pe marea majoritate a suprafețelor cultivate în primăvară de cooperativele agricole au fost folosite mijloacele me­canice. Pe lingă culturile ce se însămînțau în alii cu semănătorile S.M.T., ani în primăvara trecută a extinsă aria de folosire fost mașinilor și la plantatul car­a­tofilor — pe 12.000 ha. A­­ceasta reprezintă o contri­buție importantă la reduce­rea termenului de execuție a lucrărilor, la ușurarea muncii cooperatorilor. O mai mare extindere a cu­noscut mecanizarea lucră­rilor de întreținere. Compa­rativ cu 1965, această lu­crare s-a efectuat pe o su­prafață de aproape 3 ori mai mare (140.600 ha.), iar în primăvară la mai mult de 100.000 ha. au fost exe­cutate lucrări cu supa rota­­tivă. Uniunile cooperative­lor agricole s-au ocupat cu răspundere de aproviziona­rea unităților cu îngrășămin­te chimice. Pentru recolta acestui an avem îngrășate cu superfosfat, azotat și alte­­ tipuri de îngrășăminte chi­­­­mice peste 226.000 ha., ceea ce constituie un important pas înainte față de anii an­teriori. Eforturile depuse în primăvară de țărănimea coo­peratistă, cu sprijinul cadre­lor de specialiști, au permis amenajarea a 5.000 ha. te­­xe­ren pentru irigații. Concomitent cu extinderea­­ mecanizării, chimizării și a irigațiilor, apreciem ca a­u crescut grija, răspunderea I (Continuare in pagina a IlI-a) telier mecanic de reparații La Fălticeni se află în con­strucție un atelier mecanic de reparații, aparținind întreprin­derii de industrie locală. Ate­lierul, care va fi dat în folo­sință la sfîrșitul acestui an, este destinat efectuării de re­parații curente auto, rebobină­­r­ii motoarelor electrice, pre­cum și reparării unor utilaje industriale și agricole. Noul obiectiv va fi înzestrat cu u­­tilaje de înaltă tehnicitate, printre care și o mașină de șlefuit vilbrochene. Hala de reparații, unde se vor întîlni piesele confecționate sau re­parate în secțiile anexe, este prevăzută cu un pod rulant, care va ușura operația de ma­nipulare. Pe lîngă atelier se vor construi un garaj, rampe de spălare, instalații de încăl­zire etc. La proiectarea noului obiec­tiv au fost alese soluții efi­ciente de execuție, prin asigu­rarea unui grad înalt de in­dustrializare și mecanizare a lucrărilor, întreaga structură de rezistență se realizează din elemente prefabricate : stîlpi, grinzi și chesoane. Acestea duc la un ritm susținut de execuție, la reducerea consu­mului de material lemnos și oțel­­beton. Coresp. N. IONESCU » I I Fructe de A început sezonul de recu­portantă sursă de venituri . Spre deosebire de anii trecuți, de recoltare, achiziționare și uizată. La Gura­­ Humorului, centru modern de prelucrare de înaltă tehnicitate. Deși ne aflăm la început fost achiziționate peste 300 te tre care : 220 tone smeură, 30 mare, 20 tone vișine și peste o cantități din fructele de pădu au fost livrate la export, pădure mare a fructelor de pădure, im­­economiei noastre forestiere, in actualul sezon, activitatea prelucrare este mai bine orga­­bunăoară, funcționează un a fructelor, dotat cu aparatură de sezon, pînă în prezent au­ne de fructe de pădure, prin­zone afine, 30 tone cireșe a­­tonă de hribi și gălbiori. Mari re­achiziționate și prelucrate In cel mai scurt timp, pe drumul cel mai scurt! de zi ce trece presa cotidiană este tot mai solicitată de oamenii muncii. Este deci o obligație ca difuzării ei să i se acorde întreaga atenție și răspundere, astfel ca de la ro­tativă pînă la cititor drumul să fie făcut în cel mai scurt timp. Pornind de la acest considerent și de la unele­ defec­țiuni sesizate în ultimul timp în mecanismul difuzării pre­sei, redacția a întreprins duminică un raid-anchetă, vizînd îndeosebi distribuirea ziarului „Zori noi“. Publicăm mai jos unele constatări. Pierderi pe traseu în­ mod normal, ziarul gional sosește la Săveni re­la orele 9.15.­..dar cu toate acestea, în mina cititorului ajunge abia a doua zi ! Duminică, spre exemplu, ziarul a plecat din Suceava la orele 6. De necre­zut, la Săveni a ajuns la orele 15.30. Motivul ? Nepăsarea. Taxatorul Gheorghe Ignătescu de pe autobuzul ,Nr. 31 Sv. 223 s-a „trezit“ abia la Ungureni că nu­­ are loată presa. Din neatenție,­­ tovarășii de la poșta Botoșani luaseră și zia­rele destinate pentru Săveni. Acesta nu e unicul caz. To­­varășul Gh. Tăm­ășescu, activist de partid, ne relata că la Vor­­niceni, deși gara e aproape de comună, ziarele ajung la abonați cu două-trei zile mai tîrziu față de apariție. Sîmbă­­ta trecută, bunăoară, factorii poștali n-au difuzat presa de­oarece primiseră unele sarcini cu totul aparte de sfera lui­de muncă. Și tot el adaugă că la vînzarea cu bucata vin pu­ține reviste de literatură, că pentru difuzarea presei chioșcuri nu se face suficien­ta­tă popularizare... ■ ■ Și pe traseul Suceava — Rădăuți, s-au „pierdut“ dumi­nică 500 de exemplare din ziarul „Zori noi“. Tovarășii de la Rădăuți nu știau nimic, iar cei de la difuzarea presei (serviciul regional), la Unele explicații încearcă fel. să nu le dea tov. T. Baltig, ges­tionar la P.T.T.R. Rădăuți : — Bănuiesc că tovarășii de la C.F.R. le-or fi predat gre­șit în vreo stație. In cazul a­­cesta, sosesc, totuși, mai tîrziu, cu alt tren, la noi dar vom avea greutăți la desfa­cere. Tot la Rădăuți s-a înră­dăcinat prostul obicei ca zia­rele de sîmbătă și duminică să se distribuie abonaților abia lunea. Pînă atunci, ele stau în rafturile serviciului local de difuzare, cînd se ri­dică salariații de la sfatul popular raional, tribunal, „Combustibilul“, IPROFIL, sfatul popular orășenesc, I.M.I.L. etc., veniți să preia sau să predea corespondența. Ce ciudățenie ! Mecanism defect In Darabani oprim, la în­­tîmplare, 10 trecători­ pe care-i întrebăm, pe rînd : „Cînd ci­tiți ziarul „Zori noi“ cu apari­ția de astăzi ?“ ’ Opt dintre ei ne-au răspuns : „Mîine“. De ce mîine ? Constantin Barbacaru, responsabilul cen­trului de radioficare, cores­pondent voluntar al ziarului, ne informează că „de difuza­rea la timp a presei nu se ocupă nimeni“. Sunt zile cînd ziarele stau aruncate undeva, în una din camerele poștei, sau stivuite pe la chioșcuri. Găsim multe ziare nevîndute la chioșcul gestionat de Vasile Răpciug ; la librărie stau îm­pachetate. Nicăieri nu găsești însă un afiș care să-i infor­meze pe oameni, să-i îndemne să cumpere ziare și reviste. (Continuare în pagina a II-a) La laboratorul de recepție al fabricii de conserve din lap­te „baraul“ Câmpulung se determină conținutul de grăsime și alte caracteristici ale materiei prime. Paraschiva Piticaru are această îndatorire profesională Foto : I. NEGREA t pe Educație anotimpuri ? Munca mecanizatorilor (cea mai mare parte din ei tineri), frumoasă și în ace­lași timp grea, se împle­tește, prin definiție, cu campaniile agricole. Este legată, firesc, de anotim­puri. Dacă pe timpul ier­nii mecanizatorii se string la stațiunile de mașini tractoare, unde se pregă­si­­esc utilajele pentru lucră­rile de primăvară, — în lu­nile de vară îi găsim pe ogoare, în brigăzile coope­rativelor agricole de pro­ducție. Lungi, zilele de vară în­cep devreme și se sfîrșesc amestecîndu-se cu noaptea. Orele libere sînt număra­te. Și totuși, au tinerii mecanizatori posibilitatea să se destindă în mod plă­cut, instructiv ? Ce acțiuni culturale, educative, spor­tive se organizează pentru ei ? Am poposit cu aceste în­trebări la brigada a opta din cooperativa agricolă de producție Drăgușeni — Făl­ticeni. — Sîntem toți localnici. Ne a­­ducem aminte cum ne-am petre­cut timpul liber iarna, la Sta­țiunea Spătărești , clubul era în­zestrat cu televizor, cărți, jocuri de șah și reviste. Aici nu avem nimic din toate acestea, încă nu s-a adus nici un material cul­tural - sportiv de la bază. Ni se pregătește acum un sediu, poate vom avea cîte ceva aco-ALEXEI RUDEANU (Continuare în pagina a IlI-a) S­e­c­e­ri­ș — 1966 ■ l­._______:­­. “ ~ Ritm mai intens la treieriș Griul, în regiunea noastră, a fost recoltat pînă acum de pe aproximativ un sfert din suprafața cultivată. Orzul, ma­zărea sunt, de asemenea, a­­proape în întregime recoltate. Zilele acestea sunt condiții ca ritmul de lucru la seceriș să sporească cu mult și în zona vestică a regiunii. Dar, în a­­celași timp, continuă să se mențină la un nivel nesatis­făcător eliberarea terenului, treierișul. In multe locuri — mai ales acolo unde din cau­za ploilor griul este căzut — deși a fost secerată recolta de pe întinse suprafețe, combine­le, batozele nu sunt încă folo­­site la treieriș. In raioanele Botoșani și Do­­rohoi există încă un mare nu­măr de batoze care nu au fost puse în funcțiune în timp ce clăile acoperă cîmpul. De pil­dă, în multe cooperative, agri­cole ca Verești, Hlipiceni, din raionul Botoșani, unde recol­tatul s-a încheiat sau este în curs de terminare, nici zilele trecute nu se trecuse la trans­portul recoltei la arii și la tre­ieriș din plin. De altfel, pe an­samblu, în acest raion, abia a zecea parte din recolta sece­rată este treierată. O situație similară este în raionul Doro­­hoi. In multe locuri, garnitu­rile de treier nu-s puse în funcțiune, combinele nu sunt folosite la treieratul staționar. Ritmul nesatisfăcător de la eliberarea terenului de paie și clăi face ca încă și in prezent un număr de tractoare să stea nefolosite, în timp ce planul la arături de vară nu este înde­plinit decit în proporție va­riind între 1—4 la sută. Precipitațiile căzute în ulti­ma vreme aduc și mai mult la ordinea zilei problema utiliză­rii la maximum a timpului de lucru, a tuturor mijloacelor. Este o datorie de prim ordin a conducerilor cooperativelor agricole și S.M.T., a organelor raionale și orășenești de par­tid și de stat să ia urgente măsuri pentru folosirea tutu­ror posibilităților pentru exe­(Continuare în pagina a IlI-a) Printre harnicii mecanizatori din raionul Dorohoi, care dau bătălia pentru strînsul recoltei, se numără și Aurel Rusu, șeful brigăzii ce lucrează la cooperativa agricolă Havîrna ÎN PAGINA 3 ® Campionatul mondial de fotbal­­ și Alte știri din regiune \ TINERET, inerețe TELEGR­AMA Tovarășului Wladyslaw Gomulka prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului Edward Ochab președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovară­șului Josef Cyranidewicz președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone Dragi tovarăși. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului­ de Stat, Consiliului de Miniștri ale Repu­blicii Socialiste România și al întregului popoa­ român, trans­mitem poporului frate polonez salutul nostru tovărășesc și cele mai cordiale felicitări, cu prilejul celei de-a XXII-a a­­niversări a eliberării Poloniei. Prin­ munca sa avîntată și plină de abnegație, poporul polonez a.. .obținut, sub conducerea încercată a Partidului Muncitoresc Unit Polonez, realizări remarcabile în dezvolta­rea economiei, științei și culturii, în ridicarea nivelului său de trai, în­ edificarea orînduirii socialiste. Poporul român se bucură­ din toată inima pentru succesele Poloniei prietene. Ne exprimăm și­ cu acest prilej convingerea că relațiile de­ prietenie trainică și colaborare multilaterală, statornicite între Republica Socialistă România și Republica Populară Po­lonă, între Partidul Comunist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, se vor întări și dezvolta permanent, spre binele popoarelor român și polonez, al unității țărilor socialiste, al cauzei socialismului și păcii în lume. De ziua marii dumn­eavoastre sărbători, vă urăm, dragi tovarăși, dumneavoastră și prin dumneavoastră poporului po­lonez, noi succese în opera de construire a­ socialismului, pen­tru înflorirea continuă a Republicii Populare Polone. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România

Next