Zori Noi, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6779-6805)

1969-10-14 / nr. 6790

if Proletari din toate țările, uniți-vă­­ Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. ;i al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6790 mărfi 14 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Zile decisive pentru soarta recoltei prezente și viitoare! PE OGOARELE COOPERATORILOR DIN DUMBRĂVENI • Duminică — zi bogată în realizări • Recoltatul cartofilor și însămînța­­tul griului — lucrări încheiate • Toată atenția strîngerii porumbului și sfeclei de zahăr. Din inițiativa Comitetului comunal de partid și a con­siliului de conducere, dumini­că, pe ogoarele cooperativei agricole din Dumbrăveni a fost realizată o masivă con­centrare de forțe și mijloace, menite să urgenteze încheie­rea recoltărilor și însămință­­rilor, încă din zorii zilei, spre locurile de muncă dinainte stabilite, se îndreptau sute de cooperatori, atelaje, tractoare. Semănători, camioane­­ cu re­morci. Forțelor proprii ale cooperativei li s-au alăturat, in această zi, aproape 600 de elevi, cadre didactice și sa­nitare, lucrători ai coopera­ției de consum și alți salariați din comună. Potrivit planului întocmit la indicația Comitetului comunal de partid, toate aceste forțe au fost îndreptate spre reali­zarea a patru acțiuni impor­tante : recoltatul cartofilor, sfeclei de zahăr și porumbu­lui, precum și însămînțatul griului. Fiecare din acțiunile amintite a fost dirijată în mod concret de către Constantin Sandu, tovarășii , secretarul comitetului comunal de par­tid și Augustin Dascălu, loc­țiitorul acestuia, la recoltatul cartofilor, Savel Manciu, pre­ședintele cooperativei agrico­le, la recoltatul sfeclei de za­hăr, inginer Gheorghe Maca­­rie, la însămînțatul griului, iar de transportul porumbului din lanuri se ocupa personal tovarășul Lazăr Popic, in­structor teritorial al Comitetu­lui județean de partid. Am enunțat această distribuire a forțelor pentru a se vedea că acolo unde există preocupare — cazul Dumbrăvenilor este destul de elocvent — fiecare activist știe precis ce are de făcut, iar exemplul comuniști­lor constituie un generator de inițiative și de mobilizare a masei cooperatorilor la mun­că. Dar să reconstituim, pe scurt, itinerariul acestor for­țe, locul lor de acțiune și ce conțin rapoartele lor la sfîrși­­tul acestei zile de duminică. In lunca Siretului, cei a­­proape 600 de elevi și 40 de cadre didactice, între care se află profesorii Catuța Buzes­­cu, Traian Hosman și Adria­na Suman, lucrau la sertatul și încărcatul cartofilor de pa ultimele suprafețe. E de reți­nut că, în ceea ce privește cultura cartofului, aici s-a a­­plicat cu consecvență în prac­tică indicația Biroului Comite­tului județean de partid după recoltatul inițial, să ca, se folosească plugurile sau poli­­discurile, pentru a împiedica pierderile de recoltă. Proce­­dîndu-se astfel, a fost posibil ca de pe fiecare din cele 141 hectare cultivate cu cartofi să I. M. DUMBRĂVEANU (Continuare în pagina a II-a) Stațiunea experimentală p­omicolă din Fălticeni. In clișeu : Sortatul și ambalatul merelor Foto : D. VINTILA In aceste zile, hotăritoare pentru soar­ta recoltei, pe prim plan se situează efec­tuarea lucrărilor agricole in condiții opti­me. Este de la sine înțeles că, în condi­țiile unor perioade cu vîrf de muncă ex­trem de pronunțat — cum se prezintă situ­ația în această toamnă — eforturile nu trebuie drămuite și nici limitate. Toc­mai de aceea, durata unei zile de lucru trebuie să fie considerată în aceste zile de la ivirea zorilor și pînă la înserat. în orele nopții, activitatea nu trebuie între­ruptă, deoarece mecanizatorii au posibili­tatea să execute, pe suprafețele eliberate de recoltă, un volum însemnat de arături pentru culturile agricole de primăvară. Folosind din plin perioada de însă­­mințări și recoltări, numeroase cooperati­ve agricole au terminat de strîns recolta de cartof­, au terminat de însămințat în­treaga suprafață de grîu - secară. Sînt însă și unități în care, cu tot timpul înaintat, mai trebuie executat, un vo­lum considerabil de lucrări. Printre acestea, cităm, pe cele din Valea Moldovei, Pîrteștii de jos, Roșcani, Prelipca și altele. Desigur, în aceste unități sînt necesare măsuri dintre cele mai energice pentru mobilizarea tuturor utilajelor, a întregii forțe de muncă, știut fiind că orice întirziere sau întrerupere nu poate să ducă decit la pagube, atît pentru economia cooperativei agricole de producție respectivă, cit și pentru econo­mia națională. Redăm, mai jos, aspecte din câteva u­­nități agricole : ELIBERAREA TERENULUI $1 GRĂBIREA ÎNSĂMINȚARILOR, LUCRĂRI DE MAXIMĂ URGENȚĂ ! Duminică, în brigada din Mănăstioara a fost întreprinsă o acțiune deosebită, în sen­sul mobilizării cooperatorilor, a numeroși muncitori și alți salariați din Siret, pentru adu­narea cartofilor după ce s-a trecut a doua oară cu mașini­le pe teren. S-au recoltat încă 12.000 kg. Pentru grăbirea eli­berării terenului, în toate bri­­găzile, conducătorii de atelaje au lucrat la transportul carto­filor. Tovarășul președinte al consiliului popular orășenesc Siret, V. Zielonka, pe care l-am găsit pe cîmp, în mijlo­ GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a Il-a) Urgentarea predării obligațiilor către stat, cerință de prim ordin Este știut că producția agri­colă deține o pondere impor­tantă în formarea venitului na­țional, în ap­r vizionarea popu­lației și a industriei cu produ­se agro - alimentare. Așa stînd lucrurile, mai este, oare, nevoie, să o deosebită reliefăm ca avînd importanță res­pectarea obligațiilor contrac­tuale, livrarea de către fiecare cooperativă agricolă a tuturor produselor contractate ? Mai este oare nevoie să reamintim că achitarea contractelor este o datorie patriotică, dar și o obligație legiferată ? Dînd dovadă de spirit de responsabilitate, nu puține sînt cooperativele agricole de pro­ducție care își îndeplinesc o­­perativ obligațiile asumate prin contracte. Este cazul, prin­tre altele, al unităților coope­ratiste din Forăști, Rădășeni, Băișești, Fîntîna Mare etc. Trebuie încă multe arătat, însă, că sunt ducere care consilii de con­nealijează sau tergiversează predarea recol­tei contractate, minimalizează importanța acestui lucru, deși cunosc că, așa cum arătam, obligațiile asumate au carac­ter de lege. Desigur, în acest fel sínt prejudiciate atît inte­resele întregii societăți, dar și al cooperatorilor înșiși, deoa­rece le sunt diminuate venitu­rile. întrucît, în prezent, se pre­iau cantitățile de cartofi con­tractați, ne-am îndreptat aten­ția în special asupra modului în care sînt respectate obli­gațiile contractuale la acest produs. Din datele existente la întreprinderea județeană pen­tru legume și fructe rezultă că preluările din cadrul coopera­tivelor agricole­ de producție sunt mult rămase în urmă și, mai ales, continuă să se des­fășoare într-un ritm destul de lent. La această dată, sind recoltatul cartofului este pe terminate, fiind realizat 92,2 la sută din plan, procentul de preluare este cu mult sub po­sibilități, și anume de abia 9,1 la sută. Ba, mai mult, un nu­măr de 13 cooperative agrico­le de producție n-au predat. A. COSTINESCU (Continuare în pagina a II-a) Toastul președintelui Varahagh­i Venkata Giri Domnule președinte. Domnule prim-ministru. Domnule ministru de externe, Excelențe, Doamnelor și domnilor. Am marea plăcere să salut în seara aceasta pe președin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, excelența sa domnul Nicolae Ceaușescu. Domnule președin­te, aceasta este prima dum­neavoastră vizită în India și, deși sînteți doar de puțin timp aici, avem impresia că vă sim­țiți bine, ca acasă, în mijlo­cul nostru. Avem plăcerea de a avea în același timp în mij­locul nostru pe distinșii dum­neavoastră colaboratori, pri­mul ministru și ministrul afa­cerilor externe. Tuturor, vă u­­rez în seara aceasta un cor­dial „Bun venit“. Urîndu-vă bun venit, domnu­le președinte, noi salutăm Ro­mânia modernă, o națiune și un popor angajat pe drumul construirii unei societăți care va oferi o viață mai bună tuturor fiilor și fiicelor sale. Este o coincidență cu adevă­rat fericită că anul acesta s-a sărbătorit a 25-a aniversare a înființării României noi. Permi­­teți-mi să mă folosesc de a­­cest prilej pentru a vă felicita pe dumneavoastră și, dumneavoastră, poporul prin Ro­mâniei pentru această fericită aniversare și pentru a vă ex­prima cele mai bune urări de prosperitate în viitor a Româ­niei. Pentru noi, cei din India, a­­nul acesta are, de asemenea, o importanță aparte. Noi co­memorăm acum centenarul nașterii părintelui națiunii. Mahatma Gandhi a determinat scopul care, desigur, recla­ma un spirit de înaltă dis­ciplină pentru toate popoare­le lumii, și, ceea ce este mai mult, el ne-a indicat coman­­damentele, mijloacele și meto­dele care reclamau aceeași disciplină. Țelul său era: citez: „O Indie în care cei mai să­raci se vor simți în propria lor țară, în edificarea câruia ei au un cuvînt de spus, o Indie în care mi vor exista, în rîndul poporului, clase superior­­e și inferioare“. Citez din nou: „Atunci cînd ai îndoi­­ li sau cînd devii plin de tine, arui­că următoarea regulă: amin­­tește-ți fața celui mai sărac și mai slab pe care l-ai văzut vreodată și întreabă-te dacă acțiunea proiectată i-ar fi fo­lositoare. Va cîștiga astfel ceva ? Ii va restaura contro­lul asupra propriului destin ? Cu alte cuvinte, va conduce a­­ceasta spre autoguvernarea milioanelor de înfometați din punct de vedere material și spiritual ? Va trebui să edificăm o so­­cietate de tip socialist, în care bunăstarea și dreptatea vor fi drepturi moștenite încă de la nașterea fiecărui concetățean. In viitor, va trebui să evolu­ăm în această direcție într-un ritm care să depășească stag­narea secolelor. Pentru o țară de mărimea și diversitatea In­(Continuare în pagina a III-a) IN ACEST NUMĂR: OPINIA CETĂȚEANULUI SPORT CONTRAPUNCT in pag. 2 VIAȚA ARTISTICA în pag 3 VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER IN INDIA Plecarea din Capitală DELHI 13 — Trimișii speciali Agerpres, Nico­­lae Ionescu și Ion Putinelu transmit: Sentimentele de prie­tenie, stimă și pre­țuire care leagă dinco­lo de spațiile geografi­ce popoarele român și indian au găsit o con­vingătoare reafirmare în cordialitatea cu care au fost întîmpinați so­lii României pe stră­vechiul pămînt al Indiei. Președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, Ni­­colae Ceaușescu, președintele consiliului și de Miniștri, Ion Gheor­ghe Maurer, sunt purtă­torii unui mesaj de pa­ce și bună înțelegere, de prietenie și colabo­rare, soli ai dorinței po­porului român de a con­tribui la dezvoltarea continuă a bunelor re­lații statornicite între cele două țări și popoa­re, bazate pe respecta­rea neabătută a princi­piilor suveranității și in­dependenței naționale, egalității în drepturi, ne­amestecului în treburile interne, avantajului re­ciproc. Primirea cordială fă­cută oaspeților români în capitala Indiei, atît de înaltele oficialități indiene, cit și de popu­lația orașului, confirmă din plin dorința unei mai bune cunoașteri și conlucrări în interesul ambelor popoare, în sprijinul consolidării u­­nui climat de pace și în­țelegere între popoarele lumii. (Continuare în pag. III) Duminică dimineață a pără­sit Capitala, plecînd spre In­dia, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceaușes­cu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, și președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, care, la invitația președintelui Re­publicii India, Varahagiri Ven­kata Giri, și­­ a primului mi­nistru al Indiei, Indira Gandhi, vor face o vizită oficială în India. Președintele Consiliului de Stat și președintele Consiliu­lui de Miniștri sunt însoțiți de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Bur­tică, ministrul comerțului ex­terior, și Ion Morega, adjunct al ministrului industriei con­strucțiilor de mașini. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tova­rășii Paul Niculescu - Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Ră­­dulescu, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dra­gan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vîlcu, Ștefan Voi­­tec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, membri ai Consiliu­lui de Stat și ai Consiliului de Miniștri, conducători de insti­tuții centrale și organizații ob­ștești, generali,, ziariști. Erau de față B. D. Goswami, însărcinatul cu afaceri ad - interim al Indiei la București, și membri ai Ambasadei In­diei, șefi ai misiunilor diplo­matice acreditați în țara noastră. Pe aeroportul Băneasa erau arborate drapele de stat ale Republicii Socialiste România. Un mare număr de bucureș­­teni, prezenți la aeroport, au salutat cu deosebită căldură pe președintele Consiliului de Stat și pe președintele Consi­liului de Miniștri. In drum spre India, avionul prezidențial român a făcut o escală la Tașkent. (Agerpres). Dineu oferit de președintele Republicii India Președintele Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, și so­ția sa, au oferit, luni seara, în saloanele Palatului preziden­țial „Rashtrapati Bhavan“, un dineu oficial în onoarea pre­ședintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte pre­ședintele Consiliului de Miniș­tri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Cor­nel Burtică, ministrul comerțu­lui exterior, Ion Morega, ad­junct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, și Pe­tre Tănăsie, ambasadorul Ro­mâniei în India. Din partea indiană au parti­cipat : primul-ministru, Indira Gandhi, G. S. Dicti­on, preșe­dintele Camerei populare a In­diei, M. Hidayatul­an, preșe­dintele Curții Supreme a In­diei, Dinesh Singh, ministrul afacerilor externe, V. B. Cha­­van, ministrul de interne, Jagji­­van Ram, ministrul agriculturii și alimentației, Bhagat Bali Ram, ministrul comerțului ex­terior și al aprovizionării, C. M. Poonacha, ministrul oțelului și industriei grele, V. K. Rao, mi­nistrul educației și probleme­lor tineretului, Triguna Sen, ministrul pentru petrochimie, minelor și metalurgiei, Violet Alva, vicepreședinte al Con­siliului statelor, Hans Raj Gup­ta, primarul orașului, deputați, oameni de artă, știință și cul­tură, oameni de afaceri, zia­riști. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă de­osebit de cordială, prieteneas­că, cei doi șefi de state au rostit toasturi. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. In încheierea dineului, a fost prezentat un program de mu­zică și dansuri indiene, inspi­rate din inestimabilul tezaur folcloric al acestei țări. « Toastul președintelui Nicolae Ceaușescu Domnule președinte. Doamnă prim - ministru, Doamnelor și domnilor. Ne aflăm doar de citeva ore în India — și intr-adevăr ne simțim în țara dumneavoas­tră ca în mijlocul unor prie­teni buni, apropiați, în pri­mirea cordială pe care ne-ați făcut-o dumneavoastră, conducătorii statului indian, populația orașului Delhi, noi vedem o expresie a relațiilor de prietenie și colaborare din­tre România și India, a senti­mentelor de stimă și respect ce și le nutresc reciproc po­poarele noastre. Vă mulțumim încă o dată pentru ospitalita­te, pentru salutul cordial pe care ni l-ați adresat, pentru cuvintele frumoase rostite la adresa țării noastre. Contactele și schimbul de vizite între conducătorii sta­telor noastre corespund pe deplin dorinței popoarelor ro­mân și indian de a se cunoaș­te mai bine, de a prospecta noi căi și posibilități pentru întărirea și dezvoltarea conti­nuă a raporturilor reciproce, a conlucrării pe plan interna­țional, pentru salvgardarea păcii și securității, pentru în­țelegere și colaborare între națiuni. în țara noastră este cunos­cută și prețuită contribuția va­loroasă pe care India a adus-o de-a lungul istoriei sale milenare, la tezaurul de civilizație și cultură al ome­nirii ; este cunoscut și apre­ciat geniul creator al poporu­lui indian, dragostea lui pen­tru frumos, măiestria lui de artist, spiritul lui pașnic, con­structiv. Poporul român a urmărit cu sentimente de profundă soli­daritate lupta poporului in­dian, a forțelor sale înaintate pentru scuturarea jugului străin, pentru eliberarea de sub dominația colonială, pen­tru independență națională. România a salutat cu deose­bită satisfacție cucerirea in­dependenței de către poporul de peste 500 milioane al In­diei, care a dat o puternică lovitură sistemului colonial al imperialismului, a adus o con­tribuție importantă la grăbirea procesului de destrămare a acestuia. Ne bucurăm că avem prile­jul să vizităm țara dumnea­voastră în zilele aniversării a 100 de ani de la nașterea ma­relui fiu al Indiei, Mahatma Gandhi, militant înflăcărat al luptei poporului indian pen­tru independență și eliberare națională. Poporul român urmărește cu deosebită simpatie eforturile Indiei pentru propășirea eco­nomică și socială, activitatea sa susținută pentru înlătura­rea urmărilor trecutului de do­minație, pentru dezvoltarea In­dustriei, culturii, științei, pen­tru construirea unei societăți moderne. Ca prieteni sinceri, dorim harnicului și talentatu­lui popor indian succese cit mai mari în această muncă grea, dar vitală pentru pro­(Continuare in pagina a III-a) I

Next